Conform Registrului cercetătorilor al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD), în Republica Moldova sunt 2759 cercetători angajați în anul 2020 (prin Programul de stat 2020-2023 și Programele de postdoctorat). Peste 10,5% din cercetători participă în 2 și mai multe proiecte. Există proiecte în care și 40% din angajați sunt și membri ai altui proiect. Cercetătorii reprezintă 48 organizații în domeniile cercetării și inovării.
Conform acestor date, cei mai mulți cercetători sunt la 3 instituții de învățământ superior: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (330), Universitatea Tehnică a Moldovei (246) și Universitatea de Stat din Moldova (191). Aceste date arată și organizațiile care au beneficiat cel mai mult în urma desfășurării concursului „Program de stat 2020-2023”. Din totalul de cercetători, 41,2% reprezintă instituțiile de învățământ superior. Este o creștere importantă a acestora, având în vedere că până la concursurile desfășurate de către ANCD cota-parte a cercetătorilor din universități angajați în proiecte de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri publice nu depășea, de obicei, 15%. Totodată, această creștere bruscă ridică mai multe semne de întrebare, ținând seama că anterior atât în rapoarte publicate în Republica Moldova, cât și în rapoarte externe se menționa că „universităţile sunt focusate prioritar pe componenta de instruire, cea de cercetare fiind secundară”, cu repercusiuni asupra capacității de cercetare a acestora, inclusiv din cauză că „personalul este copleșit de sarcini didactice”.
După subordonarea instituțiilor în care sunt angajați cercetătorii, cei mai mulți sunt în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, urmat de alte două ministere .
Chiar dacă numărul total de cercetători conform registrului ANCD (în care, apropo, sunt incluse și persoane care nu sunt cercetători propriu-ziși) este apropiat de cel pe care îl indică Biroul Național de Statistică, în opinia mea, prin această cifră se subestimează numărul real de cercetători. Asta în caz că punem la baza calcului metodologia recomandată de către Manualul Frascati, utilizată de majoritatea statelor. În primul rând, în datele ANCD nu sunt incluse persoanele angajate în funcții de cercetare și care nu au câștigat în concursurile proiectelor de cercetare la nivel național (sau chiar dacă au câștigat în cadrul ofertei de soluții de cercetare-inovare privind combaterea și atenuarea impactului pandemiei COVID-19). În al doilea rând, așa cum menționam și anterior, există mai multe categorii de persoane care ar trebui să fie incluși în categoria „cercetători”, deoarece conform Manualului Frascati, sunt consideraţi cercetători persoanele în activitatea integrală a cărora activitatea ştiinţifică are o pondere nu mai mică de 10%. Astfel, trebuie să-i avem în vedere și pe cei circa 2,2 mii doctoranzi, dar și persoanele care efectuează cercetării științifice dintre cei 4,1 mii angajați din învățământul superior (inclusiv cei care nu sunt membri ai unor proiecte de cercetare finanțate la nivel național). În așa caz, putem estima că în Republica Moldova efectuează cercetări științifice cel puțin 6 mii persoane (cercetători – persoane fizice). Totuşi, ar fi o supraestimare a potenţialului ştiinţific al Republicii Moldova dacă am utiliza doar această cifră, întrucât aceste persoane dedică activităţii de cercetare doar o parte din timp. În practica internaţională pentru estimarea potenţialului ştiinţific se mai utilizează un indicator care măsoară cercetătorii în echivalent normă întreagă (ENÎ) sau persoane-ani cheltuite pentru cercetare-dezvoltare. Acest indicator redă mai exact potențialul științific. Utilizându-l, am putea estima că numărul cercetătorilor în ENÎ din Republica Moldova s-ar ridica la 3,5-4 mii.
1 Răspuns to “Câți cercetători sunt în Republica Moldova (versiunea ANCD)?”