Femeile în Republica Moldova: de la 58% studenți la 4% academicieni

O privire asupra reprezentării femeilor în mediul academic din Republica Moldova arată diferențe destul de mari între activități / titluri / funcții.

Printre studenți femeile au o pondere de 58,3% în anul de studii 2020/2021 (34443 din totalul de 59033 studenți). Chiar dacă au o pondere puțin mai mică (54%), femeile sunt majoritare și printre doctoranzi (886 din totalul de 1641 doctoranzi, în 2019). Și mai ridicată este ponderea femeilor la etapele ulterioare din cariera academică: ocuparea funcției de lector universitar – 59,1%, obținerea titlului de doctor în științe – 63,1% (317 din totalul celor 502 titluri de doctor confirmate în 2018-2020) și a titlului de conferențiar universitar – 60,1% (137 din totalul celor 225 titluri de conferențiar confirmate în 2018-2020), precum și ocuparea funcției de conferențiar universitar – 54,9% (peste 900 din totalul de circa 1,7 mii de persoane).

Potrivit opiniei regretatului ex-președinte al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), acad. Valeriu Canțer, această situație are următoarea explicație: „La prima etapă a formării profesionale doamnele şi domnişoarele sunt libere, ele se consacră deplin studiilor universitare şi pregătirii tezei de doctorat… Pot să afirm, în contextul dat, că la facultăţi, chiar şi la fizică şi matematici, prevalează în prezent ca număr fetele; în al doilea rând, ele sunt mai sârguincioase la învăţătură; în al treilea rând, fetele sunt mai perseverente în atingerea obiectivelor propuse. Cât priveşte următoarele etape, avansarea ştiinţifică a multora din ele se opreşte: lideri incontestabili devin bărbaţii.

Într-adevăr, ulterior ponderea femeilor devine tot mai mică: de la 47,5% cercetători științifici (1315 din totalul celor 2767 cercetători în 2019) la 44,1% de conducători de doctorat (369 din totalul celor 836 de conducători de doctorat cărora le-au fost aprobați doctoranzi în anii 2016-2020) 43,8% de titluri de doctor habilitat (25 din totalul celor 57 titluri de doctor habilitat confirmate în 2018-2020) și până la sub 30% în cazul profesorilor universitari: 27,3% din titluri (12 din totalul celor 44 titluri de profesor universitar confirmate în 2018-2020) și 24,8% din funcții (83 din totalul celor 335 persoane care dețineau funcția de profesor universitar în instituții de învățământ superior în 2019/2020).

Conform aceleași opinii exprimate mai sus, „vine timpul când domnişoarele inteligente îşi creează familii, apar copiii şi ele se consacră acestor griji cotidiene, pe care le-a pus-o în gene mama-natură. Dar nu numai prin aceasta se poate explica fenomenul finalizării carierei ştiinţifice a multor doamne cu susţinerea primei teze de doctor. De regulă, nu va fi sprijinită de soţ în aspiraţia ei de a susţine habilitatul, ce necesită mult sacrificiu familial şi profesional. Totodată, şi şefii vor acorda prioritate bărbaţilor, care-s liberi în acţiuni şi nu-şi vor lua concediu de boală pentru copiii minori”. Încă o cauză a acestei situații este infrastructura, marcată de lipsa facilităților de îngrijire a copiilor.

Dar poate cel mai important factor a predominării accentuate a bărbaților la etapele avansate ale carierei academice este atitudinea tradițională față de rolul femeilor în societate și familie, care presupune că pozițiile cele mai importante revin bărbaților. Acest lucru este demonstrat de ponderea femeilor în funcțiile care presupun selectarea în bază de concursuri / de conducere (așa-zisa piramidă profesională). Astfel, femeile reprezintă 31,1% din cercetătorii științifici aleși ca membri ai Secțiilor de științe ale Academiei de Științe a Moldovei (14 din totalul celor 45 membri aleși în prezent pe o perioadă de 4 ani), 31,4% din directorii institutelor de cercetare (11 din totalul celor 35 directori) și 20,8% din rectorii instituțiilor de învățământ superior (5 din cei totalul celor 24 rectori). Cea mai mică ponderea a femeilor se înregistrează însă printre membrii Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) – instituția publică  de interes național care reunește personalități cu realizări deosebite în domeniile cercetării și inovării. Ponderea femeilor printre membrii AȘM este de 8,7% (6 din totalul celor 69 membri) și doar de 4,2% printre membrii titulari (academicieni) ai AȘM (2 din totalul celor 48 membri titulari).

În același timp, se manifestă și o tendință de feminizare a cercetării și învățământului superior din republica Moldova, în special la primele etape ale carierei academice. Astfel, dacă comparăm cifrele de mai sus cu datele pe anul 2010, prezentate de doamna Tatiana Rotaru, pe atunci purtător de cuvânt la CNAA,  observăm o creștere a ponderii femeilor:

  • cu peste 11% în numărul persoanelor care obțin titlul de doctor în științe (52% în 2010);
  • cu peste 3% în numărul persoanelor care obțin titlul de conferențiar universitar (57% în 2010);
  • cu peste 29% în numărul persoanelor care obțin titlul de doctor habilitat (14% în 2010);
  • cu peste 1% în numărul persoanelor care obțin titlul de profesor universitar (26% în 2010 ).

Și printre membrii AȘM se atestă o creștere a ponderii femeilor, cu peste 6% (2% în 2010) și doar în cazul rectorilor instituțiilor de învățământ superior  – o reducere cu circa 2% (23% în 2010, conform aceleași surse). Tendințele de feminizare se observă și dacă comparăm titlurile confirmate și funcțiile științifico-didactice ocupate din ultima perioadă, ponderea femeilor fiind mai mare conform titlurilor confirmate (cu peste 5% în cazul conferențiarilor și cu peste 2% în cazul profesorilor), ceea ce sugerează că pe viitor ne puteam aștepta la modificări respective și în cazul funcțiilor ocupate. Se pare că bărbații sunt mai influențați de atractivitatea redusă (inclusiv financiară) a cercetării și învățământului superior, probabil și din cauză că în societate predomină opinia că bărbatul este cel care trebuie să asigure familia din punct de vedere material.

Cu toate acestea, încă este caracteristică o anumită segregare orizontală pe activități, cu o predominare clară a femeilor în științe socioumane și o subreprezentare în științele agricole și inginerești.

Sursa datelor din tabel: Doctoranzi, 2019; conducători de doctorat, 2016-2020; cercetători științifici, 2019

 

 

 

„Vedetă” involuntară prin manipulare sau cum se fabrică o știre falsă

Am ajuns să fiu citat de presa din Republica Moldova de o anumită orientare și credibilitate. Despre ce e vorba? Aflu întâmplător azi că doamna Liliana Nicolaescu-Onofrei  este acuzată de plagiat în baza unui studiu a cărui coautor sunt. Dar să le luăm pe rând și să restabilim întreaga cale a fabricării unei știri false:

1) apare, pe 10 decembrie 2020, o Citește în continuare ‘„Vedetă” involuntară prin manipulare sau cum se fabrică o știre falsă’

Cine sunt conducătorii de doctorat în școlile doctorale?

Începând cu anul 2015 studiile doctorale în Republica Moldova pot fi urmate doar în cadrul școlilor doctorale. Cine sunt conducătorii de doctorat în aceste școli ne-am propus să aflăm în baza analizei listei conducătorilor de doctorat desemnați să coordoneze teze în ultimii 4 ani (anii de studii 2016/2017, 2017/2018, 2018/2019 și 2019/2020).

În perioada analizată 836 persoane au fost desemnate în calitate de conducători de doctorat a doctoranzilor înmatriculați în școlile doctorale. Pe domenii, cei mai mulți conducători de doctorat reprezintă științele sociale și economice.Aproape 28% din Citește în continuare ‘Cine sunt conducătorii de doctorat în școlile doctorale?’

Cine sunt cei mai citați cercetători din lume (versiunea WoS)?

În anul 2020 Clarivate (compania care deține Web of Science – WoS) a stabilit 6389 cei mai citați cercetători din lume („care au demonstrat o semnificativă și largă influență manifestată prin citarea lucrărilor lor de către colegi”), din peste 60 de țări. Din aceștia, 41,5% provin din SUA (44% în 2019), 12,1% din China (10,2% în 2019) și 8% din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Este unul din cele mai prestigioase clasamente ale cercetătorilor științifici din lume, având în vedere că această instituție (pe atunci ISI) prima a introdus în circuit indexul de citare (E.Garfield în 1964). Lucrările analizate pentru elaborarea acestui clasament le-au inclus pe cele publicate în perioada 2009-2019 (indexate în WoS) și care la sfârșitul anului 2019 se clasau printre 1% cele mai citate în domeniul său. Astfel, au fost stabiliți 3896 cercetători din cele 21 domenii științifice WoS și Citește în continuare ‘Cine sunt cei mai citați cercetători din lume (versiunea WoS)?’

Este Raportul de similitudini o salvare de plagiat?

Sursa imaginii: http://www.mkels.com/

Raportul de similitudini este un element nou în procesul de susținere a tezelor de doctorat în Republica Moldova (fiind prevăzut prima oară în anul 2019, în Metodologia de conferire și confirmare a titlurilor științifice aprobată de către Guvern). Din această cauză apar multe întrebări, neclarități și chiar interpretări eronate. Acesta este motivul pentru care am decis să detaliez în cele ce urmează unele aspecte privind Raportul de similitudini.

I. Ce este raportul de similitudini? Citește în continuare ‘Este Raportul de similitudini o salvare de plagiat?’

Un nou suflu Spațiului European de Cercetare?

Comisia Europeană propune un nou plan pentru dezvoltarea Spațiului european de cercetare, prin adoptarea, la 30.09.2020, a comunicării privind un nou Spațiu european de cercetare pentru domeniul cercetării și al inovării. Bazat pe excelență, competitiv, deschis și orientat spre talente, noul Spațiu european de cercetare urmărește să îmbunătățească peisajul european al cercetării și al inovării, să accelereze tranziția UE către neutralitate climatică și către poziția de lider în domeniul digital, să sprijine redresarea ei de pe urma impactului crizei cauzate de Citește în continuare ‘Un nou suflu Spațiului European de Cercetare?’

„Covid-19” – cuvânt-cheie în asigurarea succesului în ultima competiție de proiecte CDI?

În acest an, după declanșarea pandemiei, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) a lansat Ofertă de soluții de cercetare-inovare privind combaterea și atenuarea impactului pandemiei COVID-19. Conform anunțului, cercetările urmau să fie orientate spre „combaterea pandemiei COVID-19, atenuarea impactului socio-economic și susținerea intervențiilor eficiente în limitarea efectelor pandemiei pe teritoriul țării, ținând cont de integrarea rezultatelor din RM în Spațiul European de Cercetare”. Organizațiile din domeniile cercetării și inovării au înaintat 41 expresii de interes. În conformitate cu rezultatele expertizării expresiilor de interes considerate eligibile, au fost aprobate spre finanțare 22 expresii de interes. Suma totală a finanțării Citește în continuare ‘„Covid-19” – cuvânt-cheie în asigurarea succesului în ultima competiție de proiecte CDI?’

Potențialul științific uman din Republica Moldova în date statistice

Cercetarea este domeniul de activitate umană care face diferența în lumea modernă și va determina competitivitatea economică și nivelul bunăstării sociale pe viitor. Cel mai important element al unei cercetări științifice de succes este cercetătorul. În acest context, este important de știut care este potențialul științific uman al Republicii Moldova și cum a evoluat acesta în ultima perioadă. În continuare vă prezentăm câteva date statistice. 

Numărul cercetătorilor științifici, conform datelor statistice oficiale a constituit, în anul 2019, 2767 persoane, descrescând cu aproape 35% față de anul 2000.

Figura 1. Numărul cercetătorilor științifici în perioada 2000-2019

Vârsta medie a cercetătorilor este Citește în continuare ‘Potențialul științific uman din Republica Moldova în date statistice’

Laureații Premiilor Academiei de Științe „văzuți” de către Instrumentul Bibliometric Național

Recent la Academia de Științe a Moldovei au fost înmânate Premiile AȘM pentru rezultate științifice de valoare obținute în anii 2018–2019 în domeniile științelor sociale, economice, umanistice și arte (în conformitate cu Hotărârea nr. 178 din 30 octombrie 2020 a Prezidiului AȘM). Ne-am propus în continuare să analizăm (la modul general) prezența laureaților acestor premii în Instrumentul Bibliometric Național (IBN).

Se constată că toți cei 14 laureați (din care 11 sunt femei) ale celor 6 premii sunt prezenți în Citește în continuare ‘Laureații Premiilor Academiei de Științe „văzuți” de către Instrumentul Bibliometric Național’

Dinamica publicațiilor științifice din Republica Moldova: Europa și investițiile fac diferența

Numărul publicațiilor științifice ale cercetătorilor care au indicat afiliere la o instituție din Republica Moldova, incluse în baza de date SCOPUS, a crescut de la 246, în 1996, până la 509, în 2019 (ajungând la maximum – 606, în 2016).

E mare sau mică creșterea numărului de publicații științifice în această perioadă?

Cred că e mare dacă o raportăm la investițiile în cercetare-dezvoltare în Republica Moldova (producem circa 0,02% din publicațiile științifice ale lumii, dar investim în cercetare Citește în continuare ‘Dinamica publicațiilor științifice din Republica Moldova: Europa și investițiile fac diferența’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii