Loteria este mai bună decât incompetența și frauda!

Cum să organizăm concursurile propunerilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova? Este o întrebare firească, după ce concursul propunerilor de proiecte de cercetare „Program de stat 2020-2023” s-a dovedit a fi un eșec total pentru sistemul național de cercetare și inovare, demonstrând încă o dată incapacitatea cronică a autorităților statului de a organiza competiții corecte de selectare a celor mai buni, indiferent de domeniu (justiție, administrație publică, achiziții publice, audiovizual etc.).

Propun schimbarea radicală a modului de desfășurare a concursurilor propunerilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova (cel puțin pentru alocarea unei anumite cote din finanțarea competitivă), propunere ce se bazează pe analiza competiției desfășurate la noi și a modalităților alternative de organizare a concursurilor în lume. Este vorba despre un model de selectare a propunerilor de proiecte în 2 etape: 1) evaluarea bibliometrică și 2) organizarea tragerii la sorți pentru propunerile de proiecte calificate în etapa a 2-a.

1) Evaluarea bibliometrică: constă de fapt în verificarea îndeplinirii unor criterii minime de performanță pentru directorul și echipa de proiect. Pentru directorul de proiect aceste criterii ar putea fi un număr minim de publicații în cele mai importante două baze de date internaționale – Web of Science (WoS) și Scopus și o valoare minimă a H-index în aceste baze de date. Pentru echipa de proiect aceste criterii ar putea fi o pondere minimă a cercetătorilor prezenți în WoS și Scopus și un număr minim de cercetători din proiecte cu o valoare anumită al H-index din aceste baze de date. În opinia noastră, indicatorii bibliometrici din WoS și Scopus nu sunt doar indicatori „cantitativi”, având în vederea procedura de peer review a articolelor înaintate de a fi publicate, care poate implica experți mult mai pregătiți și procedura să fie mult mai riguroasă decât evaluarea propunerii de proiect de către experții naționali. Publicarea în aceste baze de date asigură prezența rezultatelor științifice în fluxul principal al științei la nivel internațional. Desigur că valorile minime ale publicațiilor și H-indexului din cele 2 baze de date vor trebui să țină seama de specificul cercetărilor și să fie diferite pentru prioritățile / domeniile concursului. Acest model este cel mai aplicabil științelor naturii și științelor exacte. Pentru științele socioumane criteriile minime ar putea include și indicatori bibliometrici din Instrumentul Bibliometric Național, iar pentru cercetările cu specific local (de ex., limbă, istorie etc.) articolele în reviste și cărțile de specialitate publicate în edițiile științifice din România. Această evaluare ar trebui să fie făcută în baza informației conținute în bazele de date recunoscute de autoritatea care desfășoară concursul. Datele acestei evaluări ar trebui să fie făcute publice astfel încât oricine să poată verifica corectitudinea procedurii pentru fiecare director și echipă de proiect. Această etapă ar trebui să se finalizeze cu publicarea listelor propunerilor de proiecte care îndeplinesc criteriile minime, pe priorități / domenii, adică a celora care se califică pentru etapa a 2-a. În efectuarea acestei proceduri trebuie respectate regulile/principiile de utilizare a datelor bibliometrice în evaluarea cercetării, inclusiv cele din Manifestul de la Leiden: să se țină cont de variabilitatea între domenii în privința practicilor de publicare și de citare; natura misiunii de cercetare a instituției/grupului/cercetătorului trebuie să fie punctul de referință; procesul de analiză și colectare a datelor trebuie să fie deschis, transparent și simplu; cei evaluați trebuie să aibă ocazia de a verifica datele și analizele; trebuie să fie protejată excelența în cercetarea de relevanță locală.

2) Tragerea la sorți: ar trebui să fie deschisă și publică. La fiecare prioritate / domeniu se pun într-un vas atâtea bile numerotate câte propuneri de proiecte s-au calificat pentru etapa a 2-a. Fiecare director de proiect extrage o bilă cu un număr, care va constitui numărul de ordine a propunerii de proiecte respectiv. În același scop ar putea fi folosit programul Excel cu funcția de randomizare, dar ținând seama că procedura se va desfășura în condițiile Republicii Moldova este preferabilă prima variantă. Astfel, toate propunerile de proiecte vor fi ierarhizate conform tragerii la sorți. Vor fi finanțate propunerile în ordinea ierarhizării, începând cu numărul cel mai mic, până se epuizează fondurile destinate respectivei priorități / domeniu, după o expertiză financiară a propunerilor de proiecte acceptate spre finanțare și, eventual, o negociere a volumului finanțării. Propunerile de proiecte care rămân în afara pragului de finanțare nu se resping, dar vor putea participa direct la tragerea la sorți într-un nou concurs.

Ar putea fi și alte variațiuni ale acestui model de selectare a proiectelor finanțate, cum ar fi:

  1. din lista proiectelor calificate pentru etapa a 2-a, primele 10 sau 20% de propuneri de proiecte după valoarea criteriilor de performanță să fie finanțate (în acest caz va fi necesar de elaborat o listă a propunerilor de proiecte ierarhizată după valoarea indicatorilor bibliometrici utilizați), iar restul propunerilor de proiecte de la fiecare prioritate / domeniu să participe la tragerea la sorți; sau
  2. din lista proiectelor calificate pentru etapa a 2-a, primele 10 sau 20% de propuneri de proiecte după punctajul oferit de către experți să fie finanțate (în acest caz va fi necesar ca toate propunerile de proiecte calificate în etapa a 2-a să fie expertizate și să fie elaborată o listă a propunerilor de proiecte ierarhizată după punctajul acordat de către experți), iar restul propunerilor de proiecte de la fiecare prioritate / domeniu să participe la tragerea la sorți. În acest caz sunt luate în considerare ambele perspective asupra propunerii de proiect: bibliometric și de expert. Totuși, această variantă ar putea fi utilizată doar atunci când se asigură procesul cu experți competenți și obiectivi.

Utilizarea acestei metode de repartizare a fondurilor pentru cercetare este argumentată printr-un șir de avantaje:

  • ar elimina conflictele de interese și ar crește încrederea în procesul de repartizare a fondurilor publice pentru cercetare, prin reducerea rolului factorului uman;
  • ar crește transparența desfășurării concursurilor propunerilor de proiecte de cercetare;
  • propunerile de proiecte merituoase, dar care nu au fost acoperite prin fondurile alocate, nu ar fi respinse, ci ar putea fi finanțate pe viitor (inclusiv din sursele altor finanțatori);
  • ar arăta câți cercetători și propuneri de proiecte se califică pentru etapa a 2-a, furnizând o diagnosticare a stării științei, utilă pentru instituții, societate și factorii de decizie, respectiv pentru acțiunile de politică a științei;
  • ar putea demonstra autorităților că, cercetători și proiecte merituoase sunt mult mai multe decât se finanțează și că este rușinos să aloci cea mai mică finanțare relativă din Europa în condițiile în care mai există resursă umană calificată în Republica Moldova;
  • nefinanțarea propunerii de proiect ar fi mai ușor de acceptat de către echipa proiectului întrucât nu ar fi motivată prin lipsa valorii proiectului, ci prin ghinionul orb;
  • ar reduce costurile desfășurării concursului, cu eventuala redistribuire a fondurilor economisite pentru efectuarea cercetărilor științifice.

Propunerea de alocare a finanţării prin acest model nu este o glumă, este argumentată prin cercetările efectuate și practicile internaționale existente. Sunt la etapa de finalizare a unui articol științific în care voi aduce mai multe argumente în acest sens.

Cred că utilizarea acestui model ar putea contribui la asanarea sistemului de cercetare național, prin eliminarea conflictelor de interese și înlăturarea surselor care compromit selecția celor mai buni.

P.S. Având în vedere unele comentarii apărute la această postare, vin cu următoarea precizare: În mod normal, finanțarea în bază de competiție ar trebui să constituie nu mai mult de 30-35% din finanțarea cercetării (așa este în majoritatea statelor europene) și anume aceasta (sau o parte din aceasta) propun să fie repartizată utilizând loteria. Cea mai mare parte din finanțare ar trebui să fie alocată ca finanțare instituțională. Finanțarea instituțională nu se alocă prin concursuri de proiecte (are la bază evaluarea instituțiilor) și ea asigură sustenabilitatea instituțiilor de cercetare și asigurarea unui salariu stabil cercetătorilor, indiferent dacă au câștigat proiecte sau nu. Acesta este mecanismul care se folosește în țările europene, dar la noi este totul distorsionat (finanțarea instituțională este mizeră și se alocă în funcție de rezultatele concursului!).

Despre Inițiativa privind Accesul deschis la publicațiile științifice

Motiv pentru a reveni la tematica Accesului deschis a servit publicarea pe site-ul AȘM a Inițiativei Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei: Acces Deschis la publicațiile științifice. Promovarea Accesului deschis la publicațiile științifice (AD) este o inițiativă foarte bună a Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), deoarece AD oferă o serie de beneficii comunității academice și societății (unele din ele evidențiate AICI). Faptul că AȘM se alătură eforturilor de asigurare a AD este un semnal pentru întreaga comunitate științifică și poate cataliza acest proces în Republica Moldova. Mesajul transmis prin această inițiativă poate determina și alți actori din sistemul de cercetare să îmbrățișeze valorile AD.

Analizând conținutul Inițiativei AȘM trebuie de menționat că multe din propuneri au fost anterior înaintate/implementate în cadrul activităților Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI) și a Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC):

„1. Elaborarea paginilor web ale revistelor științifice editate de organizațiile din domeniile cercetării și inovării sau a unor rubrici aparte pe pagina oficială a instituției fondatoare”: conform pct. 22, lit. j) al Regulamentului cu privire la evaluarea, clasificarea și monitorizarea revistelor științifice (aprobat de către ANACEC la 18.12.2018), una din cerințele obligatorii pentru reviste în vederea obținerii statutului de publicație științifică este „să dețină un site sau o pagină WEB pe site-ul fondatorului”;

„2. Aprobarea de către colegiile de redacție a politicii editoriale privind publicarea revistelor în format electronic pe site-urile instituțiilor sau pe site-urile revistelor”: existența unei politici editoriale ține de competența colegiului de redacție și desigur este necesară;

„3. Utilizarea pentru publicarea versiunii electronice a indicatorului E-ISSN, oferit de Camera Națională a Cărții”: este logică utilizarea e-ISSN pentru edițiile electronice, iar revistele care publică în versiune electronică dețin deja acest cod (de ex., AICI sau AICI);

„4. Modificarea Regulamentului cu privire la evaluarea și clasificarea revistelor, oferind posibilitatea revistelor publicate doar în format electronic să participe în condiții egale în procesul de evaluare și acreditare a acestora”: Regulamentul menționat în variantă actuală permite acreditarea revistelor editate în format electronic și deja există reviste editate în format electronic care au obținut statut de publicație științifică;

„5. Promovarea Accesului Deschis prin plasarea online a publicațiilor științifice editate din sursele financiare bugetare (ale proiectelor din cadrul Programelor de Stat, proiectelor bilaterale și multilaterale, proiectelor pentru tineri cercetători, proiectelor pentru transfer tehnologic etc.)”: contractele de finanțare ale proiectelor de cercetare și inovare (semnate de către ANCD), includ, la propunerea IDSI, următoarea prevedere „p.4.1. Beneficiarul proiectului are următoarele obligații: lit.p) să asigure accesul deschis la rezultatele obținute în cadrul realizării proiectului, cu includerea referinței la Contractul în cadrul căruia au fost obținute”. E o problemă, însă, că această prevedere nu se realizează.

În același timp, IDSI a făcut mai multe propuneri/recomandări privind AD în contextul Științei Deschise pentru diferiți actori din sistem, implementarea cărora (poate după includerea lor într-un Plan național, ca o continuare a Inițiativei Prezidiumului AȘM) ar asigura progresul în asigurarea accesului la rezultatele științifice obținute din bani publici și integrarea în Spațiul European de Cercetare. Astfel, în monografia „Știința Deschisă în Republica Moldova” (lansată în cadrul Conferinței „Știința Deschisă”), care este rezultatul unei cercetări a IDSI privind situația în Republica Moldova și bunele practici internaționale, există un capitol separat cu recomandări de promovare a Științei deschise în Republica (implicit a AD) pentru factorii de decizie, instituții și cercetători individuali. În domeniul AD acestea constau, în special, în respectarea Recomandărilor Comisiei Europene din 2012 privind accesul la informațiile științifice și prezervarea acestora. Până în prezent implementarea acestor recomandări s-a bazat mai mult pe entuziasm și nu pe o abordare sistemică susținută la nivel național. Să sperăm că odată cu lansarea Inițiativei Prezidiumului AȘM lucrurile se vor schimba spre bine.

Și totuși, ce nu a fost bine în organizarea concursului propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023”?

Împreună cu câțiva colegi am sintetizat principalele probleme în organizarea concursului propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023”, redate în articolul Concursul propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023” – un nou pas spre disoluția științei din Republica Moldova?

Am revenit la acest subiect, în principal, din două motive:

1) concursul „Program de Stat 2020-2023” este instrumentul decisiv care determină peisajul științific al Republicii Moldova pentru următorii 4 ani, și, prin urmare, perspectivele de dezvoltare a cercetării științifice de la noi pentru o perioadă îndelungată, deoarece prin acest concurs au fost alocate peste 98% din finanțarea în bază de concurs prevăzută în Programul Național de Cercetare și Inovare, iar rezultatele acestui concurs influențează decisiv însă și cealaltă parte a finanțării publice – cea instituțională, întrucât în Metodologia de finanțare instituțională, aprobată în 2020, primul criteriu enunțat pentru acordarea acestei finanțări este realizarea proiectelor de cercetare și inovare câștigate în urma concursurilor. Totodată, finanțarea cercetării din alte surse decât bugetul public este redusă, constituind circa 11% din total;

2) a trecut jumătate de an de la acel concurs și astfel am putut analiza unele aspecte mai detașat și având mai multă informație.

Analiza modului de organizare și desfășurare a concursului „Program de stat 2020-2023” a scos în evidență multiple deficiențe, care ne permit să afirmăm că, după ce anterior, prin reducerea finanțării cercetării, a fost developată atitudinea autorităților Republicii Moldova față de știință, prin acest concurs a fost transmis un mesaj clar către reprezentanții acestui domeniu, și anume că pentru selectarea spre finanțare nu contează performanțele echipei și calitatea propunerii de proiect.

Iată doar un fragment din analiza noastră pe care se bazează aceste concluzii:

„Din rezultatele evaluării propunerilor de proiecte prezentate de către ANCD pe 16.12.2019, care pun sub semnul întrebării buna desfășurare a procesului de expertiză, se evidențiază diferența mare de punctaj pusă de diferiți experți la aceeași propunere de proiect și acordarea punctajului maxim de către unii experți.

Este interesant de remarcat că în majoritatea cazurilor punctajele deosebite vin de la expertul nr.3 (așa cum este indicat în rezultatele prezentate de către ANCD), fie punctaje mult mai mici decât ale celorlalți doi experți, fie punctaje maxime sau aproape de maximum. Se vehiculează că acesta ar fi expertul economic/financiar din Republica Moldova (deși conținutul unor astfel de fișe arată lipsa cunoștințelor elementare în domeniul financiar și axarea pe evaluarea altor aspecte ale proiectului), dar ANCD nu a prezentat nicio informație oficială în acest sens.

Diferențele mari de punctaj provoacă întrebări ce țin de modul de desemnare a experților, dar și de modul de informare a evaluatorilor de către organizatori, inclusiv dacă acestora li s-au explicat responsabilităţile pe care le au, obiectivele programului și procedura de evaluare.

Am încercat să vedem dacă acest decalaj la punctare este determinat de performanțele directorilor de proiecte și am comparat valorile indicatorilor bibliometrici ale acestora din cadrul celor 3 direcții cu cele mai multe diferențe de punctaj acordat:

După cum observăm, dezavantajarea unor directori de proiecte, prin acordarea unor punctaje mici, nu este justificată prin valorile indicatorilor bibliometrici ai acestora. Mai mult decât atât, media indicatorilor bibliometrici ai unor directori de proiecte cu diferențe mari de punctaj este mai mare decât a celorlalți directori în cazul articolelor din IBN (prioritățile I și IV), citărilor și indicelui Hirsh atât din Scopus, cât și din Web of Science (prioritatea V), referințelor, indicilor H și I10 din Google Scholar (prioritatea V).

Analiza integrală poate fi citită AICI.

Cei mai performanți 50 cercetători din Republica Moldova (versiunea WoS)

Împreună cu doamna Nelly Țurcan (specializată în studii bibliometrice) am analizat indicatorii bibliometrici ai cercetătorilor cu afilieri în Republica Moldova care au 10 și mai multe documente (publicații) incluse în baza de date Web of Science (WoS).  WoS este prima bază de date creată, folosită în evaluarea cercetării și una din cele două cele mai importante baze de date internaționale (prezența în care atestă recunoașterea internațională a cercetărilor științifice).

După numărul de documente (publicații), care măsoară productivitatea, incluse în WoS, primii 50 de cercetători din Republica Moldova (din cei activi în prezent) sunt:

Tabel 1

După numărul de citări ale lucrărilor autorilor, care este considerat un indicator al calității rezultatelor obținute,  primii 50 de cercetători din Republica Moldova în WoS sunt: Citește în continuare ‘Cei mai performanți 50 cercetători din Republica Moldova (versiunea WoS)’

Care sunt cei mai citaţi directori de proiecte ştiinţifice naţionale?

Cei mai citaţi 10 directori de proiecte care și-au înaintat propunerile de proiecte  la Concursul „Program de stat 2020-2023” sunt următorii (conform bazei de date SCOPUS la 17.03.2020):

Locul Numele, prenumele Instituţia Nr. citări
1 Vataman Eleonora Institutul de Cardiologie 12091
2 Lupan Oleg Universitatea Tehnică a Moldovei 8261
3 Nica Denis Universitatea de Stat din Moldova 5904
4 Kravțov Victor Institutul de Fizică Aplicată 4828
5 Arușanov Ernest Institutul de Fizică Aplicată 2245
6 Lozan Vasile Institutul de Chimie 1261
7 Gulea Aurelian Universitatea de Stat din Moldova 1121
8 Iovu Mihail Institutul de Fizică Aplicată 1041
9 Sidorenko Anatolie Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu” 845
10 Sîrbu Nicolae Universitatea Tehnică a Moldovei 837

Numărul de citări ale Citește în continuare ‘Care sunt cei mai citaţi directori de proiecte ştiinţifice naţionale?’

Câţi din directorii de proiecte ştiinţifice naţionale sunt prezenți în IBN, Scopus şi Google Scholar?

Am analizat prezența directorilor de proiecte, care și-au înaintat propunerile de proiecte la Concursul „Program de stat 2020-2023” (249 în total), în unele instrumente / baze de date (la 15-17 martie 2020), conform Citește în continuare ‘Câţi din directorii de proiecte ştiinţifice naţionale sunt prezenți în IBN, Scopus şi Google Scholar?’

Coronavirusul arată… importanța finanțării instituționale (semnificative) a științei

Sursa imaginii: https://www.elsevier.com

Dacă știința din lume ar fi organizată după principiile finanțării publice a cercetării științifice din Republica Moldova, atunci niciun cercetător științific nu s-ar ocupa acum de căutarea vaccinului contra SARS-CoV-2, elaborarea medicamentelor/tratamentului contra maladiei provocate de acest virus (COVID-19) sau de cercetarea căilor de suprimare a pandemiei.

De ce cred așa? Pentru că Citește în continuare ‘Coronavirusul arată… importanța finanțării instituționale (semnificative) a științei’

Care va fi finanțarea științei în anul 2020?

Sursa datelor: Bugetul de stat pentru anul 2020

Bugetul de stat pentru anul 2020 (LP 172/2019) prevede cheltuieli pentru cercetări științifice în sumă de 545 mil. lei. Acest volum de finanțare pentru domeniul științei a fost confirmat și de către  prim-ministrul Republicii Moldova. Conform anexei 4 a Bugetul de stat pentru anul 2020, banii prevăzuți pentru cercetări științifice sunt repartizați pe 5 direcții, conform Citește în continuare ‘Care va fi finanțarea științei în anul 2020?’

Declarația (ex)angajaților Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale cu privire la situația din sectorul de cercetare și din instituție

Fiind îngrijorați de evoluția sectorului național de cercetare și situația incertă al Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI), noi, (ex)angajații IDSI, întruniți în ședința din 26 februarie 2020, constatăm că acțiunile de politică a științei, culminând cu cele implementate în ultimele luni, denotă incompetență și rea intenție și vor avea urmări dezastruoase pentru viitorul științei din Republica Moldova.

Finanțarea preconizată a cercetării pentru anii 2020-2023, stipulată în Programul Național în domeniile cercetării și inovării (HG38/2019), care va constitui circa 0,2% din PIB, este mult sub nivelul țărilor europene (în medie circa 2% din PIB) și contravine recomandărilor experților UNESCO (UNESCO Science Report: towards 2030”), a Uniunii Europene (Peer Review of the Moldovan Research and Innovation system) și altor Citește în continuare ‘Declarația (ex)angajaților Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale cu privire la situația din sectorul de cercetare și din instituție’

La Radio Chișinău despre finanțarea științei în Republica Moldova

Am participat la o emisiune dedicată  problemelor finanțării științei în Republica Moldova la Radio Chișinău, în cadrul rubricii „Noi și Europa”.

Emisiunea poate fi ascultată AICI.

Interviul în variantă tipărită poate fi citit AICI.


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii