Concursul propunerilor de proiecte de cercetare pentru anii 2020-2023: un eșec previzibil?

sursa: https://ancd.gov.md/

Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) a publicat rezultatele expertizei propunerilor de proiecte înaintate la concursul „Program de Stat (2020-2023)”. O privire sumară asupra acestui document începe să confirme, din păcate, consecințele dezastruoase ale implementării prevederilor Programului național în domeniile cercetării și inovării (PNCI)ce țin de volumul, modul de alocare și specificul repartizării finanțelor publice pentru cercetare și inovare în următorii 4 ani.

Reducerea finanțării cercetării mai jos de orice nivel, dublată de incompetența celor cu atribuții în domeniul deciziilor și repartizării finanțării, fac ca perspectivele să nu arate deloc bine pentru cei care vor să se ocupe cu adevărat de știință în Republica Moldova. Concursul început prost (cu criterii și condiții vag stabilite,cu formulare de propuneri de proiecte care păreau întocmite de persoane care nu au făcut niciodată cercetare, cu un sistem de transmitere a propunerilor de proiecte nefuncțional etc.) pare să se termine și mai prost.

Lipsa totală de informație privind modul de selectare a experților, criteriile folosite pentru a-i selecta, responsabilii de desemnare a experților pe proiecte, dar mai ales rezultatele prezentate, lasă loc de interpretări și supoziții, inclusiv de suspiciuni de aranjamente. Chiar dacă pe site-ul ANCD există posibilitatea să te înscrii ca expert, se pare că este doar de ochii lumii, întrucât, spre exemplu, chiar dacă m-am înregistrat în el acum mai bine de un an, încă nu am primit răspuns dacă sunt acceptat sau nu.

Se vorbește că expertiza ar fi fost efectuată de către experți din România, dar nu există nicio informație oficială. Oricum, chiar dacă e așa, rezultatele expertizei demonstrează că nici în România nu funcționează factorul reputațional și ei nu întâmplător apelează la experți din afara țării în diferite evaluări.

Neajunsurile procesului de expertiză se văd în primul rând din diferența mare de punctaj, puse de diferiți experți la aceeași propunere de proiect, uneori fiind vorba de punctaj dublu. Astfel, în circa 20 de propuneri de proiecte, punctajul minim este cu peste 40 puncte mai mic decât punctajul maxim (vezi, spre exemplu,  propunerile de proiecte 50 și 55 de la I prioritate; 12 și 34 de la prioritatea II;  42 și 48 de la prioritatea IV; 33 de la prioritatea 5 etc.). În așa caz, apare întrebarea cum au fost pregătiți evaluatorii și dacă li s-au explicat responsabilităţile pe care le au, obiectivele programului și procedura de evaluare.

În același timp, atunci când sunt înregistrate astfel de diferențe mari, organizatorii expertizei fie că organizează expertize suplimentare, fie că exclud punctajul care face o notă disonantă, dar de obicei, după evaluarea individuală, urmează o ședință comună a evaluatorilor în cadrul unei comisii (panel) pentru a stabili evaluarea finală. Se pare că ANCD nu a auzit de așa procedură, care este o bună practică internațională. Cel puțin măcar acum ar trebui, pentru propunerile de proiecte în care o expertiză are un punctaj diferit de peste 1/3 din punctajul celorlalte două expertize, acea cu diferență mare să fie exclusă.

Un alt fenomen interesant este acordarea punctajului maxim (100 puncte) unor propuneri de proiecte, care în opinia mea este un indicator clar al subiectivismului expertului și la fel ar trebui excluse din punctajul mediu pe proiect. Mai ales „susținerea” expertului pentru anumite instituții/persoane din RM devine evidentă atunci când acesta evaluează cu 100 puncte 2 propuneri de proiecte ale aceleiași organizații (vezi propunerile 26 și 27, 29 și 30 de la prioritatea Provocări societale).

Se observă subiectivismul experților sau poate modul clientelar de alegere a experților, dacă ne uităm cum au fost punctate propuneri de proiecte ale unor organizații apropiate după valoare (judecând după rezultatele evaluărilor științifice ale instituțiilor și numărul publicațiilor recunoscute internațional). „Succese surpinzătoare” înregistrează unele instituții cu valori apropiate de zero privind recunoașterea la nivel internațional (spre exemplu, în domeniul cercetărilor enciclopedice sau filologice). Uneori chiar și în cadrul unor instituții propunerile de proiecte sunt punctate diferit, neținând seama de meritele științifice, conducătorii de proiecte cu realizări recunoscute în domeniu fiind mai slab punctați (spre ex., propunerile 3, 6 și 14 de la prioritatea Sănătate sau 22 și 23 de la aceeași prioritate). În general, rezultatele expertizei atestă mai multe punctaje relativ mici pentru conducătorii de proiecte cu rezultate recunoscute internațional în comparație cu alții care s-au „manifestat” mai mut la nivel local, ceea ce nu are potențial de a crește încrederea în acest exercițiu.

Ierarhizând rezultatele prezentate în ordine descrescătoare și comparând cu suma alocată la fiecare prioritate, cel mai probabil că nu ar fi finanțate, spre exemplu, la prioritatea Competitivitate economică și tehnologii inovative, proiectele celui mai citat cercetător din Republica Moldova (O.Lupan) și unuia din cei mai importanți savanți din Republica Moldova (acad. S.Moscalenco), Așadar, dezinstuționalizarea promovată prin PNCI ajunge la rezultatul firesc, unii din cei mai importanți cercetători, dacă se aprobă aceste rezultate, practic se pomenesc dați afară din sistemul CDI din RM. Aceeași soartă le așteaptă și pe unele instituții științifice și/sau grupuri întregi de cercetători din acestea.

Probabil, ca să mai „dreagă busuiocul”, cele mai ”cu impact” proiecte (după cum vor considera organizatorii ca să nu fie chiar tare mare gălăgie) aflate sub lista de trecere, vor fi până la urmă incluse spre finanțare, dar asta nu poate decât să „cosmetizeze” rezultatul „reformei”.

Vedeți mai jos Lista propunerilor de proiecte în ordinea descreșterii punctajului mediu acumulat, după priorități:

Prioritatea I. Sanatate

Prioritatea II. Agricultură durabilă, securitate alimentară și siguranța alimentelor

Prioritatea III. Mediu și schimbări climatice

Prioritatea IV. Provocări societale

Prioritatea V. Competitivitate economică și tehnologii inovative