Recomandările experților europeni – o nouă șansă pentru cercetarea din RM?

La 20 ianuarie 2023, Ministerul Educației și Cercetării a organizat evenimentul de prezentare a raportului ,,Cu ambiție pentru transformare: Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova”, realizat de un grup de experți prin intermediul Mecanismului de sprijin al politicilor (Policy Support Facility – PSF) din Programul Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare ,,Orizont Europa”.

În cadrul evenimentului (care nu a fost transmis online) am prezentat câteva concluzii finale privind posibilitatea ca aceste recomandări să devină o șansă pentru schimbarea și îmbunătățirea sistemului național de cercetare și inovare. Iată conținutul intervenției mele:

Experții europeni au făcut o analiză aprofundată, foarte bună, a 3 aspecte ale sistemului național de cercetare și inovare: finanțarea, infrastructura și legătura cu mediul de afaceri. Luarea în considerare a acestui studiu poate oferi o șansă pentru transformarea spre bine a cercetării din Republica Moldova.

Cunoașterea bună a situației reale și recunoașterea problemelor existente este, în opinia mea, primul element spre schimbarea lucrurilor. Iar situația este una dramatică:

  • în Republica Moldova sunt de 11 ori mai puțini cercetători la 100 mii locuitori în comparație cu Uniunea Europeană;
  • cercetătorii cu vârsta 55 și mai mulți ani constituie aproape jumătate;
  • volumul finanțării cercetării-dezvoltării ce revine la un locuitor în Republica Moldova este de 103 ori mai mic decât media UE;
  • la un cercetător din Republica Moldova se alocă finanțare de peste 12 ori mai puțină decât în medie în UE;
  • doar 10% din companii au cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
  • mai puțin de 1/3 din toți cercetătorii sunt angajați pe o normă științifică întreagă;
  • un cercetător științific stagiar (care are masterat) are un salariu de circa 250 Euro, iar bursa lunară a unui doctorand nu depășește 85 Euro.

Salariul unui cercetător care a susținut doctoratul este mai redus decât remunerarea pentru multe alte activități care pot fi ocupate după liceu sau după licență. Credeți că în așa condiții am putea mai spera la venirea tinerilor talentați în cercetare sau la păstrarea unor școli științifice? Este o întrebare retorică.

Situația în care s-a ajuns este rezultatul unei atitudini mai puțin favorabile față de cercetarea științifică care a dominat în Republica Moldova. Și aici ajungem la al doilea element care contează pentru a schimba lucrurile, în opinia mea cel mai important, conștientizarea necesității științei pentru Republica Moldova. Chiar dacă este declarată prioritate și drept bază pentru dezvoltarea socioeconomică şi creșterea competitivității ţării (conform Codului cu privire la știință și inovare), cercetarea este văzută deseori ca un apendice al altor activități (nu ca o activitate umană distinctă) și care poate fi sacrificat oricând. Faptul că aici nu sunt miniștri sau secretari de stat ale altor ministere este concludent în acest sens. Pe de altă parte, la noi oricine se pricepe la evaluarea cercetării și să spună că cercetătorii nu dau rezultate: chiar și Curtea de conturi cu Ministerul justiției, ca să nu mai vorbesc de Ministerul Finanțelor. Chiar dacă experții spun că evaluarea cercetării este una din cele mai dificile activități din cauza incertitudinii descoperirilor; necesitatea schimburilor şi a libertăţii de creaţie; rezultatul ştiinţific ca un bun public; efectul în timp al rezultatelor; dificultatea evaluării cantitative a efectelor economice şi sociale şi altele asemănătoare. Este timpul să nu mai privim cercetarea ca cheltuială a banilor bugetari, să înțelegem că activitatea științifică nu este una pe care oricine o poate face și că pentru a avea rezultate și impact al cercetărilor este necesar de creat inițial condiții.

Și în sfârșit, al 3 element necesar pentru schimbare este luarea deciziilor bazate pe dovezi științifice, în urma unor consultări cu părțile interesate (deciziile luate pe bază de dovezi științifice reprezintă deocamdată o declarație frumoasă, din păcate). Recomandările experților europeni sunt pertinente, bazate inclusiv pe bunele practici internaționale, și sunt o bază pentru acțiunile pe care noi avem de le făcut. Este adevărat că unele din recomandări au fost făcute și anterior de către experți naționali și internaționali, dar nu au mai fost implementate (de exemplu cele legate de recrutarea, promovarea și oportunitățile de carieră ale cercetătorilor, formulate în cadrul Horizon 2020 PSF în 2016). De aceea pentru noi este important acum ca recomandările să le transpunem în acte normative și mecanisme funcționale.

În continuare voi menționa câteva din acțiunile care urmează să vină în întâmpinarea acestor recomandări:

Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” prevede creșterea anuală a finanțării cercetării cu 0,1% din PIB. Este o prevedere care este în consens cu absolut toate recomandările de până acum, dar este important ca aceasta să fie consecvent implementată (în 2004 în Codul cu privire la știință și inovare a fost fixat obiectivul de 1% din finanțare, dar care a rămas doar ca obiectiv).

Ministerul urmează să elaboreze Strategia cercetării și inovării până în anul 2030 și Programul național în domeniile cercetării și inovării pe anii 2024-2027. Aceste 2 documente, primul pe termen mai lung, iar al doilea pe termen mediu, urmează să integreze cele 14 recomandări, formulate de experți, în viziunea generală a dezvoltării cercetării științifice în Republica Moldova. Aceste documente strategice urmează să indice clar viziunea asupra cercetării științifice în Republica Moldova, ce fel de știință dezvoltăm, ce obiective urmărim și care sunt mecanismele prin care ne propunem să le atingem.

Totodată, am elaborat un proiect de modificări la Codul cu privire la știință și inovare și ulterior urmează să fie modificate metodologiile de finanțare. Modificările la Codul cu privire la Știință și inovare urmează să excludă contradicțiile și neclaritățile, să dezvolte un cadru normativ coerent utilizând aceiași termeni ca în Uniunea Europeană (de exemplu, definirea infrastucturii de cercetare). Metodologia de finanțare instituțională urmează să fie modificată în sensul asigurării sustenabilității sistemului de cercetare, iar metodologia de finanțare prin proiecte – pentru îmbunătățirea evaluării proiectelor și o distribuție mai echitabilă a fondurilor publice pentru cercetare finanțată competitiv.

Acest nou cadru strategic și normativ urmează să fie baza pentru o politică a științei coerentă, sistemică, predictibilă, transparentă, bazată pe dovezi științifice.

Însă pentru a implementa recomandările chiar și implicarea plenară a Ministerului nu este suficientă, fără alți actori importanți.

Dacă până acum m-am referit mai mult la recomandările legate de finanțare, atunci referitor la infrastructură urmează:

  • să se facă o actualizare a cartografierii infrastructurilor, ținând seama de definițiile și criteriile expuse de experți pentru diferite tipuri de infrastructuri;
  • să fie stabilit un instrument de finanțare adecvat pentru infrastructură, în special pentru cele de importanță națională;
  • să fie prioritizate domeniile tematice ale cercetării la nivel național ținând seama inclusiv de necesitatea asigurării infrastructurii fie finanțând-o la nivel național, fie asigurând accesul la infrastructura de peste hotare (ținând seama de realități, poate ar fi necesar de dezvoltat prioritar cercetările științifice care nu necesită investiții majore în infrastructură).

Referitor la recomandările ce țin de interacțiunea știință-mediul de afaceri:

  • trebuie să admitem că ele sunt cel mai dificil de realizat din diferite cauze: structura economiei, cu axarea pe domenii mai puțin tehnologizate, capacitatea de absorbție a întreprinderilor, orientarea cercetărilor etc.
  • MEC nu are suficiente pârghii și capacități de a formula și implementa politici de inovare – or inovarea este în primul rând despre cererea din partea solicitanților, nu despre oferta din partea cercetătorilor. De aceea, este foarte importantă și contăm pe implicarea altor părți interesate, cum ar fi Ministerul Economiei și mediul de afaceri;
  • se simte nevoia unei coordonări mai bune a politicii de inovare la nivel național și este necesară crearea unui organism la nivel național, poate a unui consiliu interministerial, care să asigure rolul de coordonator.
  • sunt elaborate proiecte ale Strategiei de specializare inteligentă și a Foii de parcurs pentru transfer tehnologic, care ar putea contribui la implementarea unor recomandări, cu condiția ca să fie corelate între ele și cu strategia generală a cercetării și inovării.

Sunt și alte elemente necesare pentru ca recomandările să fie implementate, dar menționez doar încă două:

  1. existența unei echipe unite, dedicate și profesioniste lal MEC, gata să întreprindă acțiuni neordinare; și
  2.  aprobarea unui mecanism de monitorizare a implementării recomandărilor experților (pe care ministerul urmează să-l elaboreze).

În încheiere mi-am exprimat speranța că acest raport al experților va fi un semnal de alarmă pentru toți actorii din sistem. Îmi doresc ca acesta să fie un imbold pentru a lua măsuri radicale și a conștientiza necesitatea cercetării în Republica Moldova.

Raportul PSF poate fi consultat (în română și engleză) la următorul link: Oficiul pentru Publicații al Comisiei Europene

Publicitate

Cercetarea și inovarea în planurile MEC pe anii 2022-2025

La 17 ianuarie 2023, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a organizat consultări publice a proiectelor Planului Național de Dezvoltare pentru anii 2023-2025 și Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023. În aceste proiecte sunt incluse și acțiuni ce vizează prioritățile MEC în domeniile cercetării și inovării. La consultări au participat reprezentanți ai organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, precum și a altor instituții care au tangență cu domeniile de competență a MEC.

În cadrul consultărilor, am punctat prioritățile în domeniul cercetării și inovării, după cum urmează:

Citește în continuare ‘Cercetarea și inovarea în planurile MEC pe anii 2022-2025’

Cheltuielile pentru știință – 0,75% din bugetul de stat pe anul 2023

Legea privind bugetul de stat pe anul 2023, publicată în Monitorul oficial pe 28.12.2022, prevede cheltuieli de circa 627 milioane lei în domeniul cercetării științifice, ceea ce constituie circa 0,75% din totalul cheltuielilor din bugetul de stat (83,2 miliarde lei).

Cele mai multe finanțe sunt destinate cercetărilor științifice aplicate în domeniul agriculturii, în direcția „Biotehnologie”; cercetărilor științifice aplicate în domeniul protecției mediului; cercetărilor științifice aplicate în domeniul politicilor macroeconomice și programelor de dezvoltare economică, în direcția strategică „Materiale, tehnologii și produse inovative” și cercetărilor științifice aplicate și fundamentale în direcția strategică „Patrimoniul național și dezvoltarea societății”.

Citește în continuare ‘Cheltuielile pentru știință – 0,75% din bugetul de stat pe anul 2023’

Colaborarea științifică interspecială dă roade

La sfârșit de an am făcut totalurile colaborării științifice cu Tarzan. Am constatat că lucrul în comun în anul 2022 a fost reciproc avantajos. Pe lângă articolele pe care le-a publicat el, am prezentat și eu, împreună cu colegii, 2 articole la conferințe științifice de peste hotare, bazate pe analiza activității câinelui legate de edițiile pseudoștiințifice (de tip prădător).

Primul articol, prezentat la conferința științifică internațională „Central and Eastern European eDem and eGov Days”, desfășurată la 22-23 septembrie 2022 în Budapesta (Ungaria), are la bază analiza publicării cercetătorilor din Republica Moldova în anul 2021 în lucrările conferinței pseudoștiințifice „InterConf” (prima ediție prădătoare în care a publicat Tarzan). Articolul a fost ulterior publicat în lucrările conferinței sub denumirea „Researchers’ Quest for Productivity and Visibility: the Growing Problem of Predatory Publishing in the Republic of Moldova” și este indexat în baza de date Scopus.

Al doilea articol, prezentat la conferința științifică internațională „Ethical Values in Nowaday Society”, desfășurată la 5-7 mai 2022 în Brașov (România) este dedicat modului în care Tarzan a publicat articolele sale în cele două ediții pseudoștiințifice (de tip prădător). Articolul a fost ulterior publicat în Revista „Etică și deontologie” sub denumirea „Rezultatele unui experiment: Publicațiile prădătoare reprezintă o amenințare pentru comunitatea academică din Republica Moldova”.

Citește în continuare ‘Colaborarea științifică interspecială dă roade’

Cum să lucrez în noua instituție?

Sursa imaginii: https://cep.org.rs/

Îmi spun mie niște axiome, pentru ca să nu le uit (valabile și pentru un secretar de stat):

Cel mai important rezultat al muncii unei autorități ce elaborează politici sunt documentele de politici și alte acte normative de calitate bună (care reglementează bine activitatea unui domeniu și îl orientează spre atingerea unor obiective strategice clare).

Elaborarea actelor ar trebui să se bazeze pe cunoașterea bună a situației (inclusiv în urma vizitelor pe teren), pe studiile și analizele disponibile la subiect (experți, grupuri de lucru), consultarea largă a proiectelor cu toți actorii din domeniu.

Citește în continuare ‘Cum să lucrez în noua instituție?’

De ce… secretar de stat?

Am fost invitat să fiu secretar de stat în domeniul cercetării. Am ezitat inițial să accept, fiind conștient că starea științei în Republica Moldova este dezastruoasă (subfinanțare cronică, număr mic de cercetători cu o medie ridicată de vârstă, lipsa atractivității carierei de cercetător, „dezinstituționalizarea” cercetării prin proiecte de cercetare a căror evaluare a ridicat semne de întrebare și printr-o finanțare instituțională complementară, infrastructură în mare parte depășită, rezultate științifice modeste la nivel internațional și slab utilizate la nivel național, legături slabe cu alte domenii de activitate umană și multe alte caracteristici mai puțin optimiste, determinate în mare parte de slaba înțelegere a necesității cercetării științifice la nivel decizional și la nivelul societății și de lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare a domeniului) și situația nu poate fi schimbată acum radical. Declinul cercetării științifice a fost accelerat și din cauza unor decizii la nivel național pe care le-am analizat critic (inclusiv cea legată de alipirea mecanică a institutelor de cercetare la universități). Totuși, într-un final am acceptat propunerea venită în ideea de a vedea ce se poate face și de a încerca implementarea unor soluții de politică a științei pe care le-am discutat și pe acest blog. Sper că voi reuși să contribui la păstrarea profesiei (funcției) de cercetător (pentru ca activitatea științifică să nu se transforme într-un hobby) și la menținerea/dezvoltarea unor centre științifice autonome, astfel încât să existe cercetare-dezvoltare organizată în Republica Moldova.

Citește în continuare ‘De ce… secretar de stat?’

Câteva propuneri privind cercetarea științifică în Republica Moldova

În contextul vizitei experților europeni din cadrul instrumentului european de susținere a politicilor, dar și a discuțiilor avute, iată câteva gânduri referitor la 3 probleme a sistemului național de cercetare-dezvoltare:

1. Subfinanțare cronică și finanțare instituțională complementară celei competitive: finanțarea cercetării-dezvoltării în Republica Moldova este una din cele mai reduse la nivel european (circa 0,23% din PIB față de 2,32% în UE, date pe anul 2020); finanțarea instituțională nu asigură menținerea și dezvoltarea capacităților, ci se oferă în special pentru realizarea proiectelor de cercetare, fără existența criterii mai clare.

Citește în continuare ‘Câteva propuneri privind cercetarea științifică în Republica Moldova’

Republica Moldova e pe primul loc în Europa de est conform unui indicator ce arată calitatea cercetării

Republica Moldova este pe primul loc, iar Federația Rusă este pe ultimul loc în Europa de est !
Nu, nu este o glumă, ci o constatare a clasamentului Scimago Journal & Country Rank (portal care analizează informația conținută în baza de date SCOPUS) privind citările articolelor științifice publicate în anul 2020 (numărul de citări per articol).

Citește în continuare ‘Republica Moldova e pe primul loc în Europa de est conform unui indicator ce arată calitatea cercetării’

Institutele de cercetare nu sunt necesare pentru că… noi nu le-am finanțat

Tare mulți nu înțeleg miza istorică a modernizării cercetării științifice din Republica Moldova și îndrăznesc să pună sub semnul întrebării acțiunile salvatoare propuse de către Ministerul Educației și Culturii (MEC). Dar acum, că a fost publicată Analiza de impact la proiectul Hotărârii de Guvern Cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării, sper că și cei mai înrăiți cârcotași nu vor mai avea ce spune. Haideți să ne punem în pielea autorilor acestei analize, să le examinăm constructiv și să înțelegem motivele înaintării acestor propuneri.

Citește în continuare ‘Institutele de cercetare nu sunt necesare pentru că… noi nu le-am finanțat’

Cum să (nu) realizezi proiecte Erasmus+: studiu de caz

1. Introducere

Uniunea Europeană (UE) a susținut constant dezvoltarea și reformarea învățământului superior din Republica Moldova (RM) pe toată perioada existenței acestuia. Primul instrument al UE de susținere a învățământului superior, la care a aderat RM, în 1994, a fost Programul TEMPUS.  Peste 20 de instituţii de învăţământ superior din RM au beneficiat de proiecte, doar în perioada 2001-2016 realizând peste 60 proiecte TEMPUS. Până în 2013 au fost implementate 83 de proiecte, cu o valoare totală de cca 43 de milioane de Euro (valoarea totală a proiectelor, destinată inclusiv partenerilor de peste hotare) ce au avut drept scop modernizarea învăţământului superior. În perioada 2001-2006 cadrele didactice din universitățile din RM au beneficiat de 58 de granturi de mobilitate individuală în valoare de 234 mii Euro.

Citește în continuare ‘Cum să (nu) realizezi proiecte Erasmus+: studiu de caz’

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii