Realizarea strategiei cercetării științifice în Republica Moldova

Recent a apărut cartea „Strategia cercetării științifice: evidențe din Republica Moldova”, pe care am scris-o împreună cu colegii de la Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, Igor Cojocaru, Vitalie Minciună și Nelly Țurcan.

În lucrare am analizat Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 în mai multe aspecte, în principal prin prisma realizării obiectivelor stabilite în aceasta. Cea mai mare parte a studiului conține analiza evoluției și valorilor finale ale indicatorilor de performanță, indicați în anexa la Strategia de cercetare–dezvoltare a Republicii Moldova până în anul 2020. A fost efectuată o analiza a valorilor inițiale, țintei intermediare (2017) și a țintei finale (2020) din strategie cu cele înregistrate în realitate. Analiza indicatorilor de performanță, finalizată cu recomandări, se axează pe 2 aspecte:
1) utilitatea indicatorului și relevanța valorilor acestuia stabilite în Strategie;
2) evoluția valorilor indicatorului și cauzele unei astfel de evoluții.
Având în vedere că în Strategie cei 32 de indicatori de performanță sunt împărțiți în 5 grupe tematice, analiza noastră este efectuată conform acestora și expusă în 5 capitole ale studiului (3-7).

Publicitate

Cercetarea și inovarea în planurile MEC pe anii 2022-2025

La 17 ianuarie 2023, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a organizat consultări publice a proiectelor Planului Național de Dezvoltare pentru anii 2023-2025 și Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023. În aceste proiecte sunt incluse și acțiuni ce vizează prioritățile MEC în domeniile cercetării și inovării. La consultări au participat reprezentanți ai organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, precum și a altor instituții care au tangență cu domeniile de competență a MEC.

În cadrul consultărilor, am punctat prioritățile în domeniul cercetării și inovării, după cum urmează:

De ce… secretar de stat?

Am fost invitat să fiu secretar de stat în domeniul cercetării. Am ezitat inițial să accept, fiind conștient că starea științei în Republica Moldova este dezastruoasă (subfinanțare cronică, număr mic de cercetători cu o medie ridicată de vârstă, lipsa atractivității carierei de cercetător, „dezinstituționalizarea” cercetării prin proiecte de cercetare a căror evaluare a ridicat semne de întrebare și printr-o finanțare instituțională complementară, infrastructură în mare parte depășită, rezultate științifice modeste la nivel internațional și slab utilizate la nivel național, legături slabe cu alte domenii de activitate umană și multe alte caracteristici mai puțin optimiste, determinate în mare parte de slaba înțelegere a necesității cercetării științifice la nivel decizional și la nivelul societății și de lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare a domeniului) și situația nu poate fi schimbată acum radical. Declinul cercetării științifice a fost accelerat și din cauza unor decizii la nivel național pe care le-am analizat critic (inclusiv cea legată de alipirea mecanică a institutelor de cercetare la universități). Totuși, într-un final am acceptat propunerea venită în ideea de a vedea ce se poate face și de a încerca implementarea unor soluții de politică a științei pe care le-am discutat și pe acest blog. Sper că voi reuși să contribui la păstrarea profesiei (funcției) de cercetător (pentru ca activitatea științifică să nu se transforme într-un hobby) și la menținerea/dezvoltarea unor centre științifice autonome, astfel încât să existe cercetare-dezvoltare organizată în Republica Moldova.

Iar au venit experți europeni. De data asta se va ține cont de sfaturile lor?

Uniunea Europeană are un instrument – Policy Support Facility (PSF) pentru sprijinirea statelor membre și a celor asociate în elaborarea, implementarea și evaluarea reformelor în domeniul cercetării și inovării. La 9 martie 2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a solicitat asistența UE prin acest instrument. Este bine că se apelează la experți europeni și la bunele practici internaționale pentru îmbunătățirea politicilor și sistemului de cercetare. Dar… Republica Moldova a mai beneficiat de suportul UE prin intermediul acestui instrument, în anul 2016 fiind evaluat sistemul național de cercetare și inovare de către 7 experți europeni, la final fiind publicate 24 de recomandări de reforme (vezi publicația completă în engleză și sinteza ei în română). Ca unul din autorii Raportului informativ pentru acest grup de experți (Background Report) am fost atent ulterior la implementarea acestor recomandări și nu prea am văzut să se discute despre ele atunci când se luau decizii. Nu am întâlnit nicio evaluare a realizării acestor recomandări nici la nivel european. În lipsa unei evaluări a impactului efortului anterior al misiunii europene, este un pic surprinzător că Directoratul pentru cercetare al Comisiei Europene a acceptat acordarea de consiliere externă și recomandări operaționale autorităților moldovenești cu privire la posibilele reforme în domeniul infrastructurilor de cercetare și inovare, sistemului de finanțare a instituțiilor publice de cercetare și a fortificării legăturilor între cercetare și mediul de afaceri. În acest context, am decis să analizez, foarte sumar (sub formă de observații / comentarii), modul în care a fost luată în considerare fiecare din Recomandările experților Policy Support Facility din 2016:

Loteria ca instrument de împărțire a fondurilor în cercetare-dezvoltare

În Republica Moldova nu se prea reușește organizarea unor concursuri „meritocratice” în cercetare-dezvoltare, ca de altfel și în alte domenii (justiție, administrație publică, achiziții publice, audiovizual etc.). În acest context, am analizat cum se evaluează cercetarea în lume, în special propunerile de proiecte, și am încercat să văd experiența internațională a alocării fondurilor pentru proiecte de cercetare prin modalități mai puțin clasice decât concursul eșuat de la noi.

În urma acestor analize, propun organizarea unor concursuri bazate pe analiza indicatorilor bibliometrici ale echipelor participante, la prima etapă, și organizarea unei loterii de împărțire a fondurilor pentru echipele care s-au calificat după indicatorii bibliometrici în etapa a doua (au atins minimum stabilit de performanță științifică conform acestor indicatori).

Analiza completă și detalierea acestei propuneri am publicat-o în numărul recent al Revistei de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos” (nr. 2 (61), 2021), în articolul „Organizarea concursurilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova: mai bine loterie decât incompetență și părtinire”.

Femeile în Republica Moldova: de la 58% studenți la 4% academicieni

O privire asupra reprezentării femeilor în mediul academic din Republica Moldova arată diferențe destul de mari între activități / titluri / funcții.

Printre studenți femeile au o pondere de 58,3% în anul de studii 2020/2021 (34443 din totalul de 59033 studenți). Chiar dacă au o pondere puțin mai mică (54%), femeile sunt majoritare și printre doctoranzi (886 din totalul de 1641 doctoranzi, în 2019). Și mai ridicată este ponderea femeilor la etapele ulterioare din cariera academică:

„Covid-19” – cuvânt-cheie în asigurarea succesului în ultima competiție de proiecte CDI?

În acest an, după declanșarea pandemiei, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) a lansat Ofertă de soluții de cercetare-inovare privind combaterea și atenuarea impactului pandemiei COVID-19. Conform anunțului, cercetările urmau să fie orientate spre „combaterea pandemiei COVID-19, atenuarea impactului socio-economic și susținerea intervențiilor eficiente în limitarea efectelor pandemiei pe teritoriul țării, ținând cont de integrarea rezultatelor din RM în Spațiul European de Cercetare”. Organizațiile din domeniile cercetării și inovării au înaintat 41 expresii de interes. În conformitate cu rezultatele expertizării expresiilor de interes considerate eligibile, au fost aprobate spre finanțare 22 expresii de interes. Suma totală a finanțării

Dinamica publicațiilor științifice din Republica Moldova: Europa și investițiile fac diferența

Numărul publicațiilor științifice ale cercetătorilor care au indicat afiliere la o instituție din Republica Moldova, incluse în baza de date SCOPUS, a crescut de la 246, în 1996, până la 509, în 2019 (ajungând la maximum – 606, în 2016).

E mare sau mică creșterea numărului de publicații științifice în această perioadă?

Cred că e mare dacă o raportăm la investițiile în cercetare-dezvoltare în Republica Moldova (producem circa 0,02% din publicațiile științifice ale lumii, dar investim în cercetare

Și totuși, ce nu a fost bine în organizarea concursului propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023”?

Împreună cu câțiva colegi am sintetizat principalele probleme în organizarea concursului propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023”, redate în articolul „Concursul propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023” – un nou pas spre disoluția științei din Republica Moldova?”

Am revenit la acest subiect, în principal, din două motive:

1) concursul „Program de Stat 2020-2023” este instrumentul decisiv care determină peisajul științific al Republicii Moldova pentru următorii 4 ani, și, prin urmare,

Care sunt cei mai citaţi directori de proiecte ştiinţifice naţionale?

Cei mai citaţi 10 directori de proiecte care și-au înaintat propunerile de proiecte  la Concursul „Program de stat 2020-2023” sunt următorii (conform bazei de date SCOPUS la 17.03.2020):

Locul	Numele, prenumele	Instituţia	Nr. citări
1	Vataman Eleonora	Institutul de Cardiologie	12091
2	Lupan Oleg	Universitatea Tehnică a Moldovei	8261
3	Nica Denis	Universitatea de Stat din Moldova	5904
4	Kravțov Victor	Institutul de Fizică Aplicată	4828
5	Arușanov Ernest	Institutul de Fizică Aplicată	2245
6	Lozan Vasile	Institutul de Chimie	1261
7	Gulea Aurelian	Universitatea de Stat din Moldova	1121
8	Iovu Mihail	Institutul de Fizică Aplicată	1041
9	Sidorenko Anatolie	Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”	845
10	Sîrbu Nicolae	Universitatea Tehnică a Moldovei	837

Numărul de citări ale