Aud din nou că Republica Moldova vrea să preia „modelul european” de organizare a științei (cel mai des prin aceasta avându-se în vedere efectuarea cercetărilor științifice doar în cadrul universităților). Am spus de mai multe ori că nu există un singur model european de organizare a științei, organizarea științei diferă în țările europene în funcție de evoluția istorică a cercetării naționale, concentrarea școlilor științifice, legăturile stabilite cu alți actori ai sistemului de inovare și alți factori.
Azi vreau să aduc exemplul Sloveniei, care după valoarea multor indicatori din domeniul științei este peste media Uniunii Europene și cu succese deosebite în programele științifice comunitare. Este și aceasta o țară ex-socialistă, comparabilă după suprafață și populație cu Republica Moldova, însă care se deosebește net după volumul investițiilor și politicile promovate în domeniul științei.
În Slovenia este aprobată Strategia Cercetării Științifice și Inovării 2030. Principalii finanțatori ai cercetării sunt Agenția de Cercetare (analogul ANCD-ului) și Ministerul Educației, Științei și Sportului (analogul MEC-ului). Sunt 3 grupuri mari de organizații de cercetare în Slovenia:
1) Universitățile: cele 3 universități publice – Universitatea din Ljubljana, Universitatea din Maribor și Universitatea din Primorska, iar din cele private mai importantă este Universitatea din Nova Gorica;
2) Institutele de cercetare, cele mai mari fiind Institutul Jožef Stefan, Institutul Național de Chimie, Institutul de Oncologie, Institutul de Agricultură din Slovenia, Institutul Național de Biologie, Institutul de Științe ale Informației – IZIUM.
3) Centrul de Cercetare Științifică al Academiei de Științe și Arte din Slovenia, care include Institutul de Geografie „Anton Melik”, Institutul de Limbă Slovenă „Fran Ramovš”, Institutul de Studii Antropologice și Spațiale, Institutul de Arheologie, Institutul de Istorie a Culturii, Institutul de Studii de Cultură și Memorii, Institutul de Etnomuzicologie, Institutul de Filozofie, Institutul de Etnologie Slovenă, Institutul de Literatură Slovenă și Studii Literare, Institutul de Cercetare Carstică, Institutul de Biologie „Jovan Hadži”, Institutul de Muzicologie, Institutul de Paleontologie „Ivan Rakovec”, Institutul Migrației Slovene, Institutul Sociomedical, Institutul de Istorie „Milko Kos” ș.a.
Și acum câteva date privind știința din Slovenia:
- Numărul cercetătorilor științifici la 100 mii locuitori – 765 (media UE – 627; Republica Moldova – 78);
- Ponderea cercetătorilor științifici în vârstă de până la 35 ani – 31,9% (RM – 17,8%);
- Numărul doctoranzilor la 100 mii locuitori – 158 (UE – 145; RM – 48);
- Numărul absolvenților de doctorat la 1000 locuitori de vârsta 25-34 ani – 1,7 (UE – 1,6; RM – 0,2);
- Numărul absolvenților de doctorat STEM la 1000 locuitori – 0,7 (UE – 0,7; RM – 0,1);
- Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare din PIB, % – 2,15 (UE – 2,32; RM – 0,23);
- Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare raportate la un cercetător, mii Euro – 63,3 (UE – 111; RM – 8,2);
- Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare la un locuitor, Euro – 481 (UE – 696; RM – 6,7);
- Ponderea finanțării de peste hotare a cercetării-dezvoltării, % – 13,3 (UE – 9,4; RM – 5);
- Numărul publicațiilor științifice la 1 milion locuitori, Scopus – 3596 (RM – 177);
- Co-publicații public-privat la 1 milion locuitori – 274 (UE – 128,5);
- Numărul articolelor din Scopus la 100 cercetători – 47 (RM – 23);
- Numărul brevetelor eliberate la 1 milion locuitori – 134 (RM – 15).
(sursa datelor: Strategia cercetării științifice: evidențe din Republica Moldova)
Se confirmă și de data această că mai mult contează politicile promovate, bazate pe dovezi științifice, mecanismele implementate cu competență, managementul eficient și mai puțin forma de organizare/subordonare a centrelor științifice. Un rol important în managementul științei din Slovenia îl joacă Sistemul informațional național al cercetării – SICRIS, creat și menținut de IZIUM, care include date privind organizațiile, cercetătorii, proiectele ș.a., utilizat inclusiv pentru evaluarea cercetării științifice și luarea deciziilor.
Gheorghe Cuciureanu 