Finanțarea cercetării: instituțională sau prin proiecte în bază de competiție ?

 

Sursa: PREF, 2017

În majoritatea țărilor europene, principala modalitate de finanțare a cercetării-dezvoltării din fonduri publice este finanțarea instituțională. Doar în 6 țări europene finanțarea prin proiecte depășește 50% din finanțarea publică a cercetării (Marea Britanie, Polonia, Belgia, Cehia, Estonia și Irlanda). Doar într-o țară din cele 6 finanțarea instituțională este sub 30% din total.

La noi se propune, conform Proiectului Programului Național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023, ca finanțarea instituțională să fie de 35% în 2020 și să scadă cu câte 5% în fiecare an următor. Vrem să întrecem întreaga Europă?

De ce este ponderea finanțării instituționale atât de ridicată în țările europene? Pentru că ea asigură o bază stabilă pentru cercetări și sustenabilitatea instituţiilor, finanţarea proiectelor de lungă durată şi a cercetărilor mai puţin atractive din punct de vedere economic, permite un nivel adecvat de autonomie în selectarea temelor de cercetare ș.a.

Având în vedere practica internațională, importanța finanțării instituționale și situația din Republica Moldova, continui să cred că finanțarea competitivă prin proiecte ar trebui să fie în sistemul național de circa 25-30% din totalul finanțării publice, iar restul să fie finanțare instituțională care să aibă următoarele caracteristici:

  • distribuirea finanţării instituţionale pe organizaţii conform unei formule de repartizare care să-i avantajeze pe cei mai performanți;
  • formula de repartizare a finanţării instituţionale să ţină seama de numărul cercetătorilor, infrastructura necesară de menţinut şi performanţa instituţională;
  • aprecierea performanţei instituţionale să se bazeze pe categoria acordată organizaţiei de către ANACEC în procesul de evaluare;
  • o autonomie mai mare a instituţiilor la utilizarea finanţării instituţionale;
  • fixarea unei cote pentru finanţarea instituţională din totalul finanţării publice a cercetării-dezvoltării.

 

Reclame

Cine dă verdictul în știință: expertul sau judecătorul ?

Ce spun unii specialiști în științe juridice din Republica Moldova?

Dacă savanții au respins o lucrare științifică pe motiv de lipsă de noutate științifică, judecata (judecătorul) poate decide dacă există noutate științifică în acea lucrare.

Dacă într-o lucrare științifică este plagiat, judecata (judecătorul) poate decide dacă cu adevărat este plagiat.

Ca să continuăm firul logic….

Dacă unui candidat la Premiul Nobel nu i-a fost acordat acest premiu , judecata (judecătorul) poate decide dacă acest candidat merită premiul.

Dacă o propunere de proiect de cercetare-dezvoltare nu a fost acceptată spre finanțare, judecata (judecătorul) poate decide dacă această propunere trebuie finanțată.

Dacă un student nu este de acord cu nota pe care i-a pus-o profesorul la o lucrare, judecata (judecătorul) poate decide ce notă merită studentul.

Mă limitez la aceste exemple din domeniul cercetării, pentru că și așa concluzia din acest fir logic este cât se poate de absurdă: nu avem nevoie de experți pe domenii de activitate, că oricum judecata (judecătorul) poate decide în locul lor.

Despre frica de responsabilitate, comoditate lașă, complicitate, cutia Pandorei și alte gânduri matinale … de data asta nu spun nimic.

Care publicații vor fi considerate științifice în Republica Moldova?

sursa imaginii: https://www.apa.org

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) a aprobat, la ultimele sale ședințe ale Consiliului de conducere din anul 2018, două documente care stabilesc cerințele pentru ca revistele editate și conferințele desfășurate în Republica Moldova să fie considerate drept științifice – Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea şi monitorizarea revistelor ştiinţifice și Regulamentul cu privire la recunoaşterea, clasificarea şi evidenţa manifestărilor ştiinţifice. Aceste documente se bazează pe regulamentele respective, aprobate anterior de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), care au fost actualizate ținând seama de noul cadru existent în domeniu (de ex., ANACEC în loc de CNAA, modificarea atribuțiilor Academiei de Științe a Moldovei – AȘM). Totodată, au fost operate unele modificări / completări la Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea şi monitorizarea revistelor ştiinţifice, dintre care mai importante sunt următoarele:

• Modificarea modului de luare a deciziilor în privința revistelor evaluate, în legătura cu dispariția entităților care decideau – Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM și CNAA. Noua redacție a Regulamentului prevede ca deciziile să fie luate de către ANACEC în baza recomandărilor unei Comisii de evaluare, clasificare și monitorizare a revistelor, formată din 9 persoane: președintele propus de Prezidiul ASM, 3 membri propuși de secțiile de științe ale AȘM, 3 membri propuși de Consiliul rectorilor și 2 membri, inclusiv secretarul, propuși de ANACEC;
• Perfecționarea criteriilor de evaluare, cu axarea pe stimularea recunoașterii internaționale a membrilor colegiului de redacție și a autorilor și alinierea revistelor la standardele internaționale. A fost eliminat criteriul Calitatea articolelor, care este foarte subiectiv (si este dificil pentru o comisie de 9 oameni să evalueze calitatea articolelor din zeci de reviste reprezentând toate domeniile științifice), or despre calitatea ne vorbesc și celelalte criterii, inclusiv includerea revistei în baze de date internaționale;
• Modificarea modului de calculare a punctajului și de atribuire a categoriilor revistelor. Revistele vor putea obține una din cele 5 categorii: A+ – Reviste științifice cu impact la nivel international, A – Reviste științifice cu vizibilitate international, B+ – Reviste științifice cu potențial de recunoaștere la nivel international, B – Reviste științifice recunoscute la nivel national, C – Reviste cu potențial de recunoaștere la nivel national. Modelarea procesului de evaluare a arătat că respectarea cerințelor minime în organizarea procesului editorial permite revistelor să obțină categoria C și să fie acreditată, iar odată cu satisfacerea unor criteria de calitate – să avanseze în ierarhia revistelor științifice naționale.

Menționăm că în procesul de evaluare a personalului și organizațiilor din domeniile cercetării și inovării vor fi luate în considerare doar articolele publicate în revistele științifice acreditate și materialele publicate ale conferințelor științifice recunoscute.

În ultima ședință a Consiliului de conducere al ANACEC din anul 2018 au fost aprobate, într-o redacție nouă, și alte documente ce au tangență cu publicarea lucrărilor științifice, cum ar fi Codul de etică şi deontologie profesională a personalului ştiinţific şi ştiinţiifico-didactic și Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de Etică a Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare în domeniul atestării.

Toate actele normative în domeniul evaluării cercetării și inovării, aprobate de către ANACEC, pot fi consultate la AICI.

Cum redactăm teza de doctorat?

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) a aprobat, în ședința Consiliului de conducere din 18 decembrie 2018, Ghidul de redactare a tezei de doctor/doctor habilitat. Acest document se bazează pe Ghidul de perfectare a tezelor și autoreferatelor, aprobat în 2009 de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), care a fost actualizat ținând seama de noul cadru existent în domeniu (de ex., ANACEC în loc de CNAA, titlu științific în loc de grad științific). Totodată, au fost operate unele modificări / completări la Ghidul precedent, dintre care mai importante sunt următoarele: Citește în continuare ‘Cum redactăm teza de doctorat?’

Avem prea mulți doctori în științe în Republica Moldova?

Din 1993, de când funcționează sistemul de atestare a personalului științific și științifico-didactic în Republica Moldova, și până în prezent, numărul persoanelor care au obținut titluri este următorul:

  • Doctor habilitat – 600;

Citește în continuare ‘Avem prea mulți doctori în științe în Republica Moldova?’

Fără titlu… pe urma unei dezbateri

Câteva gânduri nocturne, neordonate,  în urma impresiilor de la dezbaterea de ieri despre cum confirmăm titlurile științifice: Citește în continuare ‘Fără titlu… pe urma unei dezbateri’

Nasc și la Moldova… cercetători

Anul acesta s-a desfășurat a 8-a ediție a Concursului „Teza de doctorat de excelenţă a anului”, la care au participat cele mai bune teze de doctorat (propuse de către comisiile de experţi) susţinute în anul 2017. În urma evaluării acestora de către Comitetul de concurs, au fost desemnate teze de doctor habilitat de excelenţă și teze de doctor de excelenţă (ultimele de gradul I, II și III) în trei domenii: știinţe ale naturii și vieţii, știinţe reale și tehnice și știinţe socioumane. Citește în continuare ‘Nasc și la Moldova… cercetători’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii

Reclame