Am analizat prezența directorilor de proiecte, care și-au înaintat propunerile de proiecte la Concursul „Program de stat 2020-2023” (249 în total), în unele instrumente / baze de date (la 15-17 martie 2020), conform priorităților acestui concurs:
I – Sănătate;
II – Agricultură durabilă, securitate alimentară și siguranța alimentelor;
III – Mediu și schimbări climatice;
IV – Provocări societale;
V – Competitivitate economică și tehnologii inovative.
Instrumentul Bibliometric Național (IBN) este cea mai importantă bază de date / bibliotecă electronică națională cu Acces Deschis, cu aproape 100 mii articole ale cercetătorilor din Republica Moldova.
SCOPUS este una din cele două cele mai importante baze de date a publicaţiilor științifice din lume (alături de Web of Science), prezenţa în care atestă recunoaşterea cercetărilor la nivel internaţional. Această bază de date indexează peste 34 mii de reviste științifice, având circa 69 milioane înregistrări.
Google Scholar (GS) este probabil cel mai mare instrument gratuit de căutare şi indexare a publicaţiilor ştiinţifice din lume. În ianuarie 2018 se estima că baza de date GS conține 389 milioane documente (articole, citări, brevete).
Cele mai importante/evidente concluzii care pot fi formulate în urma analizei acestor date sunt:
- Cel mai complet sunt acoperite publicaţiile ştiinţifice ale directorilor de proiecte de către IBN (99,2% au publicații), ceea ce arată importanţa dezvoltării acestuia inclusiv pentru necesităţile de evaluare a ştiinţei din Republica Moldova (altfel în ce bază s-ar putea face evaluarea, având în vedere că practica internaţională prevede că o publicaţie este luată în considerare la evaluare doar dacă se regăseşte într-o bază de date?);
- Se constată o pondere mică a directorilor cu publicaţii în Scopus (48,6% au publicații), ceea demonstrează o recunoaştere internaţională limitată a cercetărilor ştiinţifice efectuate în Republica Moldova;
- Se atestă un număr mic al directorilor de proiecte cu profiluri în Google Scholar (29,3% au profiluri), ceea ce vorbeşte despre slaba constientizare a necesităţii creşterii vizibilităţii şi impactulului cercetărilor în rândul comunităţii ştiinţifice, respectiv alinierea timidă la tendinţele Ştiinţei deschise;
- Prezenţa directorilor de proiecte variază în instrumentele/bazele de date analizate în funcţie de prioritatea strategică pe care o reprezintă în cadrul concursului. Astfel, cea mai mare recunoaştere internaţională, dacă judecăm după prezenţa în Scopus, o înregistrează directorii de proiecte de la prioritatea Competitivitate economică și tehnologii inovative, urmați de cei din Mediu și schimbări climatice; în schimb se pare că mai conştienţi de necesitatea deschiderii ştiinţei spre societate şi diseminarea rezultatelor, dacă judecăm după prezenţa în Google Scholar, sunt, alături de cei din prioritatea Competitivitate economică și tehnologii inovative, directorii de proiecte din prioritatea Provocări societale.
Având în vedere că datele de mai sus caracterizează directorii de proiecte naționale, care sunt conducători ai echipelor și influențează tendințele și comportamentul colaboratorilor, dar de obicei sunt și cei mai buni cercetători, putem presupune că particularitățile descrise mai sus sunt, în mare parte, valabile pentru întreaga comunitate științifică din Republica Moldova.
Un produs al 
