Coronavirusul arată… importanța finanțării instituționale (semnificative) a științei

Sursa imaginii: https://www.elsevier.com

Dacă știința din lume ar fi organizată după principiile finanțării publice a cercetării științifice din Republica Moldova, atunci niciun cercetător științific nu s-ar ocupa acum de căutarea vaccinului contra SARS-CoV-2, elaborarea medicamentelor/tratamentului contra maladiei provocate de acest virus (COVID-19) sau de cercetarea căilor de suprimare a pandemiei.

De ce cred așa? Pentru că finanțarea prin concurs ar fi deja distribuită pentru perioada 2020-2023. În proiectele aprobate ar fi clar stabilite obiectivele, etapele și rezultatele așteptate ale cercetării, mai detaliat pentru anul 2020, finanțarea fiind acordată pentru acestea, iar contractul nu ar permite efectuarea altor cercetări. Nimeni însă nu se gândea la începutul  toamnei anului 2019 la ce se va ajunge acum, pentru a propune proiecte de cercetare care să răspundă nevoilor de combatere a pandemiei (și chiar dacă ar fi propus ceva legat de virusuri și epidemii, oricum atunci nu se știa despre acest SARS-CoV-2). Acest lucru ar fi valabil și în condițiile în care concursul s-ar fi desfășurat impecabil, cu respectarea tuturor regulilor și desemnarea câștigătorilor în baze meritocratice. Ce să mai zic de desfășurarea reală a concursului în Republica Moldova, că dacă extrapolăm situația la nivel internațional – ar fi fost posibil ca exact cei mai valoroși virusologi și epidemiologi să fi rămas fără finanțare și să fi plecat din sistem.

Nu ar salva situația în așa caz nici finanțarea instituțională, în modul care ea este concepută în Republica Moldova. Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării prevede că această finanțare „se acordă pentru realizarea proiectelor de cercetare și inovare câștigate în urma concursurilor…”. Deci, nu se dă pentru alte cercetări științifice. Este de fapt o continuare a distribuirii finanțării în baza rezultatelor concursului de proiecte (ceea ce apropo, contravine Codului cu privire la știință și inovare). Și atunci cum să se procedeze pentru a face cercetări necesare în combaterea noului Coronavirus? Să fie organizat un nou concurs de proiecte? Dar organizarea lui și încheierea contractelor de finanțare ar dura cel puțin 6 luni, timp mult prea prețios în condițiile actuale pentru a-l pierde cu aceste proceduri.

Din fericire, inclusiv pentru noi, cei care locuiesc în Republica Moldova, finanțarea cercetării științifice în lume este organizată „un pic” altfel. Și nu mă refer aici la volumul de finanțare a cercetării (inclusiv în valori relative), care este incomparabil cu cel de la nivel național. Majoritatea finanțării publice a cercetării în lume se distribuie prin modalitatea de finanțare instituțională. Această finanțare nu este acordată în bază de proiecte de cercetare. Această finanțare nu este dependentă de câștigarea unor proiecte în cadrul unor concursuri (poți să nu câștigi proiecte și să ai finanțare instituțională). Această finanțare acoperă toate tipurile de cheltuieli necesare pentru efectuarea cercetărilor științifice prevăzute (personal științific, echipament, consumabile, deplasări etc.), nu doar pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii. Această finanțare se acordă, de obicei, în urma evaluării instituționale. Această finanțare permite menținerea unor direcții de cercetare (inclusiv care la moment pot părea că nu au impact economic și social), atragerea tinerilor talentați (care nu ar fi convenabil să fie incluși în echipe de cercetare pentru a concura cu propuneri de proiecte, deoarece la concurs contează performanța și rezultatele științifice deja obținute), dezvoltarea unor școli științifice și un mod de desfășurare a cercetărilor și alegere a priorităților mai autonom și flexibil (contează mai mult rezultatele obținute și nu realizarea unor obiective rigide), dar și axarea cercetărilor pe soluționarea problemelor stringente departamentale solicitate de finanțator.

Un exemplu în acest sens este Germania, care pare să aibă până în prezent cea mai bună strategie de gestionare a pandemiei de Coronavirus dintre țările europene. Ponderea finanțării cercetării prin concursuri de proiecte în această țară nu depășește 40%, restul reprezentând finanțarea directă de la Guvern sau cea departamentală (distribuită de către ministere), lucru valabil și în cazul Institutului Robert Koch, cu o finanțare de peste 80 mil. Euro, una din misiunile căruia este să asigure baza științifică pentru luarea  deciziilor guvernamentale în domeniul controlului și prevenirii bolilor.

Mai mult decât atât, situația actuală ne arată nu doar importanța finanțării instituționale, dar și necesitatea existenței unor fonduri speciale pentru cercetare științifică, cu destinație flexibilă (fără proceduri birocratice anevoioase) în funcție de problemele urgente apărute. Astfel de cercetări științifice, la comandă, ne-ar permite acum, spre exemplu, să stabilim care sunt cele mai eficiente metode (și la ce etapă trebuie utilizate) de luptă contra pandemiei în Republica Moldova: antrenarea armatei, carantina parțială, carantina totală, testarea masivă, utilizarea instrumentelor inteligente pentru identificarea persoanelor intrate în contact cu bolnavii (care, apropo, tot sunt rezultate ale cercetărilor științifice) și testarea doar a lor etc.?

Dar cui să-i spui asta?

P.S. Ironia sorții: prima propunere de proiect rămasă sub pragul finanţării la prioritatea I. Sănătate, în urma desfășurării  concursului proiectelor de cercetare pentru perioada 2020-2023, organizat de ANCD, a fost „Particularitățile epidemiologice, virusologice ale gripei, infecțiilor respiratorii virale acute, eficacitatea vaccinării, optimizarea măsurilor de control și răspuns„, înaintată de către Agenţia Naţională de Sănătate Publică (la prioritatea Sănătate au fost finanțate 40 proiecte, iar această propunere de proiect s-a clasat, după punctajul obținut, pe locul 41 conform variantei actuale a rezultatelor expertizei de pe site-ul ANCD, însă în varianta inițială, plasată pe același site la 16.12.2019, cu punctajul acumulat propunerea de proiect se clasa pe locul 40, după cum se observă din ierarhizarea propunerilor de proiecte conform punctajului mediu).

1 Response to “Coronavirusul arată… importanța finanțării instituționale (semnificative) a științei”


  1. 1 Elena Zubcov 26 martie 2020 la 13:12

    Dar ce a să facă atunci Agențiile pentru Agenții, una mai importanta decît alta?
    Proiectele in toată lumea au devenit promotoriu pentru colaborare, șchim cu cunoștințe, intărirea lugistică și , de ce nu,- și umană…., dar cercetătorul trebuie să fie angajatul ale Instituțiilor de cercetare , ocupănd funcțiile dupa meritile fie căruia. Nu este corect că cercetătorul sa fie angajat numai in proiecte cîstigate pe o anumita perioada limitata. Limitarea activității savanților in cadrul unui proiect – este o destrugere a cercetării ca atare. Ori ce proiect internațional prevede ca participantul este angajatul instituției de cercetare pe o perioada cel putin de 4-6 ani. Actualmente, practic toti cercetătorii din instituțiile de cercetare ( foste academice) sunt angajati numai in cadrul careva proiect pentru – 1 an, astfer ei de fact-o nu au drept să participe la competitii internaționale. În plus diminuarea Centrelor, Laboratoarelor – la fel închide ușile pentru a participa în proiecte internaționale de valoare.
    Cini are memorie se amintește ca multi ani pe primul plan in cercetare erau – cercetătorii… Apoi sa început crearea diferitor Agentii (si focal pointuri) iar despre cercetare au aparut sugestii de tipul-… lasă cercetarea ceia din laborator, deja trebuie sa te cunoasca lumia- uite ce este de bine în agenții- toți te cunosc si fiecare depinde de ele. Cu regret am o „alergie” la aceste formațiuni…. In anii 90 am cîștigat un proiect INCO-COPERNICUS si am întrat intr-un asa numit focal point pentru a le spune despre proiectul dat. Prima intrebare a fost nu tematica sau scopul proiectului, dar – cine este curatorul proiectului- am raspuns ca este un professor din Atena pe proiect, dar – eu pe compartimentul din Moldova…. Reacția nu a fost asteptata de mine – nu aveti drept fară noi sa realizați proiectul, trebuie sa fie coordonatorul cineva din oficiu nostru, am iesit si nu a-mai registrat la ei proiectul, care l-am realizat impreuna cu partenerii din Grecia, Marea Britanie, Ungarie fiind apreciat de UE și comunitatea științifică– proiect de pionerat, dovada este si o lucrare comuna publicata in 2002 dar care si astezi anual este citată in zeci de lucrari cu impact.
    Dar, sa fiu corecta, cîte-va dintre aceste noi create formațiuni, în fruntea cărora au fost cercetători, au facut destul de mult pentru că AȘM să fie cunoscută în Lumea Științifică, in special anume aceștea au fost pe linia intîia in procesul de associere a Republicii Moldova la Programele FP7- HORIZON 2020, care au deschis ușa la mai multe Fonduri. Cu regret, acest nucleu bine organizat și cu o experiență foarte bună de fact-o a dispărut.
    Astezi am ajuns la etapa că este o rușine sa fii cercetător stiințific, am ajuns sa nu mai avem mîndrie ca ește cercetător, știința ca și cunoștințele nu mai sunt atragațive pentru tineret, ele nu sunt apreciate și invers- ponegrite. Dar, ma gîndesc, ca poate situația de astezi, a sa limpeziască cel puțin mintea la mai multă lume și a să ne amintim ca pentru planeta Terra noționele femenite – Viața, Sănătatea, Familia, Cultura, Știința , Cunoștința vor deveni prioritare


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s




Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii


%d blogeri au apreciat: