Triunghiul „Știința, femeile și distincțiile” în RM

Sursa imaginii: https://starryai.com/

M-am uitat pe site-urile organismelor naționale din domeniul cercetării să văd ce distincții au fost conferite oamenilor de știință din RM în anul 2023 și am identificat următoarele date:

• Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a conferit 43 Diplome de onoare cu ocazia Zilei internaționale a femeilor și fetelor în domeniul științei (alte date nu am putut găsi, deși MEC a oferit distincții și cu alte ocazii);
• Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare – nu a conferit distincții;
• Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) a conferit 309 medalii „Promotor al calității în educație și cercetare (gradul I și II);
• Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) a acordat 316 trofee și medalii (de aur, argint și bronz) în cadrul Expoziției „Infoinvent”;
• Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a conferit 226 diplome (de Onoare, „Meritul Academic”, de Excelență, de Recunoștință și de Gratitudine) și medalii („Nicolae Milescu Spătarul”, „Dimitrie Cantemir” și „Meritul științific” (categoria I și II).

Am analizat cum au fost decorate femeile comparativ cu bărbații și am stabilit că femeile constituie 50,9% din persoanele decorate de ANACEC, AGEPI și AȘM în anul 2023. Menționăm că de distincții au beneficiat și 14 organizații din RM. Cea mai mare pondere a femeilor a fost decorată de către ANACEC (55,4% din totalul persoanelor decorate), iar cea mai mică – de către AȘM (45,8%), în timp ce AGEPI înregistrează cea mai echilibrată structură de gen a persoanelor decorate (ponderea femeilor este de 50,6%).

Totuși, atunci când analizăm datele după tipurile de distincții conferite, femeile nu mai apar atât de bine văzute.

În cazul ANACEC ponderea femeilor din totalul celor decorați cu medalia „Promotor al calității în educație și cercetare” de gradul II este de 58,7%, iar cu aceeași medalie de gradul I – scade până la 53,4%.

Ponderea femeilor în totalul persoanelor care au primit distincții de la AGEPI scade de la 54,9% printre deținătorii de medalii de argint la 49,4% – medalii de aur și la 16,7% – trofee. Printre primele 10 persoane care au primit cele mai multe distincții și printre cele 8 persoane care au primit 4 și mai multe medalii de aur de la AGEPI nu există nicio femeie.

Foarte elocventă este situația cu acordarea distincțiilor în 2023 la AȘM (conform informației disponibile la 20.01.2024). Astfel, dacă conform diplomelor conferite, ponderea femeilor este de 57,3%, atunci conform medaliilor conferite, această pondere scade până la 24,2% (!). Diferențe semnificative există și după tipurile de diplome și medalii conferite. Astfel, în ordinea importanței diplomelor acordate (conform prevederilor actului respectiv) ponderea femeilor scade de la 77,2% (Diploma de Onoare, „pentru rezultate remarcabile, pe parcursul a cel puțin 10 ani”) la 61,1% (Diploma de Recunoștință, „pentru rezultate valoroase, pe parcursul a cel puțin 20 ani”) și la 26,9% (Diploma „Meritul Academic”, „pentru rezultate excelente, pe parcursul a cel puțin 30 ani”). O pondere a femeilor de 38,6% este înregistrată în cazul Diplomei de Excelență, dar nu este clar locul acestei distincții, deoarece nu am găsit nicăieri descrierea ei. În cazul medaliilor este mai puțin clară diferența între ele, deoarece descrierea în regulament, pentru ce merite și cui se acordă, este aproape identică (cu singura  diferență că la medalia „Dimitrie Cantemir” este indicat că poate fi conferită și „colectivelor instituțiilor de cercetare”), totuși, judecând după numărul medaliilor conferite și beneficiarii acestora, ordinea importanței ar fi următoarea: 

• Medalia „Dimitrie Cantemir” – ponderea femeilor în totalul celor decorați din Republica Moldova este de 33,3%;
• Nicolae „Milescu Spătaru” – ponderea femeilor este de 27,3%;
• Medalia „Meritul Științific” (de clasa I și II) – ponderea femeilor este de 0% (!).

Statisticile de mai sus se încadrează în tendința de creștere a ponderii bărbaților pe măsură ce ne deplasăm spre etapele mai avansate de carieră academică. Acest fenomen este cunoscut în literatura de specialitate drept „plafon de sticlă” și a fost anterior semnalat în Republica Moldova și de alți autori (de ex., Mariana Iațco).