Republica Moldova și clasamentele QS ale universităților

Curiozitatea mea de a vedea cum este prezentă Republica Moldova în clasamentele Quacquarelli Symonds (QS University Rankings) a fost provocată de faptul că am citit într-o strategie a unei instituții de învățământ superior din Republica Moldova cum că aceasta ar fi prezentă în aceste clasamente. Am vrut să mă bucur, dar aveam rezerve că așa și este 🙂 Așa că… am căutat ultimele clasamente QS, care s-au dovedit a fi pentru anul 2021.

QS World University Rankings pentru anul 2021 arată cele mai bune 1000 universități din lume, care au fost selectate din peste 5500 universități candidate. Din Republica Moldova nu este inclusă, din păcate, nicio universitate. În primele 10 sunt 5 instituții din SUA (inclusiv, pe primul loc – Massachusetts Institute of Technology), 4 din Marea Britanie și 1 din Elveția. Din România sunt 2 universități în cele mai bune din lume (Universitatea Babeș Bolyai și Universitatea din București, pe locurile 801-1000), în afara celor 1000 selectate (adică 1000+) rămânând încă 5 (Universitatea Al.I.Cuza din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Iași, Universitatea Politehnică din București și Universitatea de Vest din Timișoara). Din Ucraina sunt 6 universități în primele 1000.

Totuși, QS a elaborat și un clasament doar al țărilor din regiunea noastră – 2021 World University Rankings: Emerging Europe and Central Asia. În acest clasament Republica Moldova este prezentă cu 2 universități: Universitatea Tehnică a Moldovei (locul 251-300) și Universitatea de Stat a Moldovei (locul 301-350). Aproape jumătate din cele 400 universități incluse în acest clasament sunt din 2 țări: Rusia și Turcia. România este prezentă cu 19 universități, iar Ucraina – cu 25. Prezența țărilor mai mici este următoarea: Lituania  – 8, Letonia – 6, Albania – 5 universități, Armenia -5, Bosnia și Herțegovina  – 5, Macedonia de nord – 5, Slovenia – 4, Cipru – 4, Estonia -3, Georgia – 2, Kyrgystan – 2, Kosovo – 1, Tadjikistan – 1.

Clasamentul este elaborat în baza a 6 criterii:

  1. Reputația academică
  2. Reputația la angajare
  3. Raportul profesor/student
  4. Citări per profesor
  5. Ponderea profesorilor internaționali
  6. Ponderea studenților internaționali

P.S. Instituția de învățământ superior din Republica Moldova a cărei strategie o citeam nu se regăsește în clasamentele QS…

 

 

Câți cercetători sunt în Republica Moldova (versiunea ANCD)?

Conform Registrului cercetătorilor al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD), în Republica Moldova  sunt 2759 cercetători angajați în anul 2020 (prin Programul de stat 2020-2023 și Programele de postdoctorat).  Peste 10,5% din cercetători participă în 2 și mai multe proiecte. Există proiecte în care și 40% din angajați sunt și membri ai altui proiect. Cercetătorii reprezintă 48 organizații în domeniile cercetării și inovării.

Conform acestor date, cei mai mulți cercetători sunt la 3 instituții de învățământ superior: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (330), Universitatea Tehnică a Moldovei (246) și Universitatea de Stat din Moldova (191). Aceste date arată și organizațiile care au beneficiat cel mai mult în urma desfășurării concursului „Program de stat 2020-2023”. Din totalul de cercetători, 41,2% reprezintă instituțiile de învățământ superior. Este o creștere importantă a acestora, având în vedere că până la concursurile desfășurate de către ANCD cota-parte a cercetătorilor din universități angajați în proiecte de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri publice nu depășea, de obicei, 15%. Totodată, această creștere bruscă ridică mai multe semne de întrebare, ținând seama că anterior atât în rapoarte publicate în Republica Moldova, cât și în rapoarte externe  se menționa că „universităţile sunt focusate prioritar pe componenta de instruire, cea de cercetare fiind secundară”, cu repercusiuni asupra capacității de cercetare a acestora, inclusiv din cauză că „personalul este copleșit de sarcini didactice”.

După subordonarea instituțiilor în care sunt angajați cercetătorii, cei mai mulți sunt în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, urmat de alte două ministere .

 

Chiar dacă numărul total de cercetători conform registrului ANCD (în care, apropo, sunt incluse și persoane care nu sunt cercetători propriu-ziși) este apropiat de cel pe care îl indică Biroul Național de Statistică, în opinia mea, prin această cifră se subestimează numărul real de cercetători. Asta în caz că punem la baza calcului metodologia recomandată de către Manualul Frascati, utilizată de majoritatea statelor. În primul rând, în datele ANCD nu sunt incluse persoanele angajate în funcții de cercetare și care nu au câștigat în concursurile  proiectelor de cercetare la nivel național (sau chiar dacă au câștigat în cadrul ofertei de soluții de cercetare-inovare privind combaterea și atenuarea impactului pandemiei COVID-19). În al doilea rând, așa cum menționam și anterior, există mai multe categorii de persoane care ar trebui să fie incluși în categoria „cercetători”, deoarece conform Manualului Frascati, sunt consideraţi cercetători persoanele în activitatea integrală a cărora activitatea ştiinţifică are o pondere nu mai mică de 10%.  Astfel, trebuie să-i avem în vedere și pe cei circa 2,2 mii doctoranzi, dar și persoanele care efectuează cercetării științifice dintre cei 4,1 mii angajați din învățământul superior (inclusiv cei care nu sunt membri ai unor proiecte de cercetare finanțate la nivel național). În așa caz, putem estima că în Republica Moldova efectuează cercetări științifice cel puțin 6 mii persoane (cercetători – persoane fizice). Totuşi, ar fi o supraestimare a potenţialului ştiinţific al Republicii Moldova dacă am utiliza doar această cifră, întrucât aceste persoane dedică activităţii de cercetare doar o parte din timp. În practica internaţională pentru estimarea potenţialului ştiinţific se mai utilizează un indicator care măsoară cercetătorii în echivalent normă întreagă (ENÎ) sau persoane-ani cheltuite pentru cercetare-dezvoltare. Acest indicator redă mai exact potențialul științific. Utilizându-l, am putea estima că numărul cercetătorilor în ENÎ din Republica Moldova s-ar ridica la 3,5-4 mii.

Și iar despre aprobarea conducătorilor de doctorat

De data asta, în urma analizei conducătorilor de doctorat aprobați pentru îndrumarea doctoranzilor înmatriculați în anul de studii 2020/2021, nu mă voi referi la liderii după numărul doctoranzilor îndrumați (chiar dacă și în acest an de studii au fost aprobați și câte 6 doctoranzi la un conducător, în condițiile când un conducător poate îndruma simultan 5 doctoranzi!), ci la alte aspecte „interesante”, de care ar trebui să fie interesați cei cu Citește în continuare ‘Și iar despre aprobarea conducătorilor de doctorat’

Cum să (nu) atribui calificative tezelor de doctorat

Odată cu instituirea școlilor doctorale în Republica Moldova (HG1007/2014), tezelor susținute de către absolvenții acestora le sunt atribuite calificative (excelent, foarte bine, bine, satisfăcător și nesatisfăcător).  În conformitate cu Regulamentul aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (ordin MECC nr. 514 din 05.12.2017), calificativul se stabilește în urma evaluării tezei/dosarului candidatului în conformitate cu 7 criterii. Dintre aceștia 6 reprezintă o evaluare calitativă, subiectivă a  experților din Comisia de susținere a tezei (iar în condițiile când conducătorul de doctorat  propune componența Comisiei și el însuși este membru ale acesteia, nu e greu de presupus cum poate o comisie „aleasă pe sprânceană” să evalueze în Republica Moldova), iar unul nu depinde de membrii Comisiei și ar trebui să reflecte calitatea publicațiilor (în funcție de recunoașterea pe plan internațional al acestora). Criteriul general al tezei nu poate fi superior calificativului atribuit conform criteriului ce se referă la publicații.

Toate bune și frumoase până aici, numai că cerințele / elementele criteriului al 7-lea, care ar fi trebuit să asigure mai multă obiectivitate la atribuirea calificativului tezei, sunt „cam anapoda” elaborate: Citește în continuare ‘Cum să (nu) atribui calificative tezelor de doctorat’

Femeile în Republica Moldova: de la 58% studenți la 4% academicieni

O privire asupra reprezentării femeilor în mediul academic din Republica Moldova arată diferențe destul de mari între activități / titluri / funcții.

Printre studenți femeile au o pondere de 58,3% în anul de studii 2020/2021 (34443 din totalul de 59033 studenți). Chiar dacă au o pondere puțin mai mică (54%), femeile sunt majoritare și printre doctoranzi (886 din totalul de 1641 doctoranzi, în 2019). Și mai ridicată este ponderea femeilor la etapele ulterioare din cariera academică: ocuparea funcției de lector universitar – 59,1%, obținerea titlului de doctor în științe – 63,1% (317 din totalul celor 502 titluri de doctor confirmate în 2018-2020) și a titlului de conferențiar universitar – 60,1% (137 din totalul celor 225 titluri de conferențiar confirmate în 2018-2020), precum și ocuparea funcției de conferențiar universitar – 54,9% (peste 900 din totalul de circa 1,7 mii de persoane).

Potrivit opiniei regretatului ex-președinte al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), acad. Valeriu Canțer, această situație are următoarea explicație: „La prima etapă a formării profesionale doamnele şi domnişoarele sunt libere, ele se consacră deplin studiilor universitare şi pregătirii tezei de doctorat… Pot să afirm, în contextul dat, că la facultăţi, chiar şi la fizică şi matematici, prevalează în prezent ca număr fetele; în al doilea rând, ele sunt mai sârguincioase la învăţătură; în al treilea rând, fetele sunt mai perseverente în atingerea obiectivelor propuse. Cât priveşte următoarele etape, avansarea ştiinţifică a multora din ele se opreşte: lideri incontestabili devin bărbaţii.

Într-adevăr, ulterior ponderea femeilor devine tot mai mică: de la 47,5% cercetători științifici (1315 din totalul celor 2767 cercetători în 2019) la 44,1% de conducători de doctorat (369 din totalul celor 836 de conducători de doctorat cărora le-au fost aprobați doctoranzi în anii 2016-2020) 43,8% de titluri de doctor habilitat (25 din totalul celor 57 titluri de doctor habilitat confirmate în 2018-2020) și până la sub 30% în cazul profesorilor universitari: 27,3% din titluri (12 din totalul celor 44 titluri de profesor universitar confirmate în 2018-2020) și 24,8% din funcții (83 din totalul celor 335 persoane care dețineau funcția de profesor universitar în instituții de învățământ superior în 2019/2020).

Conform aceleași opinii exprimate mai sus, „vine timpul când domnişoarele inteligente îşi creează familii, apar copiii şi ele se consacră acestor griji cotidiene, pe care le-a pus-o în gene mama-natură. Dar nu numai prin aceasta se poate explica fenomenul finalizării carierei ştiinţifice a multor doamne cu susţinerea primei teze de doctor. De regulă, nu va fi sprijinită de soţ în aspiraţia ei de a susţine habilitatul, ce necesită mult sacrificiu familial şi profesional. Totodată, şi şefii vor acorda prioritate bărbaţilor, care-s liberi în acţiuni şi nu-şi vor lua concediu de boală pentru copiii minori”. Încă o cauză a acestei situații este infrastructura, marcată de lipsa facilităților de îngrijire a copiilor.

Dar poate cel mai important factor a predominării accentuate a bărbaților la etapele avansate ale carierei academice este atitudinea tradițională față de rolul femeilor în societate și familie, care presupune că pozițiile cele mai importante revin bărbaților. Acest lucru este demonstrat de ponderea femeilor în funcțiile care presupun selectarea în bază de concursuri / de conducere (așa-zisa piramidă profesională). Astfel, femeile reprezintă 31,1% din cercetătorii științifici aleși ca membri ai Secțiilor de științe ale Academiei de Științe a Moldovei (14 din totalul celor 45 membri aleși în prezent pe o perioadă de 4 ani), 31,4% din directorii institutelor de cercetare (11 din totalul celor 35 directori) și 20,8% din rectorii instituțiilor de învățământ superior (5 din cei totalul celor 24 rectori). Cea mai mică ponderea a femeilor se înregistrează însă printre membrii Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) – instituția publică  de interes național care reunește personalități cu realizări deosebite în domeniile cercetării și inovării. Ponderea femeilor printre membrii AȘM este de 8,7% (6 din totalul celor 69 membri) și doar de 4,2% printre membrii titulari (academicieni) ai AȘM (2 din totalul celor 48 membri titulari).

În același timp, se manifestă și o tendință de feminizare a cercetării și învățământului superior din republica Moldova, în special la primele etape ale carierei academice. Astfel, dacă comparăm cifrele de mai sus cu datele pe anul 2010, prezentate de doamna Tatiana Rotaru, pe atunci purtător de cuvânt la CNAA,  observăm o creștere a ponderii femeilor:

  • cu peste 11% în numărul persoanelor care obțin titlul de doctor în științe (52% în 2010);
  • cu peste 3% în numărul persoanelor care obțin titlul de conferențiar universitar (57% în 2010);
  • cu peste 29% în numărul persoanelor care obțin titlul de doctor habilitat (14% în 2010);
  • cu peste 1% în numărul persoanelor care obțin titlul de profesor universitar (26% în 2010 ).

Și printre membrii AȘM se atestă o creștere a ponderii femeilor, cu peste 6% (2% în 2010) și doar în cazul rectorilor instituțiilor de învățământ superior  – o reducere cu circa 2% (23% în 2010, conform aceleași surse). Tendințele de feminizare se observă și dacă comparăm titlurile confirmate și funcțiile științifico-didactice ocupate din ultima perioadă, ponderea femeilor fiind mai mare conform titlurilor confirmate (cu peste 5% în cazul conferențiarilor și cu peste 2% în cazul profesorilor), ceea ce sugerează că pe viitor ne puteam aștepta la modificări respective și în cazul funcțiilor ocupate. Se pare că bărbații sunt mai influențați de atractivitatea redusă (inclusiv financiară) a cercetării și învățământului superior, probabil și din cauză că în societate predomină opinia că bărbatul este cel care trebuie să asigure familia din punct de vedere material.

Cu toate acestea, încă este caracteristică o anumită segregare orizontală pe activități, cu o predominare clară a femeilor în științe socioumane și o subreprezentare în științele agricole și inginerești.

Sursa datelor din tabel: Doctoranzi, 2019; conducători de doctorat, 2016-2020; cercetători științifici, 2019

 

 

 

„Vedetă” involuntară prin manipulare sau cum se fabrică o știre falsă

Am ajuns să fiu citat de presa din Republica Moldova de o anumită orientare și credibilitate. Despre ce e vorba? Aflu întâmplător azi că doamna Liliana Nicolaescu-Onofrei  este acuzată de plagiat în baza unui studiu a cărui coautor sunt. Dar să le luăm pe rând și să restabilim întreaga cale a fabricării unei știri false:

1) apare, pe 10 decembrie 2020, o Citește în continuare ‘„Vedetă” involuntară prin manipulare sau cum se fabrică o știre falsă’

Cine sunt conducătorii de doctorat în școlile doctorale?

Începând cu anul 2015 studiile doctorale în Republica Moldova pot fi urmate doar în cadrul școlilor doctorale. Cine sunt conducătorii de doctorat în aceste școli ne-am propus să aflăm în baza analizei listei conducătorilor de doctorat desemnați să coordoneze teze în ultimii 4 ani (anii de studii 2016/2017, 2017/2018, 2018/2019 și 2019/2020).

În perioada analizată 836 persoane au fost desemnate în calitate de conducători de doctorat a doctoranzilor înmatriculați în școlile doctorale. Pe domenii, cei mai mulți conducători de doctorat reprezintă științele sociale și economice.Aproape 28% din Citește în continuare ‘Cine sunt conducătorii de doctorat în școlile doctorale?’

Cine sunt cei mai citați cercetători din lume (versiunea WoS)?

În anul 2020 Clarivate (compania care deține Web of Science – WoS) a stabilit 6389 cei mai citați cercetători din lume („care au demonstrat o semnificativă și largă influență manifestată prin citarea lucrărilor lor de către colegi”), din peste 60 de țări. Din aceștia, 41,5% provin din SUA (44% în 2019), 12,1% din China (10,2% în 2019) și 8% din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Este unul din cele mai prestigioase clasamente ale cercetătorilor științifici din lume, având în vedere că această instituție (pe atunci ISI) prima a introdus în circuit indexul de citare (E.Garfield în 1964). Lucrările analizate pentru elaborarea acestui clasament le-au inclus pe cele publicate în perioada 2009-2019 (indexate în WoS) și care la sfârșitul anului 2019 se clasau printre 1% cele mai citate în domeniul său. Astfel, au fost stabiliți 3896 cercetători din cele 21 domenii științifice WoS și Citește în continuare ‘Cine sunt cei mai citați cercetători din lume (versiunea WoS)?’

Este Raportul de similitudini o salvare de plagiat?

Sursa imaginii: http://www.mkels.com/

Raportul de similitudini este un element nou în procesul de susținere a tezelor de doctorat în Republica Moldova (fiind prevăzut prima oară în anul 2019, în Metodologia de conferire și confirmare a titlurilor științifice aprobată de către Guvern). Din această cauză apar multe întrebări, neclarități și chiar interpretări eronate. Acesta este motivul pentru care am decis să detaliez în cele ce urmează unele aspecte privind Raportul de similitudini.

I. Ce este raportul de similitudini? Citește în continuare ‘Este Raportul de similitudini o salvare de plagiat?’

Un nou suflu Spațiului European de Cercetare?

Comisia Europeană propune un nou plan pentru dezvoltarea Spațiului european de cercetare, prin adoptarea, la 30.09.2020, a comunicării privind un nou Spațiu european de cercetare pentru domeniul cercetării și al inovării. Bazat pe excelență, competitiv, deschis și orientat spre talente, noul Spațiu european de cercetare urmărește să îmbunătățească peisajul european al cercetării și al inovării, să accelereze tranziția UE către neutralitate climatică și către poziția de lider în domeniul digital, să sprijine redresarea ei de pe urma impactului crizei cauzate de Citește în continuare ‘Un nou suflu Spațiului European de Cercetare?’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii