Comunitatea științifică a susținut reforma din cercetare?

În anul 2020 au fost făcute publice mai multe opinii critice, din interiorul și din afara Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), față de reforma științei și inovării aprobată în anul 2017 și consecințele acesteia. Ultimele reacții de nemulțumire, exprimate pe rețelele de socializare, sunt legate de scoaterea la licitație a două terenuri pentru construcţii ce aparţin AȘM și care valorează peste 51,5 milioane lei.  Impresia este că la trei ani de la aprobarea modificărilor în Codul cu privire la știință și inovare comunitatea științifică are o reacție mai vocală decât la momentul demarării acestei reforme, atunci când, probabil, aceasta ar fi putut avea un impact mai mare. În acest sens, a fost interesant să vedem ce credea despre această reformă președintele AȘM de atunci, membru al Guvernului, care a participat la discutarea și aprobarea modificărilor în Codul cu privire la știință și inovare. Iată doar câteva fragmente din articolul „Reforma sferei ştiinţei şi inovării: spre o nouă etapă de consolidare”, apărută la 9 noiembrie 2017, în care președintele AȘM își expune părerea despre reformă:

„Evenimentele care au loc la momentul actual în sfera științei şi inovării nu sunt aleatorii, ci reprezintă etapa finală de implementare a unui plan de reformă pe termen lung, care a fost realizat de către conducerea AȘM în ultimii 5 ani.”

Conceptul reformei adoptate la 20 octombrie 2017 a fost aprobat de comunitatea științifică a țării și coordonat cu partenerii europeni…”

„…Guvernul a decis să-și asume întreaga responsabilitate pentru dezvoltarea ulterioară a tuturor institutelor de cercetare. În condițiile actuale de dezvoltare a lumii, acesta este un pas logic care trebuie luat în considerare în contextul transferului competențelor de administrare a științei către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, precum și ținând cont de experiența internațională.”

„Știu că în comunitatea științifică, inclusiv printre membrii Academiei, există cei care sunt nemulțumiți de decizia unilaterală a Guvernului de a-și asuma răspunderea pentru instituțiile științifice. Prin urmare, aceste persoane se pronunță împotriva reformei și propun boicotarea deciziilor Guvernului, precum și demisia conducerii Academiei.

Consider că aceste porniri sunt distructive pentru comunitatea științifică.”

„…aș dori să aduc claritate asupra unor speculații și idei preconcepute care planează în societate.

În primul rând, există opinii cum că această reformă are drept scop înstrăinarea patrimoniului Academiei… Dacă obiectivul reformei ar fi înstrăinarea patrimoniului Academiei, atunci amendamentele ar fi orientate doar spre transferul proprietății și, în acest context, am fi martori ai unei situații similare cu cea din Rusia unde a fost creată Agenția de gestionare a proprietății Academiei Ruse, fără a promova careva măsuri considerabile pentru îmbunătățirea activității cercetătorilor.

În al doilea rând, există opinii conform cărora, ca urmare a punerii în aplicare a reformei, oamenii de știință își vor pierde locul de muncă în urma optimizării institutelor, iar proiectele naționale actuale și cele câștigate la nivel internațional nu vor fi susținute de noile structuri. Menţionez că legea prevede expres asigurarea continuităţii tuturor proiectelor actuale până la finalizarea lor în conformitate cu contractele financiare, indiferent de schimbările structurale.”

„Academia de Științe va avea un nou statut care îi va permite ei și membrilor săi să-și consolideze independența și autonomia față de structurile guvernamentale. Acesta este un moment decisiv în dezvoltarea instituției științifice supreme a țării, care ne va permite să instituționalizăm o formă îmbunătățită de conservatism, care, prin urmare, îi va întări statutul Academiei.”

În opinia mea această reformă reprezintă o oportunitate de a consolida în mod substanțial încrederea publică în Academie și, într-o oarecare măsură, de a revigora intelectualitatea țării. Actuala reformă are toate premisele necesare pentru a aduce știința mai aproape de societate.”

Publicitate

1 Răspuns to “Comunitatea științifică a susținut reforma din cercetare?”



  1. 1 „Mișcarea pentru salvarea academică”? | Asociatia "PRO-TEST" Trackback pe 10 martie 2023 la 9:44

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s




Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii


%d blogeri au apreciat: