Posts Tagged 'stiinta'

Câţi din directorii de proiecte ştiinţifice naţionale sunt prezenți în IBN, Scopus şi Google Scholar?

Am analizat prezența directorilor de proiecte, care și-au înaintat propunerile de proiecte la Concursul „Program de stat 2020-2023” (249 în total), în unele instrumente / baze de date (la 15-17 martie 2020), conform priorităților acestui concurs:

I – Sănătate;

II – Agricultură durabilă, securitate alimentară și siguranța alimentelor;

III – Mediu și schimbări climatice;

IV – Provocări societale;

V – Competitivitate economică și tehnologii inovative.

Instrumentul Bibliometric Național (IBN) este cea mai importantă bază de date / bibliotecă electronică națională cu Acces Deschis, cu aproape 100 mii articole ale cercetătorilor din Republica Moldova.

SCOPUS este una din cele două cele mai importante baze de date a publicaţiilor științifice din lume (alături de Web of Science), prezenţa în care atestă recunoaşterea cercetărilor la nivel internaţional. Această bază de date indexează peste 34 mii de reviste științifice, având circa 69 milioane înregistrări.

Google Scholar (GS) este probabil cel mai mare instrument gratuit de căutare şi indexare a publicaţiilor ştiinţifice din lume. În ianuarie 2018 se estima că baza de date GS conține 389 milioane documente (articole, citări, brevete).

Cele mai importante/evidente concluzii care pot fi formulate în urma analizei acestor date sunt:

  • Cel mai complet sunt acoperite publicaţiile ştiinţifice ale directorilor de proiecte de către IBN (99,2% au publicații), ceea ce arată importanţa dezvoltării acestuia inclusiv pentru necesităţile de evaluare a ştiinţei din Republica Moldova (altfel în ce bază s-ar putea face evaluarea, având în vedere că practica internaţională prevede că o publicaţie este luată în considerare la evaluare doar dacă se regăseşte într-o bază de date?);
  • Se constată o pondere mică a directorilor cu publicaţii în Scopus (48,6% au publicații), ceea demonstrează o recunoaştere internaţională limitată a cercetărilor ştiinţifice efectuate în Republica Moldova;
  • Se atestă un număr mic al directorilor de proiecte cu profiluri în Google Scholar (29,3% au profiluri), ceea ce vorbeşte despre slaba constientizare a necesităţii creşterii vizibilităţii şi impactulului cercetărilor în rândul comunităţii ştiinţifice, respectiv alinierea timidă la tendinţele Ştiinţei deschise;
  • Prezenţa directorilor de proiecte variază în instrumentele/bazele de date analizate în funcţie de prioritatea strategică pe care o reprezintă în cadrul concursului. Astfel, cea mai mare recunoaştere internaţională, dacă judecăm după prezenţa în Scopus, o înregistrează directorii de proiecte de la prioritatea Competitivitate economică și tehnologii inovative, urmați de cei din Mediu și schimbări climatice; în schimb se pare că mai conştienţi de necesitatea deschiderii ştiinţei spre societate şi diseminarea rezultatelor, dacă judecăm după prezenţa în Google Scholar, sunt, alături de cei din prioritatea Competitivitate economică și tehnologii inovative,  directorii de proiecte din prioritatea Provocări societale.

Având în vedere că datele de mai sus caracterizează directorii de proiecte naționale, care sunt conducători ai echipelor și influențează tendințele și comportamentul colaboratorilor, dar de obicei sunt și cei mai buni cercetători, putem presupune că particularitățile descrise mai sus sunt, în mare parte, valabile pentru întreaga comunitate științifică din Republica Moldova.

Care va fi finanțarea științei în anul 2020?

Sursa datelor: Bugetul de stat pentru anul 2020

Bugetul de stat pentru anul 2020 (LP 172/2019) prevede cheltuieli pentru cercetări științifice în sumă de 545 mil. lei. Acest volum de finanțare pentru domeniul științei a fost confirmat și de către  prim-ministrul Republicii Moldova. Conform anexei 4 a Bugetul de stat pentru anul 2020, banii prevăzuți pentru cercetări științifice sunt repartizați pe 5 direcții, conform Citește în continuare ‘Care va fi finanțarea științei în anul 2020?’

Despre perspectivele științei în Republica Moldova, fără perdea

Recent am publicat, împreună cu colegi de la Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare şi de la Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, două articole privind perspectivele ştiinţei în Republica Moldova, prin prisma Programului Naţional în domeniile cercetării şi inovării pe anii 2020-2023.

Articolul „Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 ca reflectare a politicii științei în Republica Moldova”, publicat în revista Intellectus, abordează Citește în continuare ‘Despre perspectivele științei în Republica Moldova, fără perdea’

Cine dă verdictul în știință: expertul sau judecătorul ?

Ce spun unii specialiști în științe juridice din Republica Moldova?

Dacă savanții au respins o lucrare științifică pe motiv de lipsă de noutate științifică, judecata (judecătorul) poate decide dacă există noutate științifică în acea lucrare.

Dacă într-o lucrare științifică este plagiat, judecata (judecătorul) poate decide Citește în continuare ‘Cine dă verdictul în știință: expertul sau judecătorul ?’

Recunoaştere internaţională pentru Instrumentul Bibliometric Naţional

logo_IDSIUn produs al Institutului de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI) intră în clasamentele internaţionale!  

Ediția din Ianuarie 2016 a prestigiosului clasament mondial Webometrics include pentru prima oară la rubrica Portaluri/repozitorii şi un website din Republica Moldova – Instrumentul Bibliometric Național (IBN). Citește în continuare ‘Recunoaştere internaţională pentru Instrumentul Bibliometric Naţional’

Mesajul UNESCO pentru Republica Moldova: Investiţi în cercetare!

Recent a fost publicat Raportul UNESCO privind știința („UNESCO Science Report: towards 2030”). El este publicat o dată la 5 ani şi analizează principalele tendinţe în ştiinţa mondială. Concluzia principală a raportului din 2015 este: mai multă cercetare – o mai bună dezvoltare! Analiza evoluţiei ştiinţei arată că majoritatea ţărilor au conştientizat că cercetarea și inovarea sunt cel mai important factor de creștere economică și durabilitate. Citește în continuare ‘Mesajul UNESCO pentru Republica Moldova: Investiţi în cercetare!’

Opinia unui expert german: între corectitudine şi diplomaţie

expert-germanCe spune dr. Heinrich Pingel-Rollmann după ce timp de doi ani a fost expert integrat la Academia de Ştiinţe a Moldovei, consilierul preşedintelui AŞM?

Am fost curios  să aflu ce părere are expertul german, care a cunoscut din interior sistemul național de cercetare-dezvoltare, despre administrarea ştiinţei din Republica Moldova şi schimbările ce ar trebui făcute pentru modernizarea acesteia. Mai ales că se pare că nici preşedintele AŞM nu pune la îndoială obiectivitatea acestui expert, după cum s-a văzut la prezentarea finală a activităţii acestuia: „Germanii sunt foarte pedanţi. Ei nu spun minciuni… “. Citește în continuare ‘Opinia unui expert german: între corectitudine şi diplomaţie’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii