Coronavirusul arată… importanța finanțării instituționale (semnificative) a științei

Sursa imaginii: https://www.elsevier.com

Dacă știința din lume ar fi organizată după principiile finanțării publice a cercetării științifice din Republica Moldova, atunci niciun cercetător științific nu s-ar ocupa acum de căutarea vaccinului contra COVID-19, elaborarea medicamentelor/tratamentului contra maladiei provocate de acest virus sau de cercetarea căilor de suprimare a pandemiei.

De ce cred așa? Pentru că finanțarea prin concurs ar fi deja distribuită pentru perioada 2020-2023. În proiectele aprobate ar fi clar stabilite obiectivele, etapele și rezultatele așteptate ale cercetării, mai detaliat pentru anul 2020, finanțarea fiind acordată pentru acestea, iar contractul nu ar permite efectuarea altor cercetări. Nimeni însă nu se gândea la începutul  toamnei anului 2019 la ce se va ajunge acum, pentru a propune proiecte de cercetare care să răspundă nevoilor de combatere a pandemiei (și chiar dacă ar fi propus ceva legat de virusuri și epidemii, oricum atunci nu se știa despre acest COVID-19). Acest lucru ar fi valabil și în condițiile în care concursul s-ar fi desfășurat impecabil, cu respectarea tuturor regulilor și desemnarea câștigătorilor în baze meritocratice. Ce să mai zic de desfășurarea reală a concursului în Republica Moldova, că dacă extrapolăm situația la nivel internațional – ar fi fost posibil ca exact cei mai valoroși virusologi și epidemiologi să fi rămas fără finanțare și să fi plecat din sistem.

Nu ar salva situația în așa caz nici finanțarea instituțională, în modul care ea este concepută în Republica Moldova. Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării prevede că această finanțare „se acordă pentru realizarea proiectelor de cercetare și inovare câștigate în urma concursurilor…”. Deci, nu se dă pentru alte cercetări științifice. Este de fapt o continuare a distribuirii finanțării în baza rezultatelor concursului de proiecte (ceea ce apropo, contravine Codului cu privire la știință și inovare). Și atunci cum să se procedeze pentru a face cercetări necesare în combaterea Coronavirusului? Să fie organizat un nou concurs de proiecte? Dar organizarea lui și încheierea contractelor de finanțare ar dura cel puțin 6 luni, timp mult prea prețios în condițiile actuale pentru a-l pierde cu aceste proceduri.

Din fericire, inclusiv pentru noi, cei care locuiesc în Republica Moldova, finanțarea cercetării științifice în lume este organizată „un pic” altfel. Și nu mă refer aici la volumul de finanțare a cercetării (inclusiv în valori relative), care este incomparabil cu cel de la nivel național. Majoritatea finanțării publice a cercetării în lume se distribuie prin modalitatea de finanțare instituțională. Această finanțare nu este acordată în bază de proiecte de cercetare. Această finanțare nu este dependentă de câștigarea unor proiecte în cadrul unor concursuri (poți să nu câștigi proiecte și să ai finanțare instituțională). Această finanțare acoperă toate tipurile de cheltuieli necesare pentru efectuarea cercetărilor științifice prevăzute (personal științific, echipament, consumabile, deplasări etc.), nu doar pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii. Această finanțare se acordă, de obicei, în urma evaluării instituționale. Această finanțare permite menținerea unor direcții de cercetare (inclusiv care la moment pot părea că nu au impact economic și social), atragerea tinerilor talentați (care nu ar fi convenabil să fie incluși în echipe de cercetare pentru a concura cu propuneri de proiecte, deoarece la concurs contează performanța și rezultatele științifice deja obținute), dezvoltarea unor școli științifice și un mod de desfășurare a cercetărilor și alegere a priorităților mai autonom și flexibil (contează mai mult rezultatele obținute și nu realizarea unor obiective rigide), dar și axarea cercetărilor pe soluționarea problemelor stringente departamentale solicitate de finanțator.

Un exemplu în acest sens este Germania, care pare să aibă până în prezent cea mai bună strategie de gestionare a pandemiei de Coronavirus dintre țările europene. Ponderea finanțării cercetării prin concursuri de proiecte în această țară nu depășește 40%, restul reprezentând finanțarea directă de la Guvern sau cea departamentală (distribuită de către ministere), lucru valabil și în cazul Institutului Robert Koch, cu o finanțare de peste 80 mil. Euro, una din misiunile căruia este să asigure baza științifică pentru luarea  deciziilor guvernamentale în domeniul controlului și prevenirii bolilor.

Mai mult decât atât, situația actuală ne arată nu doar importanța finanțării instituționale, dar și necesitatea existenței unor fonduri speciale pentru cercetare științifică, cu destinație flexibilă (fără proceduri birocratice anevoioase) în funcție de problemele urgente apărute. Astfel de cercetări științifice, la comandă, ne-ar permite acum, spre exemplu, să stabilim care sunt cele mai eficiente metode (și la ce etapă trebuie utilizate) de luptă contra pandemiei în Republica Moldova: antrenarea armatei, carantina parțială, carantina totală, testarea masivă, utilizarea instrumentelor inteligente pentru identificarea persoanelor intrate în contact cu bolnavii (care, apropo, tot sunt rezultate ale cercetărilor științifice) și testarea doar a lor etc.?

Dar cui să-i spui asta?

Care va fi finanțarea științei în anul 2020?

Sursa datelor: Bugetul de stat pentru anul 2020

Bugetul de stat pentru anul 2020 (LP 172/2019) prevede cheltuieli pentru cercetări științifice în sumă de 545 mil. lei. Acest volum de finanțare pentru domeniul științei a fost confirmat și de către  prim-ministrul Republicii Moldova. Conform anexei 4 a Bugetul de stat pentru anul 2020, banii prevăzuți pentru cercetări științifice sunt repartizați pe 5 direcții, conform Citește în continuare ‘Care va fi finanțarea științei în anul 2020?’

Declarația (ex)angajaților Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale cu privire la situația din sectorul de cercetare și din instituție

Fiind îngrijorați de evoluția sectorului național de cercetare și situația incertă al Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI), noi, (ex)angajații IDSI, întruniți în ședința din 26 februarie 2020, constatăm că acțiunile de politică a științei, culminând cu cele implementate în ultimele luni, denotă incompetență și rea intenție și vor avea urmări dezastruoase pentru viitorul științei din Republica Moldova.

Finanțarea preconizată a cercetării pentru anii 2020-2023, stipulată în Programul Național în domeniile cercetării și inovării (HG38/2019), care va constitui circa 0,2% din PIB, este mult sub nivelul țărilor europene (în medie circa 2% din PIB) și contravine recomandărilor experților UNESCO (UNESCO Science Report: towards 2030”), a Uniunii Europene (Peer Review of the Moldovan Research and Innovation system) și altor Citește în continuare ‘Declarația (ex)angajaților Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale cu privire la situația din sectorul de cercetare și din instituție’

La Radio Chișinău despre finanțarea științei în Republica Moldova

Am participat la o emisiune dedicată  problemelor finanțării științei în Republica Moldova la Radio Chișinău, în cadrul rubricii „Noi și Europa”.

Emisiunea poate fi ascultată AICI.

Interviul în variantă tipărită poate fi citit AICI.

La TVR Moldova despre ”concursul” de proiecte

Am dat un interviu  postului TVR Moldova.

Asta am spus / am vrut să spun în interviul acordat 🙂 :

Există două aspecte care trebuie menționate în legătură cu situația din domeniul cercetării: 1) politica științei și reformarea acesteia în ultima perioadă și 2) modul de desfășurare a ultimului concurs de proiecte Citește în continuare ‘La TVR Moldova despre ”concursul” de proiecte’

Redistribuirea finanțării „Programului de stat 2020-2023” pe priorități: după care criterii?

Conform anunțului concursului, cuantumul total de finanțare a proiectelor pe anul 2020 se estima la 207,3 mil. lei. Conform rezultatelor anunțate, această sumă este de 220,7 mil. lei. Au intervenit modificări și la distribuirea acesteia după prioritățile strategice, cea mai importantă fiind aceea că la prioritatea pentru care era planificată cea mai mică sumă s-a alocat cea mai mare sumă.

Distribuirea finanțării proiectelor de cercetare pe anul 2020 după prioritățile strategice, mil.lei

Am indicat de la început că distribuirea pe direcții Citește în continuare ‘Redistribuirea finanțării „Programului de stat 2020-2023” pe priorități: după care criterii?’

Incompetenţa şi frauda – elemente definitorii ale organizării ştiinţei în Republica Moldova?

Finanțarea pe instituții, conform rezultatelor „concursului” ANCD (mii lei pentru anul 2020)

După ce finanţarea pentru cercetare a fost redusă drastic (urmând să ajungă la mai puţin de 0,2% din PIB în 2023), iată că acum şi distribuirea acesteia pentru următorii 4 ani tinde să se transforme într-un eşec Citește în continuare ‘Incompetenţa şi frauda – elemente definitorii ale organizării ştiinţei în Republica Moldova?’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii