Și totuși, ce nu a fost bine în organizarea concursului propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023”?

Împreună cu câțiva colegi am sintetizat principalele probleme în organizarea concursului propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023”, redate în articolul Concursul propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023” – un nou pas spre disoluția științei din Republica Moldova?

Am revenit la acest subiect, în principal, din două motive:

1) concursul „Program de Stat 2020-2023” este instrumentul decisiv care determină peisajul științific al Republicii Moldova pentru următorii 4 ani, și, prin urmare, perspectivele de dezvoltare a cercetării științifice de la noi pentru o perioadă îndelungată, deoarece prin acest concurs au fost alocate peste 98% din finanțarea în bază de concurs prevăzută în Programul Național de Cercetare și Inovare, iar rezultatele acestui concurs influențează decisiv însă și cealaltă parte a finanțării publice – cea instituțională, întrucât în Metodologia de finanțare instituțională, aprobată în 2020, primul criteriu enunțat pentru acordarea acestei finanțări este realizarea proiectelor de cercetare și inovare câștigate în urma concursurilor. Totodată, finanțarea cercetării din alte surse decât bugetul public este redusă, constituind circa 11% din total;

2) a trecut jumătate de an de la acel concurs și astfel am putut analiza unele aspecte mai detașat și având mai multă informație.

Analiza modului de organizare și desfășurare a concursului „Program de stat 2020-2023” a scos în evidență multiple deficiențe, care ne permit să afirmăm că, după ce anterior, prin reducerea finanțării cercetării, a fost developată atitudinea autorităților Republicii Moldova față de știință, prin acest concurs a fost transmis un mesaj clar către reprezentanții acestui domeniu, și anume că pentru selectarea spre finanțare nu contează performanțele echipei și calitatea propunerii de proiect.

Iată doar un fragment din analiza noastră pe care se bazează aceste concluzii:

„Din rezultatele evaluării propunerilor de proiecte prezentate de către ANCD pe 16.12.2019, care pun sub semnul întrebării buna desfășurare a procesului de expertiză, se evidențiază diferența mare de punctaj pusă de diferiți experți la aceeași propunere de proiect și acordarea punctajului maxim de către unii experți.

Este interesant de remarcat că în majoritatea cazurilor punctajele deosebite vin de la expertul nr.3 (așa cum este indicat în rezultatele prezentate de către ANCD), fie punctaje mult mai mici decât ale celorlalți doi experți, fie punctaje maxime sau aproape de maximum. Se vehiculează că acesta ar fi expertul economic/financiar din Republica Moldova (deși conținutul unor astfel de fișe arată lipsa cunoștințelor elementare în domeniul financiar și axarea pe evaluarea altor aspecte ale proiectului), dar ANCD nu a prezentat nicio informație oficială în acest sens.

Diferențele mari de punctaj provoacă întrebări ce țin de modul de desemnare a experților, dar și de modul de informare a evaluatorilor de către organizatori, inclusiv dacă acestora li s-au explicat responsabilităţile pe care le au, obiectivele programului și procedura de evaluare.

Am încercat să vedem dacă acest decalaj la punctare este determinat de performanțele directorilor de proiecte și am comparat valorile indicatorilor bibliometrici ale acestora din cadrul celor 3 direcții cu cele mai multe diferențe de punctaj acordat:

După cum observăm, dezavantajarea unor directori de proiecte, prin acordarea unor punctaje mici, nu este justificată prin valorile indicatorilor bibliometrici ai acestora. Mai mult decât atât, media indicatorilor bibliometrici ai unor directori de proiecte cu diferențe mari de punctaj este mai mare decât a celorlalți directori în cazul articolelor din IBN (prioritățile I și IV), citărilor și indicelui Hirsh atât din Scopus, cât și din Web of Science (prioritatea V), referințelor, indicilor H și I10 din Google Scholar (prioritatea V).

Analiza integrală poate fi citită AICI.

Cei mai performanți 50 cercetători din Republica Moldova (versiunea WoS)

Împreună cu doamna Nelly Țurcan (specializată în studii bibliometrice) am analizat indicatorii bibliometrici ai cercetătorilor cu afilieri în Republica Moldova care au 10 și mai multe documente (publicații) incluse în baza de date Web of Science (WoS).  WoS este prima bază de date creată, folosită în evaluarea cercetării și una din cele două cele mai importante baze de date internaționale (prezența în care atestă recunoașterea internațională a cercetărilor științifice).

După numărul de documente (publicații), care măsoară productivitatea, incluse în WoS, primii 50 de cercetători din Republica Moldova (din cei activi în prezent) sunt:

Tabel 1

După numărul de citări ale lucrărilor autorilor, care este considerat un indicator al calității rezultatelor obținute,  primii 50 de cercetători din Republica Moldova în WoS sunt: Citește în continuare ‘Cei mai performanți 50 cercetători din Republica Moldova (versiunea WoS)’

Care sunt cei mai citaţi directori de proiecte ştiinţifice naţionale?

Cei mai citaţi 10 directori de proiecte care și-au înaintat propunerile de proiecte  la Concursul „Program de stat 2020-2023” sunt următorii (conform bazei de date SCOPUS la 17.03.2020):

Locul Numele, prenumele Instituţia Nr. citări
1 Vataman Eleonora Institutul de Cardiologie 12091
2 Lupan Oleg Universitatea Tehnică a Moldovei 8261
3 Nica Denis Universitatea de Stat din Moldova 5904
4 Kravțov Victor Institutul de Fizică Aplicată 4828
5 Arușanov Ernest Institutul de Fizică Aplicată 2245
6 Lozan Vasile Institutul de Chimie 1261
7 Gulea Aurelian Universitatea de Stat din Moldova 1121
8 Iovu Mihail Institutul de Fizică Aplicată 1041
9 Sidorenko Anatolie Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu” 845
10 Sîrbu Nicolae Universitatea Tehnică a Moldovei 837

Numărul de citări ale Citește în continuare ‘Care sunt cei mai citaţi directori de proiecte ştiinţifice naţionale?’

Câţi din directorii de proiecte ştiinţifice naţionale sunt prezenți în IBN, Scopus şi Google Scholar?

Am analizat prezența directorilor de proiecte, care și-au înaintat propunerile de proiecte la Concursul „Program de stat 2020-2023” (249 în total), în unele instrumente / baze de date (la 15-17 martie 2020), conform Citește în continuare ‘Câţi din directorii de proiecte ştiinţifice naţionale sunt prezenți în IBN, Scopus şi Google Scholar?’

Coronavirusul arată… importanța finanțării instituționale (semnificative) a științei

Sursa imaginii: https://www.elsevier.com

Dacă știința din lume ar fi organizată după principiile finanțării publice a cercetării științifice din Republica Moldova, atunci niciun cercetător științific nu s-ar ocupa acum de căutarea vaccinului contra SARS-CoV-2, elaborarea medicamentelor/tratamentului contra maladiei provocate de acest virus (COVID-19) sau de cercetarea căilor de suprimare a pandemiei.

De ce cred așa? Pentru că Citește în continuare ‘Coronavirusul arată… importanța finanțării instituționale (semnificative) a științei’

Care va fi finanțarea științei în anul 2020?

Sursa datelor: Bugetul de stat pentru anul 2020

Bugetul de stat pentru anul 2020 (LP 172/2019) prevede cheltuieli pentru cercetări științifice în sumă de 545 mil. lei. Acest volum de finanțare pentru domeniul științei a fost confirmat și de către  prim-ministrul Republicii Moldova. Conform anexei 4 a Bugetul de stat pentru anul 2020, banii prevăzuți pentru cercetări științifice sunt repartizați pe 5 direcții, conform Citește în continuare ‘Care va fi finanțarea științei în anul 2020?’

Declarația (ex)angajaților Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale cu privire la situația din sectorul de cercetare și din instituție

Fiind îngrijorați de evoluția sectorului național de cercetare și situația incertă al Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI), noi, (ex)angajații IDSI, întruniți în ședința din 26 februarie 2020, constatăm că acțiunile de politică a științei, culminând cu cele implementate în ultimele luni, denotă incompetență și rea intenție și vor avea urmări dezastruoase pentru viitorul științei din Republica Moldova.

Finanțarea preconizată a cercetării pentru anii 2020-2023, stipulată în Programul Național în domeniile cercetării și inovării (HG38/2019), care va constitui circa 0,2% din PIB, este mult sub nivelul țărilor europene (în medie circa 2% din PIB) și contravine recomandărilor experților UNESCO (UNESCO Science Report: towards 2030”), a Uniunii Europene (Peer Review of the Moldovan Research and Innovation system) și altor Citește în continuare ‘Declarația (ex)angajaților Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale cu privire la situația din sectorul de cercetare și din instituție’

La Radio Chișinău despre finanțarea științei în Republica Moldova

Am participat la o emisiune dedicată  problemelor finanțării științei în Republica Moldova la Radio Chișinău, în cadrul rubricii „Noi și Europa”.

Emisiunea poate fi ascultată AICI.

Interviul în variantă tipărită poate fi citit AICI.

La TVR Moldova despre ”concursul” de proiecte

Am dat un interviu  postului TVR Moldova.

Asta am spus / am vrut să spun în interviul acordat 🙂 :

Există două aspecte care trebuie menționate în legătură cu situația din domeniul cercetării: 1) politica științei și reformarea acesteia în ultima perioadă și 2) modul de desfășurare a ultimului concurs de proiecte Citește în continuare ‘La TVR Moldova despre ”concursul” de proiecte’

Redistribuirea finanțării „Programului de stat 2020-2023” pe priorități: după care criterii?

Conform anunțului concursului, cuantumul total de finanțare a proiectelor pe anul 2020 se estima la 207,3 mil. lei. Conform rezultatelor anunțate, această sumă este de 220,7 mil. lei. Au intervenit modificări și la distribuirea acesteia după prioritățile strategice, cea mai importantă fiind aceea că la prioritatea pentru care era planificată cea mai mică sumă s-a alocat cea mai mare sumă.

Distribuirea finanțării proiectelor de cercetare pe anul 2020 după prioritățile strategice, mil.lei

Am indicat de la început că distribuirea pe direcții Citește în continuare ‘Redistribuirea finanțării „Programului de stat 2020-2023” pe priorități: după care criterii?’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii