În majoritatea țărilor europene, principala modalitate de finanțare a cercetării-dezvoltării din fonduri publice este finanțarea instituțională. Doar în 6 țări europene finanțarea prin proiecte depășește 50% din finanțarea publică a cercetării (Marea Britanie, Polonia, Belgia, Cehia, Estonia și Irlanda). Doar într-o țară din cele 6 finanțarea instituțională este sub 30% din total.
La noi se propune, conform Proiectului Programului Național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023, ca finanțarea instituțională să fie de 35% în 2020 și să scadă cu câte 5% în fiecare an următor. Vrem să întrecem întreaga Europă?
De ce este ponderea finanțării instituționale atât de ridicată în țările europene? Pentru că ea asigură o bază stabilă pentru cercetări și sustenabilitatea instituţiilor, finanţarea proiectelor de lungă durată şi a cercetărilor mai puţin atractive din punct de vedere economic, permite un nivel adecvat de autonomie în selectarea temelor de cercetare ș.a.
Având în vedere practica internațională, importanța finanțării instituționale și situația din Republica Moldova, continui să cred că finanțarea competitivă prin proiecte ar trebui să fie în sistemul național de circa 25-30% din totalul finanțării publice, iar restul să fie finanțare instituțională care să aibă următoarele caracteristici:
- distribuirea finanţării instituţionale pe organizaţii conform unei formule de repartizare care să-i avantajeze pe cei mai performanți;
- formula de repartizare a finanţării instituţionale să ţină seama de numărul cercetătorilor, infrastructura necesară de menţinut şi performanţa instituţională;
- aprecierea performanţei instituţionale să se bazeze pe categoria acordată organizaţiei de către ANACEC în procesul de evaluare;
- o autonomie mai mare a instituţiilor la utilizarea finanţării instituţionale;
- fixarea unei cote pentru finanţarea instituţională din totalul finanţării publice a cercetării-dezvoltării.
4 Răspunsuri to “Finanțarea cercetării: instituțională sau prin proiecte în bază de competiție ?”