Mai multe studii efectuate de către experți internaționali și naționali semnalează multiple probleme grave de funcționare a sistemului de cercetare din Republica Moldova. Ultimele din acestea sunt „Cu ambiție pentru transformare: Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova” (PSF, Comisia Europeană, 2023) și „Strategia cercetării științifice: evidențe din Republica Moldova” (IDSI, 2023).
Principalele instrumente de politică a științei în Republica Moldova sunt Codul cu privire la știință și inovare, care este documentul cel mai important de reglementare a domeniului, și Programul național în domeniile cercetării și inovării, care este principalul document pe politici și trebuie să planifice pe o perioadă de 4 ani ce acțiuni trebuie întreprinse pentru a schimba lucrurile spre bine în știință. Fiind conștient de acest fapt, împreună cu colegii, am înaintat propuneri concrete de modificare și completare a Codului cu privire la știință și inovare și a proiectului Programului național în domeniile cercetării și inovării pe anii 2024-2027 (PNCI 2024-2027).
Am așteptat ca foarte activă și cu cele mai multe contribuții la îmbunătățirea celor două proiecte de documente să fie „instituția publică de interes național” și „consultantul strategic al Guvernului” ce „elaborează raportul asupra stării științei”, care este, conform Codului cu privire la știință și inovare, Academia de Științe a Moldovei. Însă:
1) la proiectul de modificări a Codului cu privire la știință și inovare, după ce inițial înaintase unele propuneri, la avizarea repetată AȘM (printr-o scrisoare trimisă la 12 iunie 2023, de Ziua Academiei de Științe :)) a indicat că își retrage propunerile „cu condiția ca până la sfârșitul lunii iunie curent să fie format un grup de lucru, care ar examina modificările ulterioare ale unor articole din Cod, ce vizează activitatea AȘM, aducând cadrul normativ la forma, care ar permite activitatea eficientă a acesteia” (!);
2) la proiectul PNCI 2024-2027 AȘM a fost una din puținele instituții ce au avizat documentul și care nu a înaintat nicio propunere (printr-o scrisoare trimisă la puțin timp după sărbătorirea Zilei Internaționale a Științei, 11 noiembrie 2023) și a susținut proiectul fără obiecții (!).
Concluzia care s-ar putea desprinde din faptele expuse este că AȘM este satisfăcută de situația actuală din domeniul științei din Republica Moldova și nu consideră că ar trebui ceva schimbat. Cum se explică această atitudine?
P.S. După ce am făcut public acest articol, am fost informat că Academia de Științe a mai transmis un al doilea aviz la proiectul PNCI 2024-2027, în data de 11 decembrie 2023. El conține o serie de observații ce țin de modul cum este preconizată finanțarea științei din Republica Moldova în proiectul documentului. Instituția și-a exprimat dezacordul față de nerespectarea prevederilor din Strategia Națională „Moldova Europeană 2030” privind creșterea fondurilor alocate pentru cercetare și dezvoltare cu 0,1% din PIB în fiecare an, constatându-se că în proiectul PNCI este prevăzută reducerea finanțării pentru anul 2025 comparativ cu anul 2024, precum și aceleași sume de finanțare a cercetării pentru anii 2026–2027, fapt care denotă un risc major pentru implementarea PNCI. Există observații și la mecanismul de consolidare a potențialului uman în cercetare, precum și la atragerea tinerilor cercetători și creșterea numărului cercetătorilor (apariția observațiilor, după ce în primul aviz nu au fost deloc, fiind argumentată de către instituție prin faptul că pct. 27 din versiunea avizată se deosebea substanțial de versiunea precedentă). În concluzie, Academia a propus examinarea acestor imperfecțiuni ale proiectului PNCI, promovarea spre aprobare a documentului actualizat (care ar înlătura riscurile de implementare eficientă a PNCI) și avizarea repetată a proiectului.
Îmi pare rău că acest al doilea aviz al Academiei nu l-am reflectat din start în articolul meu, însă nu aveam cum să știu despre existența lui atâta timp cât el nu a fost făcut public și nu totdeauna s-au respectat cerințele privind asigurarea transparenței în procesul decizional. Astfel:
– Ministerul nu a făcut public tabelul de divergențe după a doua avizare, la prezentarea proiectului în Guvern;
– Academia nu a publicat observațiile și propunerile sale la PNCI 2024-2027 pe site-ul său.
Gheorghe Cuciureanu 