Revistele prădătoare: un exemplu de recrutare

Primesc des propuneri să mă public în reviste prădătoare, iar uneori – să devin și membru de redacție sau recenzent al acestor ediții. Acest lucru se intensifică mai ales după ce public vreun articol în bazele de date Scopus sau Web of science. De obicei le șterg imediat din poșta electronică, dar de data asta am decis să mă „laud”, deoarece văd că în continuare unii cercetători din Republica Moldova nimeresc în afacerile celor care editează aceste reviste.

Oferta cea mai recentă este din partea revistei pseudoștiințifice „History Research”, care îmi propune să devin membru al colegiului de redacție / recenzent (dar și să public la ei), în condițiile în care eu nu am niciun articol publicat în domeniul istoriei (domeniul științific al revistei). Ca să mă convingă îmi spun că au rămas impresionați de ultimul meu articol (incluzând în mesaj rezumatul lui), care evident nu este în domeniul istoriei :). Această revistă aparține „Science Publishing Grup”, care editează sute de reviste în toate domeniile științei.

Recomandarea mea este, desigur, de a evita publicarea în astfel de ediții. În ele lipsește evaluarea adecvată a cercetării și ele nu sunt percepute ca ediții ștințifice de către cercetătorii adevărați. Pentru a le evita pot fi utile: informația privind esența edițiilor prădătoare, lista acestora identificată în dosarele de atestare (care este departe să fie exhaustivă), dar și lista bazelor de date recunoscute de către ANACEC.

Publicitate