Trecerea institutelor Academiei în subordinea universităților: o garanție a creșterii performanțelor științifice?

O spun din start: am mari dubii că o mișcare mecanică de transferare a institutelor de cercetare ale Academiei în subordinea universităților (fără a schimba esențial politica națională a cercetării) va crește calitatea cercetării din Republica Moldova.  Unii văd în aceasta soluția salvatoare, iar unicul argument a lor este … că așa e în țările dezvoltate. Datele oficiale ale Uniunii Europene (EUROSTAT) nu confirmă însă faptul că știința s-ar face doar în universități. Astfel, în total pe UE (28 țări), universităților li se repartizează 56,7% din toți banii guvernamentali alocați pentru cercetare-dezvoltare, organizațiilor guvernamentale – 29,8%, iar companiilor (antreprenoriat) – 12,6%.

Distribuirea finanțării guvernamentale pe organizații din diferite sectoare

Distribuirea finanțării guvernamentale pe organizații din diferite sectoare

 

 

În unele țări, ponderea alocată institutelor de cercetare guvernamentale (din afara universităților) din totalul finanțării guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare este și mai mare: peste 50% – Japonia, Croația, China, România, Bulgaria; între 40 și 50% – SUA, Germania, Grecia, Polonia, Coreea de sud. Este interesant de văzut ponderea finanțării institutelor guvernamentale în foste țări socialiste de dimensiuni comparabile cu ale R.Moldova: Muntenegru – 39%, Slovenia – 38%, Letonia – 37%, Slovacia – 34%, Lituania – 25%, Estonia – 15%.

Pe de altă parte, cel mai tare este concentrată cercetarea în universități (judecând după ponderea alocărilor guvernamentale) în special în țările nordice: Danemarca – 90%, Estonia și Suedia – câte 73%, Lituania și Islanda – câte 72%, Finlanda – 66% etc.

Nici situația internă nu ar oferi argumente forte pentru transferul institutelor la universități. Nu cred că universitățile noastre reprezintă modele de succes de funcționare ale unor organizații științifice, iar cercetarea științifică este stimulată suficient (majoritatea evaluărilor externe indicând că se pune accent pe predare în detrimentul cercetării, profesorii fiind încărcați cu ore). Este suficient să ne căutăm în principalele rating-uri internaționale ale universităților, în care componenta științifică este un criteriu important pentru clasificare. Dintre universitățile de la noi doar Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Tehnică a Moldovei au un număr mai important de publicații în principalele baze de date (Web of Science și Scopus).

Trecerea institutelor de cercetare în subordinea universităților ar consolida funcția de instruire a științei, importantă mai ales în condiţiile în care nu ne putem permite să dezvoltăm cercetări ştiinţifice profunde în majoritatea domeniilor. Într-adevăr, este necesar ca, cel puţin, să putem înţelege ceea ce se întâmplă în ştiinţa mondială, să urmărim dezvoltarea acesteia şi să participăm în cercetări în limita posibilităţilor, iar acest lucru poate fi realizat prin intermediul procesului de învăţământ, transmiţând noilor generaţii capacitatea de înţelegere a problemelor, metodelor, tehnologiilor ştiinţifice moderne. Dar și acest efect benefic poate fi obținut dacă în universități rolul cercetării va spori. Dacă însă diferite domenii ale științei vor fi finanțate, spre exemplu, în funcție de numărul studenților la specialitățile respective (și există experiență de acordare a sporurilor la universități în funcție de aceasta), atunci o asemenea eventuală fuziune ar putea duce cu timpul la dispariția cercetărilor competitive în domeniul cel mai performant (după numărul de articole și citări recunoscute internațional) – fizica.

Aș putea aduce și alte argumente, dar și așa mi se pare clar că dilema unde trebuie să se facă cercetarea este una falsă: poate fi cercetare performantă și în universități și în institute de cercetare de stat. Ar trebui să ne concentrăm pe căutarea răspunsurilor la întrebările cu adevărat importante: cum să evaluăm corect cercetarea? cum să fnanțăm adecvat cercetarea? cum să creștem impactul cercetării? Dar pentru aceasta ar trebui să înțeleagă ce e știința și cu ce se mănâncă și cei care iau decizii, că altfel vom continua să-l auzim pe secretarul Comisiei paralamentare pentru știință că el nu știe pe ce se cheltuie banii alocați din buget pentru știință în Republica Moldova (de parcă în virtutea funcției nu ar trebui să se documenteze) sau că știința de la noi este cea mai vinovată că el cumpără de la piață roșii din Turcia (de parcă el în calitate de parlamentar nu ar trebui să contribuie la dezvoltarea unor mecanisme economice care să stimuleze producătorul autohton, inclusiv în implementarea unor soiuri create de cercetători).

„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor „ – „hârtie de turnesol” a funcţionării CNAA ?

Ghid-doctorat„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor„ este, probabil, cel mai utilizat şi invocat, dar şi cel mai cunoscut document al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) în Republica Moldova, întrucât, în virtutea preocupărilor profesionale, sunt familiarizaţi cu prevederile acestuia, într-o măsură mai mică sau mare, circa 1,8 mii doctoranzi şi peste 2 mii persoane care îşi elaborează teza în afara studiilor doctorale, circa 1,3 mii conducători de doctorat, peste 1,8 mii membri ai seminarelor ştiinţifice de profil, peste 1,7 mii persoane participante în Consiliile ştiinţifice specializate de susţinere a tezelor de doctorat (doar în 2014-2016), aproape 250 membri ai Comisiilor de experţi ai CNAA. Iar faptul că Ghidului i se acordă o atenţie mare în cadrul CNAA, ne-ar putea duce la gândul că este reprezentativ pentru organizaţie. În acest sens, iată care sunt aspectele prin care acest document ar putea fi relevant:

  1. Prin modul de înţelegere şi aplicare a legislaţiei naţionale în cazul Ghidului (în special cea care ţine de elaborarea, aprobarea şi aplicarea actelor normative ale autorităţilor):

……………….

  1. Prin opiniile (oficiale şi neoficiale) faţă de conţinutul Ghidului şi modificările în el ale angajaţilor CNAA şi ale membrilor Comisiei de atestare a CNAA:

……………….

  1. Prin opiniile (oficiale şi neoficiale) faţă de conţinutul Ghidului şi modificările în el a comunităţii ştiinţifice şi universitare din Republica Moldova:

……………….

  1. Prin conţinutul Ghidului, inclusiv:
  • luarea în consideraţie a bunelor practici internaţionale;
  • stimularea creativităţii ştiinţifice şi a interdisciplinarităţii;
  • aprecierea competenţelor candidaţilor la grad ştiinţific;
  • folosirea unor termeni şi cerinţe recunoscute în mediul academic;
  • luarea în consideraţie a diferenţelor între domenii etc. :

……………….

Dragi cititori, acest articol este un CIOT (în termeni „wikipedici”) şi puteţi contribui la completarea lui trimiţând opiniile Dvs. privitor la fiecare din aspectele menţionate mai sus la adresa cuciureanu.gheorghe@gmail.com.

P.S. Cred că vă propun un exerciţiu util în contextul elaborării de către şcolile doctorale a propriilor Ghiduri de redactare a tezelor de doctorat 🙂

Formarea consiliilor de susţinere a tezelor de doctorat – reflectare a problemelor din societate

Cum se formează şi care este componenţa Consiliilor ştiinţifice specializate (CŞS) de susţinere a tezelor din Republica Moldova? Care sunt persoanele cele mai des prezente? În ce domenii există persoane „indispensabile”? Cât de des sunt invitaţi experţi de peste hotare la susţinerile de teze de la noi? La aceste şi alte întrebări asemănătoare mi-am propus să răspund prin analiza particularităţilor formării CŞS şi în special a componenţei acestora în anii 2014-2015.  

Iată principalele concluzii:

În Republica Moldova comunitatea ştiinţifică este foarte larg implicată în activitatea CŞS, ceea ce dă posibilitate ca tezele de doctorat să fie bine diseminate, iar la evaluarea acestora să participe specialişti la tematica tezei. Totodată, analiza componenţei CŞS a evidenţiat, cu predominare în ramurile ştiinţifice cu creştere rapidă a numărului persoanelor cu grad ştiinţific, câteva aspecte, care influenţează negativ procesul de susţinere a tezelor şi, în final, calitatea acestora:

  • Slaba corelare a desemnării membrilor CŞS şi a referenţilor oficiali de lucrările ştiinţifice la tematica tezei. Deseori aceleaşi persoane se numesc în diferite CŞS, indiferent de tematica tezei, doar bazându-se pe tradiţie, reputaţie locală sau titluri deţinute. Aceasta duce la concentrarea luării deciziilor în grupuri mai restrânse de persoane.
  • Formalism excesiv la stabilirea componenţei unor CŞS. Astfel, se ţine seama de specialitatea ştiinţifică (la care au susţinut teza sau la care sunt abilitaţi) a potenţialilor referenţi în detrimentul corespunderii preocupărilor lor tematicii tezei, iar persoanele de la alte profiluri ştiinţifice care se ocupă de o tematică asemănătoare (chiar dacă uneori din altă perspectivă) sunt ignorate. În consecinţă, tezele interdisciplinare, multidisciplinare sau la specialităţi noi pentru Republica Moldova sunt mai dificil de susţinut.
  • Participarea membrilor CŞS şi a referenţilor la evaluări repetate a aceloraşi teze, întrucât deseori ei sunt şi membri ai seminarelor de profil, a comisiilor de experţi CNAA sau a unităţii primare de cercetare. Chiar dacă evaluarea de mai multe ori a aceleiaşi lucrări, în evoluţie, nu este în sine un lucru condamnabil, în realitate aceasta duce uneori la o examinare superficială şi la declinarea responsabilităţii personale.
  • Conflicte de interese şi încălcarea normelor de bună conduită în cercetare. Din acestea menţionăm rocadele între preşedintele CŞŞ şi conducătorul ştiinţific în diferite CŞŞ, prezenţa rudelor în CŞŞ, includerea în CŞŞ a discipolilor conducătorului ştiinţific sau a unor persoane care au obţinut gradul ştiinţific după examinări repetate şi refaceri a tezei.

Depăşirea aspectelor negative în susţinerea tezelor este posibilă, în opinia noastră, prin asigurarea prezenţei în CŞS a celor mai competenţi specialişti din Republica Moldova, cu lucrări la tematica tezei (publicate în ediţii recunoscute internaţional) şi cu integritate dovedită (care ar trebui asigurată inclusiv prin sancţionarea sistemică a abaterilor de la practicile de bună conduită), dar şi  prin implicarea experţilor de peste hotare. Apreciem ca un lucru pozitiv faptul că în evaluarea tezelor de doctorat din Republica Moldova sunt implicaţi mult mai mulţi experţi de peste hotare decât în ale activităţi umane. Analiza efectuată însă a arătat, că simpla prezenţă în CŞS a experţilor de peste hotare nu este suficientă pentru a asigura calitatea tezelor, deoarece aceştia în calitate de oaspeţi nu îşi permit să fie critici şi în plus nu întotdeauana sunt cei mai competenţi. În acest sens, mai utilă ni se pare elaborarea unui mecanism de expertizare peste hotare a tezelor în domeniile în care nu există posibilitatea de a asigura o evaluare obiectivă în Republica Moldova.

Rezultatele complete ale studiului pot fi citite în articolul „Formarea comisiilor de susţinere a tezelor în Republica Moldova – problemele unui sistem post-sovietic”, publicat în revista Intellectus, nr.4, 2016.

Ce a făcut ştiinţa din Republica Moldova în 2016?

asmTradiţional, la începutul fiecărui an, se organizează audierea rapoartelor privind activitatea ştiinţifică şi inovaţională a organizaţiilor în cadrul Secţiilor de Ştiinţe a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). Anul acesta AŞM a venit cu o iniţiativă foarte buna, de a plasa toate prezentările rapoartelor organizaţiilor pe pagina sa oficială. În acelaşi timp, toate şedinţele Secţiilor de ştiinţe au fost transmise online de IDSI-TV, un serviciu al Institutului de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI). Sunt doua activităţi care cu siguranţă contribuie la dezvoltarea unei ştiinţe deschise în Republica Moldova şi la armonizarea cu tendinţele în plan european. Astfel, fiecare doritor poate din prima sursă să vadă cu ce s-au ocupat organizaţiile de cercetare-dezvoltare în anul 2016, pe ce s-au cheltuit finanţele publice, care sunt cele mai importante realizări în decurs de un an. Întrucât în aceste prezentări informaţia e sintetizată, ulterior ea poate fi căutată în profunzime de oricine doreşte să afle mai multe despre un subiect anume în alte sisteme informatice – siteuri-web (AŞM, pe care se găsesc web-siturile organizaţiilor) sau sisteme specializate create de IDSI (IBN, Expert-Online, Indicatori-CDI ş.a.).

Aşadar, iată care sunt cele mai importante activităţi şi rezultate în Citește în continuare ‘Ce a făcut ştiinţa din Republica Moldova în 2016?’

La TVR despre susținerea tezelor de doctorat în Republica Moldova

tvr-MoldovaAm participat la un reportaj despre susținerea tezelor de doctorat în Republica Moldova, la TVR Moldova.Câteva lucruri menționate:  în Republica Moldova se susțin puține teze comparativ cu țările europene; peste 2/3 din teze se susțin în universități; peste 2/3 din teze se susțin în drept, pedagogie, economie și medicină, chiar dacă în aceste domenii se publică până la 10% din articolele științifice recunoscute internațional; în 1993-2016 au fost conferite peste 500 de grade de doctor habilitat şi aproximativ 4000 de grade de doctor în ştiinţe, în plus, 1063 de grade ştiinţifice conferite peste hotare au fost recunoscute şi la nivel naţional; numărul total al persoanelor cu grad ştiinţific din Republica Moldova este de circa 8 mii, din care aproape 900 sunt doctorii habilitaţi.

Despre autonomia universitară prost înțeleasă și cultura discuțiilor

university-autonomyÎn dorința de a prelua cât mai multe atribuții exercitate până nu demult de alte autorități, în primul rând de către Academia de Științe a Moldovei și Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare, Ministerul Educației folosește diferite argumente. Nu vreau să discut aici la care din atribuţii se pretinde justificat şi la care nu, ci să mă refer la modul cum este utilizat în acest scop conceptul autonomiei universitare  (unul din cele mai des invocate argumente) şi nivelul discuţiilor atunci când se încearcă implementarea conceptului în actele normative.

Se creează impresia că deseori conceptul autonomiei universitare este privit la noi ca Citește în continuare ‘Despre autonomia universitară prost înțeleasă și cultura discuțiilor’

A fost publicat Raportul informativ pentru evaluarea sistemului de cercetare şi inovare a Republicii Moldova


psf-moldovanpr-bgdcoverObservatorul de cercetare şi inovare (RIO)
a Uniunii Europene a publicat pe pagina sa oficială Raportul informativ pentru evaluarea inter pares a sistemului de cercetare şi inovare a Republicii Moldova (Background report – Peer Review of The Moldovan Research and Innovation System). Raportul elaborat de mine în colaborare cu colegul din Austria Manfred Spiesberger în cadrul  Facilităţii de Susținere de Politici Horizon 2020 sintetizează, în baza datelor, situaţia din Citește în continuare ‘A fost publicat Raportul informativ pentru evaluarea sistemului de cercetare şi inovare a Republicii Moldova’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii