Ce se întâmplă cu doctoratul din Republica Moldova?

doctoranzi-domeniiÎn Republica Moldova are loc reformarea studiilor doctorale. Prin aprobarea Codului Educaţiei, doctoratul a fost instituţionalizat drept ciclul III al învăţământului superior, organizat în cadrul şcolilor doctorale, iar schimbările ce au loc cuprind toate componentele studiilor: admiterea, îndrumarea doctoranzilor, susţinerea tezelor de doctorat etc. Cum contribuie aceste schimbări la atingerea obiectivelor declarate de modernizare a doctoratului, creştere a calităţii studiilor, asigurare a legăturii cu piaţa muncii, atragere a tinerilor talentaţi în cercetare? Am încercat să aflăm impactul schimbărilor printr-o analiză a aspectelor ce ţin de admitere şi de structura doctoranzilor admişi, ca indicatori ai schimbărilor produse (un tablou mai complet putând fi stabilit odată cu începerea susţinerii tezelor de către doctoranzii care studiază după noile reguli). În acest scop am comparat admiterea din ultimii ani cu cea din perioada 2008/2009 (efectuată după regulile vechi) şi cu datele similare din ţările europene.

Analiza efectuată a arătat că nu s-au produs schimbări esenţiale, calitative în domeniul studiilor doctorale. Numărul doctoranzilor înmatriculaţi anual nu a scăzut în perioada respectivă, acest fapt datorându-se anumitor cerinţe normative introduse şi specificului susţinerii tezelor în anumite domenii (instituţii), care au atras noi doctoranzi, şi nu unor strategii de dezvoltare a potenţialului uman.

Dacă analizăm evoluţia doctoratului prin prisma unor caracteristici ale doctorandului înmatriculat observăm agravarea unor tendinţe nefavorabile ce ţin de:

  • domeniul de studii: concentrarea doctoranzilor în anumite domenii în detrimentul unor domenii tradiţionale sau importante pentru Republica Moldova;
  • vârsta doctorandului: îmbătrânirea persoanelor înmatriculate;
  • forma de învăţământ: creşterea preferinţei pentru studiile cu frecvenţă redusă (în paralel cu altă activitate) ş.a.

Toate acestea demonstrează criza doctoratului ca parte integrantă a educaţiei şi cercetării. Studiile şi cercetarea nu sunt atractive, tinerii talentaţi nu vin în doctorat, resursele umane din sistemele de educaţie şi de cercetare nu se mai reproduc.

Rezultatele complete ale studiului pot fi găsite în articolul „Evoluţia studiilor doctorale în Republica Moldova: Crambe repetita?”, publicat în revista „Akademos” , nr. 3, 2017.

(publicat anterior pe https://idsi.md/)

Anunțuri

De ce Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare nu mai adoptă decizii?

logoSunt întrebat deseori în ultima jumătate de an, de diferite persoane, care e soarta dosarelor depuse la Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare – CNAA (de conferire a gradelor ştiinţifice, de abilitare cu drept de conducător de doctorat, de conferire a titlurilor ştiinţifico-didactice etc.). Aşa că am decis să folosesc şi blogul meu ca să le răspund celor interesaţi şi să aduc mai multă claritate asupra situaţiei.

Cine a aprobat până acum în Republica Moldova deciziile de conferire a gradelor şi titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, de abilitare cu drept de conducător de doctorat şi alte decizii ce ţin de atestarea persoanelor? Toate deciziile au fost aprobate de către Comisia de Atestare a CNAA (a nu se confunda cu aparatul administrativ al CNAA) care se întrunea de 7 ori pe ani, conform prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare .

De ce nu se mai întruneşte Comisia de Atestare a CNAA? Pentru că pe data de 11 iunie 2017 i-a expirat termenul de 4 ani pentru care a fost desemnată (vezi decretul de aprobare a componenţei Comisiei de Atestare din 11.06.2013).

Cine trebuia să desemneze o nouă comisie sau alt organ de luare a deciziilor? Componenţa nominală a Comisiei de atestare a CNAA se aprobă prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova, în număr de 17 membri, 8 dintre care sunt înaintaţi de preşedintele Academiei de Ştiinţe, iar 8 sunt reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ superior înaintaţi de Guvern (art. 93 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare). Între timp, la 21 septembrie 2017 au fost modificate Codul cu privire la ştiinţă şi inovare şi Codul Educaţiei (modificări ce intră în vigoare la 20.02.2018), care acum prevăd că autoritatea responsabilă de evaluarea personalului științific și științifico-didactic este Agenţia Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare – (ANACEC) în subordinea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, agenţie care va fi instituită de Guvern (prin fuziunea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, a Consiliului Naţional Pentru Acreditare şi Atestare şi a Inspectoratului Şcolar Naţional).

Când va exista un organ care să ia decizii ce ţin de atestarea personalului? Nu pot să răspund, deoarece acest lucru nu ţine de competenţa CNAA. Pe parcursul întregii perioade scurse de la expirarea mandatului Comisiei de Atestare, conducerea CNAA s-a adresat cu solicitări tuturor instituţiilor de competenţa cărora ţine aprobarea unui astfel de organ. Au fost propuse diferite modalităţi de deblocare a situaţiei: prelungirea mandatului actualei Comisii de Atestare a CNAA, aprobarea unei noi componenţe a Comisiei sau aprobarea unui organ provizoriu până la crearea ANACEC.

De ce este important să fie aprobat cât mai rapid un organ de luare a deciziilor? Răspunsul e simplu: au de suferit, din punct de vedere profesional şi financiar, cercetătorii şi cadrele universitare. De la ultima şedinţă a Comisiei de Atestare (31 mai 2017), la CNAA s-au adunat peste 300 dosare de atestare (adică este vorba de minim 300 persoane afectate direct de situaţia creată), inclusiv de formare a consiliilor ştiinţifice specializate de susţinere a tezelor, de conferire a gradelor ştiinţifice şi titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, de abilitare cu drept de conducător de doctorat, de echivalare şi recunoaştere a titlurilor ştiinţifice obţinute peste hotare etc.

Înseamnă oare toate acestea că () CNAA nu mai funcţionează? Nicidecum. La CNAA se primesc în continuare toate tipurile de dosare de atestare. Solicitările sunt examinate de către personalul administrativ al CNAA, conform procedurilor aprobate prin acte normative, doar că funcţionarii din cadrul aparatului CNAA nu au împuternicirea de a lua decizii. Sunt pregătite toate actele necesare pentru ca dosarele să fie examinate în comisiile de experţi şi de către organul de luare a deciziilor, aşa că imediat după instituirea acestuia din urmă, pe marginea tuturor dosarelor poate fi luată o decizie în scurt timp.

 

Metarankingul Universitar-2017: ar intra și universitățile din Republica Moldova?

rankingAsociația Ad Astra din România a publicat Metarankingul Universitar-2017 – o clasificare a universităţilor româneşti în funcţie de rezultatele combinării performanţelor lor individuale, așa cum au fost acestea menționate în clasamentele academice internaţionale ale universităţilor.

Raportul menționează că Citește în continuare ‘Metarankingul Universitar-2017: ar intra și universitățile din Republica Moldova?’

Structura Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării: unde este cercetarea?

organigramaRecent am dat de Hotărârea de Guvern cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, aprobată în contextul reformei administraţiei publice şi a reformei ştiinţei din Republica Moldova. Structura aparatului Ministerului, aprobată prin acest act, prevede peste 20 de entităţi distincte (cu un efectiv-limită în număr de 100 unităţi), inclusiv 9 subdiviziuni de profil de elaborare a politicilor. Din păcate, nu există nicio subdiviziune separată pentru domeniul cercetare, chiar dacă acesta este inclus în denumirea autorităţii. Citește în continuare ‘Structura Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării: unde este cercetarea?’

Trecerea institutelor Academiei în subordinea universităților: o garanție a creșterii performanțelor științifice?

O spun din start: am mari dubii că o mișcare mecanică de transferare a institutelor de cercetare ale Academiei în subordinea universităților (fără a schimba esențial politica națională a cercetării) va crește calitatea cercetării din Republica Moldova.  Unii văd în aceasta soluția salvatoare, iar unicul argument a lor este … că așa e în țările dezvoltate. Datele oficiale ale Uniunii Europene (EUROSTAT) nu confirmă însă faptul că știința s-ar face doar în universități. Astfel, în total pe UE (28 țări), universităților li se repartizează 56,7% din toți banii guvernamentali alocați pentru cercetare-dezvoltare, organizațiilor guvernamentale – 29,8%, iar companiilor (antreprenoriat) – 12,6%. Citește în continuare ‘Trecerea institutelor Academiei în subordinea universităților: o garanție a creșterii performanțelor științifice?’

„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor „ – „hârtie de turnesol” a funcţionării CNAA ?

Ghid-doctorat„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor„ este, probabil, cel mai utilizat şi invocat, dar şi cel mai cunoscut document al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) în Republica Moldova, întrucât, în virtutea preocupărilor profesionale, sunt familiarizaţi cu prevederile acestuia, într-o măsură mai mică sau mare, circa 1,8 mii doctoranzi şi peste 2 mii persoane care îşi elaborează teza în afara studiilor doctorale, circa 1,3 mii conducători de doctorat, peste 1,8 mii membri ai seminarelor ştiinţifice de profil, peste 1,7 mii persoane participante în Consiliile ştiinţifice specializate de susţinere a tezelor de doctorat (doar în 2014-2016), aproape 250 membri ai Comisiilor de experţi ai CNAA. Iar faptul că Ghidului i se acordă o atenţie mare în cadrul CNAA, ne-ar putea duce la gândul că este reprezentativ Citește în continuare ‘„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor „ – „hârtie de turnesol” a funcţionării CNAA ?’

Formarea consiliilor de susţinere a tezelor de doctorat – reflectare a problemelor din societate

Cum se formează şi care este componenţa Consiliilor ştiinţifice specializate (CŞS) de susţinere a tezelor din Republica Moldova? Care sunt persoanele cele mai des prezente? În ce domenii există persoane „indispensabile”? Cât de des sunt invitaţi experţi de peste hotare la susţinerile de teze de la noi? La aceste şi alte întrebări asemănătoare mi-am propus să răspund prin analiza particularităţilor formării CŞS şi în special a componenţei acestora în anii 2014-2015.  

Iată principalele concluzii: Citește în continuare ‘Formarea consiliilor de susţinere a tezelor de doctorat – reflectare a problemelor din societate’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii