Cât de aproape este Republica Moldova de Spațiul European de Cercetare?

Astfel este întitulată analiză mea recentă privind politica națională în domeniul științei în contextul finalizării în anul 2014 a Spațiului European de Cercetare, publicată în ultimul număr al Revistei de Politica Științei și Scientometrie.

Cercetarea ştiinţifică este un element cheie al politicilor europene, drept exemplu servind Strategia Europa 2020 și iniţiativa de creare a unei „Uniuni a inovării”, care are ca scop să garanteze că produsele şi serviciile bazate pe cunoştinţe contribuie substanţial la creşterea şi crearea de locuri de muncă. Europa urmăreşte să sporească eficienţa, eficacitatea şi excelenţa sistemului său public de cercetare. Drept instrument de bază pentru realizarea acestui scop serveşte Spaţiul European de Cercetare (ERA) – un spaţiu de cercetare unificat, deschis spre lume, bazat pe piaţa internă, în care cercetătorii, cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologia circulă liber şi prin intermediul căruia Uniunea şi statele sale membre îşi consolidează bazele ştiinţifice şi tehnologice, competitivitatea şi capacitatea de a aborda, în mod colectiv, marile provocări. Decizia Consiliului European este ca ERA să fie finalizat în anul 2014. În acest scop au fost fixate 5 priorităţi şi elaborate acţiuni pentru implementarea, în această perioadă de timp, a unor schimbări durabile la nivelul performanţei şi a eficacităţii cercetării europene. În acest context am analizat acţiunile întreprinse în Republica Moldova pentru integrarea în ERA, în conformitate cu priorităţile acestuia.

Studiul este structurat conform priorităţilor ERA, încercându-se să fie evaluate toate acţiunile pe care le include. Materialul reprezintă un sumar al analizei acţiunilor pe fiecare prioritate, o sinteză care stabileşte nivelul de realizare a priorităţilor în Republica Moldova. Din aceste considerente sunt evitate detaliile şi nu este prezentată analiza fiecărei acţiuni identificate, urmând ulterior să fie finalizate cercetări aprofundate pe fiecare din priorităţile ERA. Cele 5 priorități evaluate sunt:

1)     Sisteme naţionale de cercetare mai eficace – inclusiv intensificarea concurenţei în interiorul frontierelor naţionale şi investiţii susţinute sau mai mari în cercetare.

2)     Optimizarea cooperării şi a concurenţei la nivel transnaţional – definirea şi implementarea de programe de cercetare comune cu privire la marile provocări, creşterea calităţii prin concurenţă deschisă la nivel european, precum şi construirea şi punerea efectivă în funcţiune a unor infrastructuri de cercetare esenţiale de nivel paneuropean.

3)     O piaţă a forţei de muncă deschisă pentru cercetători – pentru a se asigura eliminarea barierelor din calea mobilităţii şi a formării cercetătorilor, precum şi din calea unor cariere atractive.

4)     Egalitatea dintre sexe şi integrarea aspectelor legate de aceasta în cercetare – pentru a pune capăt irosirii talentelor, pe care nu ne-o putem permite, pentru a diversifica opiniile şi abordările în domeniul cercetării, precum şi pentru a încuraja excelenţa.

5)     Optimizarea circulaţiei cunoştinţelor ştiinţifice, a accesului la acestea şi a transferului lor, inclusiv prin ERA digital – pentru garantarea accesului la cunoştinţe şi a utilizării acestora de către toată lumea.

Principalele concluzii care se desprind din studiu sunt:

a) În ultima perioadă, în Republica Moldova au fost întreprinse un şir de acţiuni, de către diferiţi „actori”, care se încadrează în priorităţile de finalizare a ERA, dar care, deseori, sunt măsuri singulare, necorelate între ele. Multe din activităţile planificate în documentele aprobate în 2013 (Pachetul de reforme şi Strategia cercetării-dezvoltării până în 2020) sunt în concordanţă cu priorităţile europene.

b) Analiza acţiunilor întreprinse sugerează că lipseşte o viziune unică şi o politică unitară pentru implementarea acţiunilor prioritare ERA şi, cu atât mai mult, nu există un mecanism de evaluare internă a progreselor înregistrate.

c) Numărul şi calitatea acţiunilor întreprinse pentru fiecare prioritate ERA variază semnificativ (prioritatea 2 şi prioritatea 4 fiind exemplele cele mai elocvente privind implicarea selectivă a Republicii Moldova în realizarea acestora).

d) Lipsa iniţiativelor naţionale în cazul unor priorităţi europene creează impresia necunoaşterii acestora în rândul factorilor de decizie şi a comunităţii ştiinţifice.

e) Se impune intensificarea implementării priorităţilor ERA în Republica Moldova. Documentele de politici europene menţionează că, constituirea spaţiului comun reprezintă o ocazie pentru statele cu un nivel de performanţă mai scăzut să îşi asume responsabilitatea pentru reformarea sistemelor lor de cercetare, stimulând un proces de specializare inteligentă şi contribuind la suprimarea decalajului existent în domeniul inovării, iar UE prin programul Orizont 2020 şi fondurile structurale îşi asumă angajamentul să sprijine aceste demersuri.

Textul integral al analizei poate fi găsit în numărul 3 al Revistei de Politica Științei și Scientometrie, pag. 237-242.

Publicitate