Uniunea Europeană are un instrument – Policy Support Facility (PSF) pentru sprijinirea statelor membre și a celor asociate în elaborarea, implementarea și evaluarea reformelor în domeniul cercetării și inovării. La 9 martie 2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a solicitat asistența UE prin acest instrument. Este bine că se apelează la experți europeni și la bunele practici internaționale pentru îmbunătățirea politicilor și sistemului de cercetare. Dar… Republica Moldova a mai beneficiat de suportul UE prin intermediul acestui instrument, în anul 2016 fiind evaluat sistemul național de cercetare și inovare de către 7 experți europeni, la final fiind publicate 24 de recomandări de reforme (vezi publicația completă în engleză și sinteza ei în română). Ca unul din autorii Raportului informativ pentru acest grup de experți (Background Report) am fost atent ulterior la implementarea acestor recomandări și nu prea am văzut să se discute despre ele atunci când se luau decizii. Nu am întâlnit nicio evaluare a realizării acestor recomandări nici la nivel european. În lipsa unei evaluări a impactului efortului anterior al misiunii europene, este un pic surprinzător că Directoratul pentru cercetare al Comisiei Europene a acceptat acordarea de consiliere externă și recomandări operaționale autorităților moldovenești cu privire la posibilele reforme în domeniul infrastructurilor de cercetare și inovare, sistemului de finanțare a instituțiilor publice de cercetare și a fortificării legăturilor între cercetare și mediul de afaceri. În acest context, am decis să analizez, foarte sumar (sub formă de observații / comentarii), modul în care a fost luată în considerare fiecare din Recomandările experților Policy Support Facility din 2016:
Recomandarea 1: Incorporarea mai bună a politicii de cercetare și inovare (CI) în strategia generală a politicii economice, îmbunătățirea sinergiilor dintre strategiile de CI și consolidarea stabilirii priorităților cu o implicare sporită a părților interesate în CI. O politică solidă de CI trebuie să sprijine strategia Moldovei pentru dezvoltarea socio-economică. Prin urmare, este nevoie de o revizuire critică a tuturor documentelor strategice existente care abordează politica CI pentru a crea un set integrat, coerent și aliniat de priorități și măsuri de implementare. Obiectivele SMART ar trebui definite, cu o cale de implementare clară și un sistem transparent de monitorizare a evoluțiilor. Țara ar trebui să promoveze un dialog structurat și susținut, iar părțile interesate să își consolideze încrederea într-un set coerent de strategii de politică a CI.
Observații / comentarii: Au fost abrogate Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 și Strategia Inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru competitivitate”. Nu a fost aprobată nicio strategie nouă în CDI. La fel, nu există niciun document strategic important aprobat la nivel național, care ar fi inclus prevederi importante privind cercetarea sau ar incorpora cercetarea în politica generală a statului. Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru perioada 2020-2023 nu reprezintă o strategie, deoarece nu conţine o viziune clară asupra perspectivei și direcţiilor de dezvoltare a sistemului naţional de cercetare și inovare (în pofida celor declarate) și nu arată clar mecanismele de realizare și ţintele politicii în domeniul știinţei din Republica Moldova pe cei patru ani. Documentul ne prezintă mai degrabă priorităţile tematice ale știinţei din Republica Moldova, dar care sunt alcătuite preponderent din fragmente din diferite documente slab corelate între ele, astfel că lipsește o succesiune logică a elementelor înșiruite. Sunt indicate doar, arbitrar, domenii și arii tematice prioritare, pe care, probabil, se dorește ca oamenii de știinţă să-și canalizeze cercetările. Nu este clar însă cum doar prin efectuarea investigaţiilor știinţifice de către cercetători, fără a fi implementate măsuri de politici adecvate de către factorii decizie, poate fi schimbată situaţia din domeniu. Nu există legătură logică între problemele identificate / scop / obiectivele generale/specifice / planul de acţiuni și distribuirea finanţării și, în consecinţă, nu sunt clare modalităţile de realizare a obiectivelor. O analiză mai detaliată a Programului poate fi citită AICI. Cele 5 priorități strategice din Programul Național le repetă pe cele europene.
Recomandarea 2: Consolidarea percepției publice cu privire la rolul cercetării și inovării pentru creștere, competitivitate și coeziune socială. Este necesar un set de măsuri compacte și coerente pentru a asigura o mai bună înțelegere a rolului CI pentru evoluțiile societale și economice ale țării, precum și a sprijinului național pentru reformarea sistemului de CI. Implicarea părților interesate în dialoguri structurate cu factorii de decizie politică, îmbunătățirea consultărilor publice cu privire la dezvoltarea politicilor de CI, sporirea frecvenței acestora, precum și inițiativele de popularizare a științei sunt esențiale pentru îmbunătățirea încrederii societății moldovenești în sistemul de CI și în capacitatea sa de a genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții.
Observații / comentarii: Nivelul de conștientizare a necesității cercetării științifice și a rolului acesteia în creșterea economică rămâne redus atât la nivel de societate, cât și în rândul factorilor de decizie, chiar dacă au fost organizate mai multe consultări și acțiuni de popularizare a științei.
Recomandarea 3: Stabilirea unei responsabilități ministeriale pentru elaborarea politicilor de cercetare și inovare și dezvoltarea strategiei.
3.a Acest fapt va consolida CI ca o componentă majoră a strategiilor naționale pentru creștere durabilă și economie bazată pe cunoaștere. Grupul consideră că un singur minister sau mai multe ministere ar trebui să își asume această responsabilitate și să fie redenumite în consecință. Ministerul (ministerele) ar trebui să aibă resurse suficiente – inclusiv resurse umane – pentru a conduce procesul de elaborare a politicilor de CI și dezvoltare a strategiei și să aibă finanțare adecvată.
3.b Va fi nevoie de consiliere substanțială pentru stabilirea Unității / lor responsabile pentru politica CI în cadrul Ministerului (Ministerelor). Va fi necesar, de asemenea, sprijin din partea AȘM, inclusiv consiliere și, eventual, transfer de resurse umane calificate, precum și consiliere UE și / sau internațională.
3.c Trecerea la o astfel de responsabilitate ministerială ar trebui să fie însoțită de crearea unei agenții de implementare pentru cercetare și inovare. Agenția ar trebui să consilieze ministerul (ministerele) cu privire la dezvoltarea strategiei și la definirea priorităților tematice și de finanțare.
Observații / comentarii:
3a: A fost creat Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (în prezent fără Cultură) responsabil de politica științei la nivel național.
3b: Asigurarea acestuia cu resurse umane necesare pentru elaborarea politicii CI și dezvoltarea strategică este slabă, având în vedere că direcția respectivă creată în cadrul ministerului (6 unități) a fost completată cu persoane fără experiență în domeniul elaborării politicii științei și chiar fără experiență în domeniul cercetării științifice. Nu a fost angajată nicio persoană care anterior a lucrat în organele de management și politică a cercetării la nivel național.
3c: A fost creată Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, care însă nu are responsabilități de consiliere a Ministerului în dezvoltare strategică.
Recomandarea 4: Grupul nu este convins de valoarea adăugată a unui Consiliu interministerial pentru cercetare și inovare. Panelul consideră că factorii de decizie din Republica Moldova ar trebui să reflecteze bine asupra necesității unui astfel de organism și să-l ia în considerare în contextul recomandărilor grupului pentru crearea unei responsabilități ministeriale (recomandarea 3) și a noii agenții pentru CI (recomandarea 7). Credem că va fi suficientă asigurarea unei coordonări adecvate în materie de CI în cadrul Guvernului și cu Consiliul agenției propuse pentru CI. Un astfel de Consiliu poate crea o sarcină birocratică suplimentară și poate crește costurile administrative disproporționat față de nivelul global de cheltuieli pentru CI al țării și dimensiunea comunității științifice din Republica Moldova.
Observații / comentarii: Nu a fost creat vreun Consiliu interministerial în CI.
Recomandarea 5: Concentrarea priorităților CI pe un set limitat, în care punctele forte ale CI din Moldova sunt pe deplin utilizate sau în care există un potențial mare de impact științific, tehnologic și economic pe termen mediu. Ar trebui lansat rapid un proces de identificare a unui set limitat de priorități naționale de CI, care ar trebui să includă domenii în care există în prezent o capacitate substanțială de cercetare și / sau domenii de interes național special sau potențial științific, tehnologic sau economic. În conformitate cu Recomandarea 1, există o necesitate clară pentru o revizuire critică a tuturor documentelor strategice existente care abordează politica CI pentru a crea un set integrat, coerent și aliniat de priorități. Pentru a face acest lucru, un dialog structurat și susținut va permite părților interesate să fie încurajate pentru a-și consolida încrederea într-un set coerent de strategii politice de CI.
Observații / comentarii: Prioritățile strategice CDI le repetă pe cele europene și, respectiv, sunt foarte largi, acoperind practic tot spectrul de cercetări posibile. Ele sunt stipulate în Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru perioada 2020-2023 și în conformitate cu acestea s-a desfășurat și concursul de proiecte pentru această perioadă. Detalierea priorităților sub formă de direcţii strategice și, mai ales, rezultate scontate din cadrul lor par a fi arbitrare, având în vedere că ele sunt preluate, în mare parte, din documente de politici sectoriale (programe naţionale, strategii), în timp ce alte obiective și activităţi din aceste și alte documente strategice nu sunt menţionate. Acestea nu se bazează pe analiza capacităților existente sau pe necesitățile științifice, tehnologice sau economice ale Republicii Moldova. O analiză mai detaliată a Priorităților CDI poate fi citită AICI.
Recomandarea 6: Autoritățile moldovenești trebuie să îmbunătățească de urgență sistemul de colectare și procesare a statisticilor de cercetare și inovare, deoarece acestea sunt cheia pentru elaborarea politicilor bazate pe dovezi și monitorizarea alocării finanțării pentru CI. Întrucât statisticile de CI sunt esențiale pentru elaborarea de politici bazate pe dovezi, există o necesitate clară de a îmbunătăți colectarea și prelucrarea acestora prin punerea la dispoziție a resurselor financiare necesare pentru consolidarea capacității administrative a Oficiului național de statistică, inclusiv prin formare adecvată și schimburi de personal cu oficii statistice naționale similare din statele membre ale UE. Finanțarea pentru astfel de activități nu ar trebui să fie alocată din contul bugetului deja limitat pentru CI.
Observații / comentarii: Nu au fost întreprinse acțiuni la nivel național pentru îmbunătățirea statisticii CI și datele continuă să rămână incomplete și aproximative. Drept exemplu poate servi evidența și contabilizarea cercetătorilor științifici. De pe site-ul ANCD, din Registrul cercetătorilor pot fi calculați 2759 cercetători angajați în anul 2020 (prin Programul de stat 2020-2023 și Programele de postdoctorat), iar datele Biroul Național de Statistică indică o cifră apropiată – 2907. Însă aceste cifre sunt incomplete și nu redau realitatea, deoarece la ANCD sunt indicate doar persoanele angajate în proiecte de cercetare finanțate de către aceasta, iar BNS – persoane care beneficiază de finanțarea publică pentru cercetare. Datele prezentate de cele 2 instituții reprezintă cercetători în persoane fizice. Dar circa 55% din cercetătorii din Registrul ANCD sunt angajați pe o normă de 0,5 și mai puțin în proiectele de cercetare, în plus mulți din ei au și alte activități (aproape jumătate din ei fiind și cadre didactice la universități), astfel că în echivalent normă întreagă numărul cercetătorilor angajați în aceste proiecte ar fi mult mai mic (dar nicăieri în RM numărul cercetătorilor nu este dat în Echivalent Normă Întreagă – ENÎ). Pe de altă parte, la nivel național nu sunt numărați drept cercetători multe persoane care dedică activității de cercetare peste 10% din timpul lor dar ar trebui conform Manualului Frascati, principalul suport metodologic pentru statistica cercetării), spre exemplu cei circa 2,2 mii doctoranzi și acei din circa 4,1 mii angajați din învățământul superior, care nu sunt membri ai unor proiecte de cercetare finanțate la nivel național. Astfel, dacă ar fi fost calculați corect, numărul cercetătorilor din Republica Moldova s-ar ridica la circa 6 mii persoane fizice și circa 3,5 mii persoane echivalent normă întreagă. Mai mute detalii privind aceste aspecte pot fi citite AICI și AICI.
Recomandarea 7: Înființarea unei agenții independente de cercetare și inovare în cadrul unui minister (ministere).
7a. Grupul, în consens cu toate părțile interesate majore din Moldova, recunoaște necesitatea înființării unei agenții independente pentru CI. Din motive de responsabilități și eficiență clare, acesta sugerează ca agenția să fie subordonată unui minister (ministerelor) adecvat (e) față de care ar trebui să răspundă și să raporteze. Subordonarea directă la cele mai înalte instanțe ale guvernului este o opțiune, dar aceasta poate duce la o distribuție mai puțin clară a responsabilităților între actori (guvern ca atare, minister și agenție).
7b. Scopul principal al agenției ar trebui să fie implementarea politicii și strategiei de CI a țării. Sarcinile sale vor include lansarea de apeluri de propuneri de proiecte pentru activități de CI, în conformitate cu politica națională și în limitele bugetului pentru finanțare instituțională și competitivă; evaluarea propunerilor cu suportul experților străini și în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional de transparență și responsabilitate; finanțarea și monitorizarea proiectelor. Agenția ar trebui, de asemenea, să se ocupe de evaluarea periodică a organizațiilor publice de cercetare și a instituțiilor publice de învățământ superior, precum și de distribuirea finanțării instituționale (de exemplu, în raport cu contractele de evaluare și de performanță).
7.c Agenția ar trebui, de asemenea, să fie implicată în activități de elaborare a politicilor și de elaborare a strategiei, în calitate de consultanță pentru guvern și ministerul (ministerele) responsabil(e) în viitor pentru CI. Sarcinile agenției în acest context ar trebui să includă: dezvoltarea sub îndrumarea ministerului a unei strategii multianuale de CI pentru țară; stabilirea priorităților de CI; dezvoltarea unui program multianual cu acțiuni precise și bugetate în conformitate cu strategia; prezentarea documentelor menționate anterior guvernului prin intermediul ministerului responsabil pentru CI.
7d Caracterul independent al agenției ar trebui să fie asigurat prin: – Selectarea directorului general de către experți străini pentru un mandat multianual, în urma unui anunț internațional a concursului. Persoana selectată ar trebui numită în funcția de director general de către prim-ministru.
– Înființarea unui consiliu care să implice reprezentanți ai diferitelor părți interesate din sectorul RI: Ministerul Educației, Economiei, Ministerele de profil, AȘM, Universități, Sectorul privat și o fracțiune consistentă de experți străini ca măsură de transparență și pentru promovarea internaționalizării cercetării și învățământului superior din Republica Moldova.
– Agenția trebuie să aibă deplină responsabilitate și autonomie pentru alocarea finanțării, precum și pentru procesul de selecție a propunerilor, în cadrul căruia trebuie să se aplice regulile de transparență și calitate.
Observații / comentarii:
7a: A fost creată Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD), care însă nu este subordonată Ministerului, ci Guvernului. Acest fapt într-adevăr creează anumite neclarități în modul de coordonare a activităților acestor actori.
7b: ANCD distribuie finanțarea publică prin concurs și în acest sens îndeplinește funcțiile indicate în recomandare (anunță concurs, evaluează propunerile de proiecte, finanțează și monitorizează proiectele). ANCD nu se ocupă, însă, de evaluarea periodică a organizațiilor și nici de distribuirea finanțării instituționale.
7c: ANCD nu are funcții de elaborare a politicilor și dezvoltare strategică a sistemului CDI și nu este implicată în așa activități cum ar fi elaborarea strategiei CDI.
7d:
– Directorul general este aprobat de către Guvern pe un termen de 4 ani, însă acesta nu este selectat de către experți de peste hotare în urma unui concurs anunțat internațional. – Consiliul de administrare al ANCD nu include reprezentanți ai mediului privat și nici experți de peste hotare, iar procesul de selectare nu este foarte clar (spre exemplu, al reprezentantului societății civile).
– ANCD are responsabilitatea și autonomia necesară pentru organizarea concursurilor, însă are mari restanțe la aplicarea regulilor/principiilor de transparență și de calitate în acest proces. Astfel, pentru concursul „Program de stat 2020-2023” au fost caracteristice condiții ambigue, diferențe mari de punctaj acordate de diferiți experți, 108 contestații și lipsa examinării lor de facto, reducerea finanțării tuturor proiectelor câștigătoare cu 30 % (fără o expertiză financiară individuală), schimbarea punctajului unor proiecte față de punctajul inițial, lipsa unui panel de examinare a expertizelor individuale, slaba corelație a rezultatelor concursului cu performanțele anterioare ale directorilor de proiecte, finanțarea proiectelor membrilor Consiliului de administrare a autorității organizatoare a concursului, lipsa finanțării proiectelor unor echipe cu recunoaștere internațională semnificativă ș.a. Consecințele sunt grave pentru cercetare și pot duce la dispariția unor grupuri de cercetători/instituții, la exodul tinerilor, creșterea decalajelor față de statele dezvoltate și continuarea disoluției științei din Republica Moldova în următorii patru ani. Aceste consecințe sunt determinate de faptul că prin concursul „Program de stat 2020–2023” au fost alocate peste 98 % din finanțarea în bază de concurs prevăzută în PNCI. Mai mult decât atât, rezultatele acestui concurs practic determină, în conformitate cu Metodologia finanțării instituționale, dar contrar prevederilor Codului cu privire la știință și inovare, și repartizarea celeilalte părți din fondurile publice – finanțarea instituțională. Mai mute detalii privind concursul organizat de către ANCD pot fi găsite AICI și AICI.
Recomandarea 8: Concentrarea tuturor finanțărilor disponibile pentru cercetare și inovare într-o singură entitate de finanțare pentru CI. Împrăștierea finanțării publice (limitate) naționale RI prin mai multe ministere și alte entități, așa cu este implementată în prezent, ar reduce impactul acesteia și nu poate contribui la stabilirea transparenței, responsabilității și consolidării capacităților în procedurile de gestionare și evaluare a programelor. Grupul recomandă cu tărie canalizarea finanțării publice pentru CI printr-o nouă agenție pentru CI, ca entitate unică de finanțare pentru CI în Moldova. Acest lucru va contribui la dezvoltarea unor proceduri adecvate, în conformitate cu standardele internaționale pentru alocarea părții instituționale și a celei competitive a fondurilor. Canalizarea tuturor finanțărilor disponibile pentru CI prin intermediul Agenției ar trebui să înceapă de îndată ce sunt stabilite proceduri de finanțare solide, precum și proceduri de evaluare solide pentru organizațiile publice de cercetare. Diversificarea schemelor de finanțare în condițiile unui buget constant, chiar dacă unele dintre noile scheme ar fi valoroase, introduce un risc ridicat de risipire a fondurilor.
Observații / comentarii: Fondurile publice pentru CDI nu sunt concentrate la o singură entitate. Fondurile alocate pentru proiecte câștigate prin concurs sunt distribuite de către ANCD, iar cele finanțarea instituțională de către MECC și, probabil, ministerele fondatoare a altor organizații științifice publice (nu este foarte clar în lipsa oricărei informații publice privind distribuirea finanțării instituționale pe anii 2020 și 2021). Mai mult decât atât, nu sunt clare criteriile de distribuire a finanțării instituționale în lipsa evaluării performanței instituțiilor (nu este aprobată încă nicio metodologie de evaluare, proiectul căreia a fost trimis la MECC de către ANACEC cu peste 2 ani în urmă). Prevederile actelor normative naționale în domeniu sunt contradictorii între ele și față de cele consacrate pe plan european, precum și în raport cu recomandarea analizată. Spre exemplu, la nivel național, Codul cu privire la știință și inovare (nr.259/2004) prevede că finanțarea instituțională se bazează pe evaluarea rezultatelor obținute în urma cercetării științifice, precum şi a impactului economic și social al acestora (art. 13), în timp ce Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 (HG 381/2019, pct. 33 al anexei 1) și Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării (HG 53/2020, pct. 12) prevăd stabilirea acestei finanțări în funcție de rezultatele concursurilor de proiecte din domeniile cercetării și inovării. În ultimul caz este vorba despre evaluarea intențiilor de efectuare a cercetărilor și nu despre rezultatelor cercetărilor. Astfel, în prezent organizațiile sunt finanțate instituțional în funcție de rezultatele concursului proiectelor de cercetare „Program de stat” (2020-2023), organizat de ANCD, dar nu de performanțele și potențialul științific al acestora. Similară este situația și cu personalul științific al organizațiilor, angajarea fiind făcută nu în baza concursului pentru ocuparea funcțiilor științifice, ci ca urmare a câștigării concursului de proiecte organizat de către ANCD. În așa situație nu este clar cum poate fi efectuată evaluarea capacității organizației, când de fapt a fost influențată decisiv de către ANCD, prin experții săi și care ar fi rostul evaluării organizațiilor de către ANACEC. Mai multe detalii privind finanțarea cercetării în RM pot fi găsite AICI.
Recomandarea 9: Creșterea ponderii finanțării competitive pentru cercetare și inovare. Ponderea finanțării competitive în bugetul global de CI ar trebui să crească ca mijloc de stimulare a concurenței și recompensării celor mai promițătoare propuneri și echipe de cercetare. Cu toate acestea, o astfel de creștere a finanțării competitive ar trebui să se bazeze în mod prioritar pe fonduri suplimentare care trebuie alocate CI, și nu printr-o reducere a părții instituționale a bugetului, care va afecta cu siguranță negativ baza științifică și capacitățile generale de CI a țării. Alocarea finanțării instituționale trebuie în cele din urmă să se bazeze pe o evaluare solidă a capacităților de cercetare cu ajutorul experților străini. Evaluările proiectelor trebuie efectuate în mare măsură utilizând standardele internaționale de evaluare inter pares.
Observații / comentarii: Conform Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru perioada 2020-2023, finanțarea prin concurs a crescut și este de 60%, iar cea instituțională este de 40% (una din cele mai mici din Europa, comparând cu datele de la PREF, 2017). Creșterea finanțării competitive nu s-a făcut prin alocarea unor fonduri suplimentare, ci prin reducerea drastică a finanțării instituționale (pe fundalul reducerii finanțării generale), ceea ce a dus la plecarea din sistem a cercetătorilor, în special a celor tineri, și la multe alte efecte negative. Alocarea finanțării instituționale se bazează pe rezultatele concursurilor de proiecte (!) și nu pe evaluarea capacităților de cercetare. Astfel, rezultatele concursurilor determină alocarea aproape a întregii finanțări publice a cercetării, iar cei care nu au câștigat proiect prin concurs – riscă să dispară (de ex., în propunerile de proiecte este mai convenabil să incluzi cercetători consacrați pentru a câștiga concursul decât tineri cercetători). Mai mult decât atât, în instituțiile de cercetare, personalul nu este angajat prin concurs al funcțiilor științifice (cum este prevăzut în principala lege – Codul cu privire la știință și inovare), ci doar persoanele din echipele proiectelor câștigătoare. Evaluarea propunerilor de proiecte în cadrul concursului Program de stat 2020-2023 s-a desfășurat cu grave abateri de la bunele practici internaționale (vezi comentariile la recomandarea 7).
Recomandarea 10: Moldova ar trebui să își consolideze potențialul economic prin creșterea treptată a intensității sale de cercetare și inovare pentru a ajunge la nivelul anului 2007 cât mai repede posibil. Reformele ambițioase propuse de grup pentru îmbunătățirea calității și performanței sistemului de CI moldovenesc și impactul acestuia asupra economiei nu pot fi puse în aplicare în mod eficient fără un astfel de angajament de către guvern pentru investiții susținute. Grupul insistă asupra faptului că o astfel de creștere treptată a cheltuielilor de CI este obligatorie, nu numai datorită nivelului actual scăzut, ci și ca măsură de însoțire a reformei sistemului. Doar creșterea beneficiarilor unui buget atât de limitat nu poate decât să descurajeze și să reducă în continuare personalul de cercetare și capacitățile țării.
Observații / comentarii: Ponderea cheltuielilor în cercetare-dezvoltare din PIB a scăzut de la 0,61%, în 2007, și 0,33%, în 2016 (când a fost făcută această recomandare) până la 0,23%, în 2020 (conform datelor BNS). Comentariile sunt de prisos.
Recomandarea 11: Moldova ar trebui să pună în aplicare stimulente puternice pentru cooperare și mobilitate între institutele de cercetare și universități pentru a depăși barierele legate de sistemul binar fragmentat de educație și cercetare din țară, cu predarea concentrată în universități (unde studiază generația tânără) și cercetarea concentrată în ASM (cu personal de cercetare în vârstă). Necesitatea unei cooperări consolidate între institutele de cercetare și universități este larg recunoscută în Moldova și este pe deplin susținută de grup. Pentru a reuși această apropiere, esențială pentru a evita dezvoltarea în continuare a unui sistem binar cu universități didactice exclusiv și o concentrare de talente tinere, ar trebui dezvoltate stimulente pentru a crea un spațiu de cercetare național funcțional și integrat. Astfel de stimulente ar putea include apeluri de concursuri pentru proiecte comune din partea institutelor de cercetare și a universităților; consolidarea programelor de studii doctorale ca punte între institutele de cercetare și universități; punerea la dispoziția tuturor comunităților de cercetare a infrastructurii de cercetare a institutelor de cercetare și în special studenților și sectorului privat.
Observații / comentarii: Nu au fost implementate acțiuni speciale pentru a realiza această recomandare. A crescut ponderea alocată universităților prin proiecte de cercetare, însă persoanele de la universități sunt implicate o parte mică în activitățile de cercetare (majoritatea până la 0,5 normă în proiecte), iar activitatea didactică continuă să prevaleze, cercetarea fiind slab stimulată în universități. Nu există concursuri la care ar fi obligatorii parteneriate universități – institute de cercetare. Studiile doctorale începând cu anul 2015 se desfășoară în universități și, astfel, institutele de cercetare sunt obligate să se asocieze în consorții și parteneriatele cu universitățile, dacă doresc să participe în acest proces.
Recomandarea 12: Introducerea procedurilor de evaluare sistematică pentru organizațiile publice de cercetare și instituțiile de învățământ superior în vederea corelării finanțării publice pentru cercetare cu performanța, recompensând astfel cercetarea de înaltă calitate. Grupul recomandă introducerea unor proceduri de evaluare bazate pe performanță în conformitate cu standardele internaționale, pentru toate organizațiile publice de cercetare și instituțiile publice de învățământ superior din Moldova. Astfel de proceduri vor permite în cele din urmă (pe termen mediu) o diferențiere a entităților cu performanțe mai bune spre care ar trebui orientate fonduri suplimentare. Exercițiile de benchmarking ar trebui implementate ca o măsură complementară pentru introducerea unei culturi de evaluare în sistemul de cercetare și dezvoltare al Republicii Moldova. Aceste proceduri de evaluare, care oferă o evaluare echitabilă a calității, excelenței și relevanței activităților de cercetare și inovare în organizațiile publice de cercetare și instituțiile de învățământ superior din Moldova, ar trebui să fie baza pentru alocarea finanțării instituționale.
Observații / comentarii: Nu există mecanism aprobat de evaluare a organizațiilor publice de cercetare. În prezent, finanțarea instituțională nu se alocă în funcție de calitatea, excelența și relevanța activităților de cercetare desfășurate, ci în funcție de intențiile indicate în propunerile de proiecte (câștigătoare la concurs). În proiectul de metodologie elaborat și în propunerile ANACEC se stipulează necesitatea clasificării organizațiilor pe diferite categorii în urma evaluării și alocării finanțării instituționale în funcție de performanțele științifice ale organizațiilor (inclusiv remunerarea diferențiată a cercetătorilor științifici). Propunerile noastre anterioare includeau:
1) Stabilirea unei cote de circa 30% pentru finanțarea competitivă prin proiecte, din investiții suplimentare în cercetare și nu din contul reducerii finanțării instituționale (cum s-a procedat anterior). Această finanțare trebuie să fie însă cu adevărat competitivă (nu mimare, cum s-a mai întâmplat), inclusiv cu posibilitatea organizării unor licitaţii ale proiectelor de cercetare, cu probleme/tematici formulate de experţi, deosebit de actuale și necesare pentru Republica Moldova, concursuri la care ar participa echipe de cercetători și care ar concura realmente între ele pentru a obţine finanţarea respectivă;
2) Menținerea finanțării instituționale, în termenii stipulați mai sus, pentru a asigura sustenabilitatea organizațiilor științifice din Republica Moldova, prin intermediul tematicii/proiectelor instituționale, cu distribuirea fondurilor bugetare către fondatori (ministerele de resort) și axarea cercetărilor pe problemele sectoriale ce necesită suport științific sau canalizarea acestora conform unor programe de stat pentru soluționarea unor probleme primordiale de interes național. Instituțiile trebuie să aibă o autonomie suficientă la utilizarea finanțării instituționale. Finanțarea instituțională ar trebui să se bazeze pe evaluarea performanțelor organizațiilor, astfel încât: – distribuirea finanţării instituţionale pe organizaţii să se facă conform unei formule de repartizare care să-i avantajeze pe cei mai performanți; – formula de repartizare a finanţării instituţionale să ţină seama de numărul cercetătorilor, infrastructura de cercetare necesară de menţinut şi performanţa instituţională; – aprecierea performanţei științifice instituţionale să se bazeze pe evaluarea efectuată de către Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC). 3) Clasificarea organizațiilor din domeniile cercetării și inovării pe categorii în baza performanței științifice stabilite de ANACEC și aplicarea unor scări tarifare diferențiate de remunerare a personalului științific al acestora (3 categorii de calificare științifică). Scara tarifară actuală ar putea fi utilizată în continuare în raport cu organizațiile de categorie inferioară, iar în raport cu celelalte organizații ar putea fi aplicați coeficienți de creștere salarială pentru performanță (spre exemplu, 1,2 – pentru organizațiile de categoria II și 1,4 – pentru organizațiile de categoria I).
Vezi observații la proiectul Metodologiei de evaluare a organizațiilor AICI.
Recomandarea 13: Protejarea capacității publice de cercetare și inovare a Moldovei, asigurându-se că capitalul fizic, intelectual și uman al instituțiilor de cercetare este menținut și, în cele din urmă, consolidat. Grupul consideră că trebuie protejată capacitatea de cercetare publică disponibilă în AȘM, în institutele de cercetare din cadrul ministerelor și în universități. În același timp, aceste instituții trebuie să își sporească semnificativ responsabilitatea. Menținerea statu quo-ului sau excluderea anumitor institute sau unități de cercetare printr-o restructurare nu este o opțiune. Ar trebui păstrată autonomia AȘM și a universităților publice. Pentru a asigura continuitatea capacității de cercetare și dezvoltare, finanțarea instituțională a sistemului ar trebui să fie proporțională cu situația actuală a diferiților actori. Acesta este cazul ASM, de exemplu, care deține majoritatea infrastructurilor de cercetare ale țării. Este, de asemenea, cazul universităților publice și al institutelor de cercetare din cadrul ministerelor, care vor trebui să primească finanțare adecvată pentru îmbunătățirea capacității lor de cercetare. În plus, ar trebui luate măsuri pentru a se asigura că ASM rămâne în posesia activelor și infrastructurii dedicate cercetării, cum ar fi clădirile și terenurile. Ar trebui instituite măsuri astfel încât finanțarea tuturor instituțiilor publice de cercetare (AȘM, institutele de cercetare și instituțiile de învățământ superior) să se bazeze pe evaluarea performanței și în raport cu aceasta.
Observații / comentarii: Prin reducerea drastică a finanțării, neclaritatea finanțării instituționale și alte elemente ale „dezinstituționalizării” cercetării (obiectiv indicat în Nota la Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru perioada 2020-2023), cercetarea din Republica Moldova a ajuns într-o stare de nesiguranță și criză profundă. Din cadrul Academiei de Științe a Moldovei au fost scoase toate institutele de cercetare, iar clădirile și terenurile acesteia au fost înstrăinate. Finanțarea instituțională s-a redus și nu se bazează pe evaluarea performanței.
Recomandarea 14: Luarea măsurilor hotărâte pentru a îmbunătăți oportunitățile de angajare și finanțare, condițiile de muncă și perspectivele de carieră ale cercetătorilor publici, inclusiv prin continuarea inițiativelor existente pentru a încuraja talentele științifice tinere și feminine prin programe de doctorat structurate și calitative. Acest lucru poate fi realizat prin identificarea timpurie a talentelor. Doctoranzii ar trebui să beneficieze de o interfață puternică ASM / universități. Măsurile existente adresate tinerilor cercetători (prin programe dedicate și / sau cote) ar trebui consolidate în continuare cu finanțare adecvată. Aceasta se referă în special la înființarea unui sistem competitiv național de granturi doctorale care să permită venituri rezonabile pentru doctoranzi.
Observații / comentarii: Condițiile de muncă a cercetătorilor s-au înrăutățit. Cercetătorii nu au siguranța locului de muncă, funcția lor depinzând de câștigarea concursurilor de proiecte. În aceste condiții, deosebit de vulnerabili sunt tinerii cercetători, care părăsesc cercetarea pentru alte domenii de activitate. Concursurile de proiecte pentru tinerii cercetători (desfășurate anterior de către AȘM) au fost anulate. Cota tinerilor în propunerile de proiecte nu reprezintă un indicator de eligibilitate sau de evaluare. Bursele lunare ale doctoranzilor sunt foarte mici (circa 60-65 Euro).
Recomandarea 15: Moldova ar trebui să consolideze recrutarea, promovarea și oportunitățile de carieră ale cercetătorilor prin proceduri de recrutare deschise și bazate pe merit, bazate pe competențe și nu pe abordări ierarhice. Aplicarea Cartei și a Codului european pentru cercetători de către instituțiile sale ar trebui stimulată. Acest lucru poate fi realizat prin introducerea unor proceduri similare de recrutare între universități și institute ASM, în special implicând un număr crescut de evaluatori străini pentru funcții superioare, implicarea în proiecte comune de doctorat / supraveghere și căi duale de carieră (institute ASM și universitate). Segregarea încă puternică dintre cercetătorii din institutele ASM și cercetătorii (profesori) din universități poate fi depășită printr-o revizuire a fișelor posturilor din institute și universități pentru a încorpora și a contabiliza mai bine activitățile didactice și de cercetare; libertatea și flexibilitatea ar trebui acordate pentru modificarea raportului de predare / cercetare în funcție de dorințele personale, talentul și nevoile instituției respective.
Observații / comentarii: Nu există în prezent în Republica Moldova concursuri de angajare în funcții științifice în organizațiile publice, respectiv nu se anunță public (cu descrierea clară a condițiilor), nu se stabilesc criterii și nu se formează comisii de angajare, deoarece în aceste organizații sunt angajați automat cercetătorii din echipele proiectelor câștigătoare. În majoritatea universităților activitatea de cercetare pare ceva secundar, în lipsa unor stimulente pentru această activitate.
Recomandarea 16: Crearea de stimulente pentru recompensarea carierei cercetătorilor prin remunerări salariale mai bune, în special pentru cercetătorii care sunt la începutul carierei, recunoașterea socială a realizărilor științifice. Această recunoaștere include premii financiare pentru rezultate științifice semnificative; creșterea perspectivelor de avansare pentru cei mai productivi oameni de știință; evaluarea bazată pe performanță a activității științifice, cu impact direct asupra carierei; consolidarea mobilității internaționale și a celei între cerectare și mediuld e afaceri, cu o atenție deosebită asupra condițiilor de întoarcere din diaspora științifică; intensificarea acțiunilor de popularizare a științei, cum ar fi „Science Slam”.
Observații / comentarii: Unele instituții au aprobat regulamente prin care se premiază cercetătorii cu performanțe deosebite, spre exemplu cei care publică în ediții incluse în bazele de date Web of Science și Scopus. La nivel național, însă, nu am identificat astfel de stimulente. După anul 2016 concursul „Science Slam” nu s-a desfășurat.
Recomandarea 17: Continuarea eforturilor de succes ale Moldovei pentru integrarea sa în Spațiul European de Cercetare prin exploatarea deplină a instrumentelor și instrumentelor bine stabilite, inclusiv rețeaua punctelor naționale de contact și a Oficiului moldovean pentru știință și tehnologie („MOST”) din Bruxelles , precum și să stabilească acțiuni suplimentare pentru a sprijini transmiterea de propuneri promițătoare de cercetare la programele-cadru ale UE. Moldova ar trebui să își continue eforturile și succesul în integrarea în Spațiul European de Cercetare (ERA). Toate instrumentele disponibile la nivelul UE ar trebui utilizate pentru a consolida comunitatea locală de cercetare, pentru a o integra în rețelele internaționale de CI și pentru a spori capacitatea de CI din țară în general. Schemele specifice Orizont 2020 destinate „țărilor cu performanțe slabe” ar trebui promovate și utilizate în special. Acestea includ programul „Răspândirea excelenței și lărgirea participării”, catedrele ERA și liniile de finanțare pentru înfrățire și formare a echipelor.
Observații / comentarii: În Republica Moldova funcționează rețeaua Punctelor Naționale de Contact pentru programele cadru ale UE, sub coordonarea ANCD. Nu am văzut activități ale MOST-ului în ultimii ani. Republica Moldova este în proces de negociere pentru aderarea la următorul Program cadru UE în domeniul cercetării (2021-2027).
Recomandarea 18: Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru inovarea afacerilor prin: eliminarea barierei administrative artificiale a acreditării pentru alocarea fondurilor publice de CI către sectorul afacerilor; îmbunătățirea sprijinului acordat CI de afaceri prin crearea unor oportunități mai bune pentru finanțarea inovării, partajarea îmbunătățită a drepturilor de proprietate intelectuală și un mediu legal care să susțină spin-off-urile și transferul de cunoștințe. Grupul nu recomandă introducerea stimulentelor fiscale pentru CI la această etapă și în viitor, cu excepția cazului în care este însoțită de o monitorizare solidă. Ar putea fi avută în vedere fuziunea Agenției pentru IMM-uri (ODIMM) cu Agenția pentru inovare (AITT) în agenția planificată pentru cercetare și inovare.
Observații / comentarii: A fost abrogată Strategia Inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru competitivitate”, care prevedea un șir de acțiuni pentru îmbunătățirea condițiilor de participare a mediului de afaceri în procesul de inovare. Acreditarea organizațiilor din domeniul cercetării a fost abrogată (prin modificarea Codului cu privire la știință și inovare, intrată în vigoare în 2018), însă atât ANCD, cât și MECC privește evaluarea organizațiilor care urmează să se desfășoare în aceiași termeni. Astfel, ANCD a admis la concursul proiectelor în cadrul Programului de stat 2020-2023 doar organizațiile care anterior au fost acreditate, iar MECC a indicat în proiectul de aprobare a Metodologiei de evaluare a organizațiilor (să găsesc pe particip.gov.md) că până la evaluarea organizațiilor rămân în vigoare certificatele de acreditare ale organizațiilor (!). Evaluarea organizațiilor (și clasificarea acestora pe niveluri de capacitate) nu este, însă, același lucru cu acreditarea organizațiilor din domeniile cercetării și inovării. Evaluarea ar trebui să determine nivelul finanțării instituționale a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării, în timp ce acreditarea organizațiilor științifice avea drept scop oferirea accesului organizațiilor de orice tip la finanțarea din fonduri publice. Din cauza limitării accesului la concursurile finanțate din fondurile publice, acreditarea organizațiilor științifice a fost criticată de experții naționali și internaționali (Studiul OECD privind competitivitatea şi dezvoltarea sectorului privat în Republica Moldova; Raportul Inco-Net EECA privind analiza mixului de politici ştiinţifice şi tehnologice din Moldova; Rapoartele de ţară ERAWATCH: Moldova, Evaluare inter pares a sistemului de cercetare și inovare al Republicii Moldova ș.a.), care au servit drept temei pentru abrogarea procedurii de acreditare, astfel oferind acces pentru participare la concursuri finanțate din fonduri publice oricărei organizații. Capacitatea echipei de a efectua cercetările planificate în propunerea de proiect (echipă care poate fi constituită din cercetători de la diferite organizații) este stabilită în urma evaluării acesteia de către experți (asta fiind și misiunea expertizei), dar nu în urma evaluării instituționale. Agențiile ODIMM și AITT nu au fuzionat, iar ultima a fost desființată.
Recomandarea 19: Creșterea măsurilor de sprijin pentru a încuraja implicarea în cercetare și inovare a mediului de afaceri, inclusiv alocarea unei cote mult mai mari de finanțare publică (decât actualul 2%) pentru a stimula investițiile în cercetare și inovare a întreprinderilor prin finanțare publică.
Observații / comentarii: În prezent, entitățile din mediul de afaceri pot participa doar în proiecte de inovare și transfer tehnologic, dacă contribuie cu cofinanțare.
Recomandarea 20: Invitarea reprezentanții mediului de afaceri să facă parte din consiliile de conducere sau consultative ale instituțiilor de învățământ superior și ale organizațiilor publice de cercetare (universități și institute de cercetare), precum și în consiliul de administrație al Agenției de cercetare și dezvoltare. Participarea reprezentanților afacerilor în consiliile de conducere sau consultative ale institutelor de cercetare și a universităților, precum și ale Agenției de cercetare și dezvoltare care va fi înființată ar spori substanțial înțelegerea cercetătorilor cu privire la nevoile mediului de afacerii și, invers, recunoașterea capacităților naționale de cercetare care ar putea fi exploatat de sectorul afacerilor.
Observații / comentarii: În Consiliul de administrare al ANCD nu există reprezentant al mediului de afaceri. Nu cunosc reprezentanți ai mediului de afaceri nici în consiliile științifice ale institutelor de cercetare. La universități, reprezentanți ai mediului de afaceri de obicei sunt în Consiliile pentru dezvoltare strategică instituțională.
Recomandarea 21: Mobilitatea între companii și mediul academic și stagiile în companii ar trebui încurajate pentru a favoriza circulația cunoștințelor. Un sistem de mobilitate ar trebui să permită personalului calificat din sectorul afacerilor să implementeze cercetări pe termen scurt în mediul academic sau să predea cursuri și seminare orientate spre afaceri. În paralel, stagiile în companii ar crește înțelegerea beneficiilor pe care cercetarea le poate oferi, stimulând, prin urmare, inovația în afaceri și legăturile între mediul de afaceri și mediul academic.
Observații / comentarii: La nivel național nu există implementat niciun mecanism de mobilitate între cercetare și mediul de afaceri.
Recomandarea 22: Îmbunătățirea capacităților de inovare ale organizațiilor publice de cercetare prin extinderea birourilor de educație antreprenorială și transfer tehnologic și printr-un cadru legal adecvat în sprijinul spin-off-urilor. Un set coerent de măsuri este necesar pentru îmbunătățirea capacităților de inovare ale organizațiilor publice de cercetare și pentru reducerea decalajului dintre acestea și piață. Dintre acestea, consolidarea educației antreprenoriale, multiplicarea inovării și transferului tehnologic și sprijinul către spin-off-uri printr-un cadru juridic adecvat și stimulente de sprijin, ar trebui să fie considerate prioritare.
Observații / comentarii: După abrogarea Strategiei inovaționale nu a fost aprobat vreun document la nivel național care să prevadă aceste aspecte într-un mod sistematic. Problematica din această recomandare este abordată în unele proiecte internaționale în care participă entități din Republica Moldova.
Recomandarea 23: Evaluarea schemelor naționale în sprijinul infrastructurilor de inovare, cum ar fi parcurile tehnologice și incubatoarele. Înainte de a înființa alte parcuri tehnologice și incubatoare de inovare, ar fi necesară o evaluare obiectivă a funcționării celor existente pentru a obține încredere în rolul și impactul lor, optimizându-le funcționarea ori de câte ori este necesar. O astfel de evaluare ar trebui să se bazeze pe standarde metodologice internaționale și sprijinul ar putea fi asigurat din partea organizațiilor internaționale și a donatorilor.
Observații / comentarii: Nu cunoaștem o evaluare la nivel național a suportului infrastructurii de inovare, în sensul acestei recomandări.
Recomandarea 24: Beneficierea de sprijinul internațional pentru implementarea recomandărilor. Sprijinul din partea organizațiilor internaționale, inclusiv din partea UE prin instrumentul de sprijin pentru politici Orizont 2020, Banca Mondială și OCDE, ar trebui solicitat și utilizat pentru punerea în aplicare a mai multor recomandări prezentate. Acest lucru se referă în special la sprijinirea consolidării capacității de elaborare a politicilor de CI în cadrul ministerelor moldovenești, la crearea Agenției naționale de finanțare a CI, la îmbunătățirea statisticilor de CI, la evaluarea infrastructurii de inovare existente.
Observații / comentarii: De la publicarea acestui raport, nu cunoaștem să se fi apelat la suport internațional pentru implementarea recomandărilor formulate aici.
Gheorghe Cuciureanu 
1 Răspuns to “Iar au venit experți europeni. De data asta se va ține cont de sfaturile lor?”