Incompetenţa şi frauda – elemente definitorii ale organizării ştiinţei în Republica Moldova?

Finanțarea pe instituții, conform rezultatelor „concursului” ANCD (mii lei pentru anul 2020)

După ce finanţarea pentru cercetare a fost redusă drastic (urmând să ajungă la mai puţin de 0,2% din PIB în 2023), iată că acum şi distribuirea acesteia pentru următorii 4 ani tinde să se transforme într-un eşec total (din punct de vedere a perspectivelor ştiinţei în Republica Moldova).

Rezultatele finale ale „concursului” proiectelor de cercetare, prezentate azi de Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD), confirmă cele mai pesimiste prognoze. Această parte finală a spectacolului a fost precedată de anunţul privind examinarea contestaţiilor depuse, care reprezintă o bătaie de joc în adresa comunităţii ştiinţifice, deoarece au fost respinse pe criterii de formă toate cele 108 (!) contestaţii depuse de directorii de proiecte. Or, în condiţiile concursului nu era indicat că pot fi depuse contestaţii doar pe vicii de procedură (dacă ăsta a constituit un motiv de respingere), ceea ce ar trebui specificat în pachetul de informaţii (vezi un exemplu de indicare explicită la ce trebuie să se refere contestarea), iar ANCD nu a furnizat directorilor de proiecte o formă de contestaţii pentru a arăta că acţionează cu bună credinţă, mai ales ţinând seama specificul contestării / noutatea procedurii în comunitatea ştiinţifică (art. 75 al Codului administrativ spune că „Pentru celeritatea exercitării dreptului de petiționare, autoritățile publice pot să ofere petiționarilor formulare de cereri în domeniile de competență”). Cu toate acestea, cunosc contestări care conţin toate elementele specificate în Codul administrativ şi care contestă inclusiv vicii de procedură, dar la care nu li s-a dat răspuns. Componenţa Comisiei de contestaţii arată că ANCD din start nu a avut intenţia de a analiza în fond contestaţiile şi, cu toate acestea, nu a informat despre acest fapt directorii de proiect din timp şi nici la momentul depunerii contestaţiilor.

Faptul că nu este vorba doar despre incompetenţă din partea organizatorilor „concursului” (descrisă mai detaliat aici), este demonstrat şi prin multe alte acţiuni. Atunci când un expert evaluează o propunere de proiect cu 40-50 puncte mai slab decât ceilalţi doi, iar organizatorii concursului nu văd în asta nicio problemă şi nu întreprind nicio măsură pentru a elucida cauza, apar suspiciuni rezonabile că acest „expert” a fost selectat intenţionat să „evalueze” acea propunere. Această presupunere pare şi mai veridică atunci când constaţi că unele echipe/directori de proiecte aproape fără nicio vizibilitate internaţională au un punctaj foarte mare, iar de unii experţi fiind evaluaţi cu 100 puncte (desigur fără să trezească niciun dubiu organizatorilor). Iar când mai cunoşti şi alte dedesubturi (de ex., conflictul între cel a cărui propunere de proiect a fost evaluată cu punctaj mare şi cel a cărui propunere de proiect a fost evaluată foarte slab de către un singur expert , coroborat cu faptul că primul are poziţie/influenţă la ANCD), aceasta devine o certitudine.

Este evident că rezultatele concursului sunt foarte arbitrare (depinzând în multe cazuri de punctajul unui singur expert). Probabil că majoritatea echipelor cu punctaj mare sunt competente şi activitățile descrise în propunerea de proiect merită finanţate integral . Dar nu vor fi. După cum presupuneam, pragul de jos a punctajului de finanţare a fost redus în aşa fel încât majoritatea celor cu influenţă în comunitatea ştiinţifică şi în afara ei să fie finanţaţi. Dar cu ce preţ? Reducerea cu 30% a finanţării tuturor proiectelor finanţate (indiferent de punctajul acumulat şi finanţarea solicitată)! Nicio expertiză financiară individuală a propunerilor de proiecte. Bugetele propunerilor de proiecte calculate onest şi corect vor fi reduse cu 30%. Bugetele propunerilor de proiecte care au fost umflate prin diferite mijloace la fel vor fi reduse cu 30%. Să mai spunem că unele propuneri de proiecte care au primit punctaje maxime sau ai căror directori nu s-au remarcat prin cercetări remarcabile efectuate au solicitat cele mai mari sume de bani (oare de ce)?

Mesajul transmis de acest „concurs” este că nu contează performanţele echipei şi calitatea propunerii de proiect, ci contează factori extraştiinţifici (inclusiv cine numeşte experţii şi pe cine). Ce contează că, cel mai citat cercetător din Republica Moldova – Oleg Lupan, şi unul din cei mai iluştri savanţi din Republica Moldova – Sveatoslav Moscalenco, nu vor primi finanţare pentru proiectele lor. Important este ca „descurcăreţii” – care nu au scrupule (unii din ei remarcându-se prin plagiat şi alte fraude ştiinţifice) să aibă acces la luarea deciziilor şi la împărţirea fondurilor. Probabil că nu întâmplător, instituţia care a dezvoltat instrumente de deschidere a Ştiinţei (ce pot bara calea pseudocercetătorilor la bani publici), pentru a se putea vedea ce proiecte se finanţează din buget, care sunt performanţele cercetătorilor, a organizaţiilor etc. a ”rămas” unicul institut de cercetare fără niciun proiect finanţat.

Doar câteva observaţii pe marginea unei „expertize” pentru a înţelege mai bine emoţiile/revoltele celor evaluaţi:

  • expertul indică că nu sunt prevăzute metode de cercetare şi obiective de cercetare, asta în condiţiile când în formular există rubrici obligatorii care au fost completate (nu a citit această parte a propunerii?);
  • expertul indică că nu sunt referinţe la literatura importantă în domeniu (dar fără a da exemplu de vreo sursă importantă omisă), că nu există referinţă la studii de caz din 2 ţări (deşi în acele ţări nu au fost astfel de cercetări!), că e insuficientă literatură (chiar dacă formularul nu permitea mai mult de 20 de surse) etc.;
  • expertul face etichetări de genul „nu am observat elemente de originalitate”, “proiectul nu aduce nimic nou” etc. în condițiile când etichetările nu sunt în nici un fel argumentate (acesta nici măcar nu s-a obosit să combată ce e scris în propunerea de proiect ca fiind original);
  • expertul indică că doar 2 membri ai echipei au publicaţii în reviste de circulaţie internaţională, în condiţiile în care cel puţin 8 membri ai echipei au publicaţii WoS şi/sau SCOPUS;
  • alte observaţii ale expertului care creează impresia că acesta nu a citit unele părţi ale propunerii / nu cunoaşte domeniul etc., în condiţiile când ceilalţi doi experţi au avut la toate aceste rubrici opinii contrare, însoţite de argumente şi acordare de punctaj net superior.

Într-o altă expertiză, expertul a acordat maxim de puncte la componenţa echipei de cercetare şi cam jumătate din punctajul posibil la alte componente, argumentând că nu este informaţie detaliată (spre exemplu, pentru primul an sunt descrise detaliat activităţile, iar pe anii următori – la general), ceea ce demonstrează că expertul nu  a fost pregătit de organizatori pentru evaluare şi nu i s-au spus ce informaţii s-au cerut prin formular şi că au existat limitări ale numărului de cuvinte în propunerea de proiect, care, apropo, au fost schimbate de către ANCD pe parcursul concursului (spre exemplu, că nu s-a cerut descrierea detaliată a activităţilor în afară de primul an).

Cele 108 contestaţii care conţin descrierea unor asemenea perle se pare că nu i-au impresionat pe membrii Consiliului ANCD. Înţeleg că majoritatea membrilor acestuia nu au nicio treabă cu cercetarea ştiinţifică, dar măcar nu s-au găsit 2-3 persoane de acolo care parcă vin din domeniul ştiinţei (dintre care unul tot a scris contestaţie) ca să bată alarma? Sau 30 de arginţi% de finanţare i-a mulţumit pe toţi?

Este grav că soarta unor grupuri de cercetători şi a unor instituţii depinde de incompetenţa şi reavoinţa cuiva. Este grav că în următorii 4 ani sistemul va funcţiona în baza acestor decizii arbitrare (mai ales dacă conceptul finanţării instituţionale rămâne cel vechi şi volumul acesteia va fi într-o continuă reducere). Este grav că cei care nu primesc acum finanţare, vor pleca din ştiinţă, pentru că sigur nu vor aştepta 4 ani să mai revină în proiecte de cercetare şi, cel mai probabil, cei mai tineri şi talentaţi vor emigra.

Dar şi mai grav va fi dacă asta nu va schimba nimic în comportamentul comunităţii ştiinţifice. Acest deznodământ era previzibil, dar din păcate majoritatea din comunitatea ştiinţifică au preferat să nu-l “observe” nici atunci când se încălca grav Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, nici atunci când finanţarea ştiinţei a început să scadă, nici atunci când finanţarea instituţională a fost redusă până la cele mai joase niveluri din Europa (ca pondere din finanţarea totală a cercetării), nici când au fost aprobate Programul Naţional în domeniile cercetării şi inovării şi alte documente agramate. Au crezut că toate consecințele îi vor ocoli. Şi acum mulţi din cei cărora li s-a aruncat un „os” (format din cele 30% redistribuite de la primii clasaţi) probabil că se vor mulţumi cu acesta, amăgindu-se cu ideea că data viiitoare … „nu vor veni după ei”.

Publicitate

4 Răspunsuri to “Incompetenţa şi frauda – elemente definitorii ale organizării ştiinţei în Republica Moldova?”


  1. 1 Eu 4 ianuarie 2020 la 17:25

    Dle Cuciureanu daca sunteti atit de bine pregatit de ce nu contribuiti cu forte in managmentul cercetarii su inovarii, ci doar comentati suparat ca ati picat in acest concurs? E usor a scrie. Cred ca eroii dupa razboi in timp se evidentiaza.

    • 2 cuciureanu 4 ianuarie 2020 la 18:05

      Aș fi preferat să răspund unei persoane care se prezintă și care vrea să discute la subiectele abordate și nu la niște insinuări și etichetări (apropo, nu am înaintat nicio propunere de proiect la acest concurs), dar .. las de la mine și vă răspund succint:
      1) am peste 15 ani de când abordez politica și managementul științei în publicații și postări, inclusiv din 2011 pe acest blog (pe care puteți consulta și publicațiile mele), și, dacă sunteți atent, puteți observa că am luat atitudine în această perioadă la orice derapaje de la logică, bunul simț și bunele practici internaționale;
      2) am pregătit avize și am înaintat propuneri concrete la toate proiectele de acte și acțiuni care au fost făcute publice în perioada menționată, iar dacă din acestea puține au fost luate în considerare, înseamnă că am avut cumva o justificare să pun acest titlu la postare;
      3) am încercat să contribui în posturile pe care le-am ocupat la promovarea competenței și integrității în cercetare și tot odată am candidat la funcții care mi-ar fi permis să contribui cu mai multe „forte in managmentul cercetarii su inovarii” (e adevărat că nu întotdeauna cu succes, dar asta cred că nu a depins numai de mine:) ).

    • 3 Stavilă 5 ianuarie 2020 la 11:47

      Evident, faceţi parte din echipa de experţi ai ANCD!


  1. 1 Gheorghe Cuciureanu: “Incompetenţa şi frauda – elemente definitorii ale organizării ştiinţei în Republica Moldova?” – Moldova Nouă Trackback pe 4 ianuarie 2020 la 13:42

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s




Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii


%d blogeri au apreciat: