Care publicații vor fi considerate științifice în Republica Moldova?

sursa imaginii: https://www.apa.org

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) a aprobat, la ultimele sale ședințe ale Consiliului de conducere din anul 2018, două documente care stabilesc cerințele pentru ca revistele editate și conferințele desfășurate în Republica Moldova să fie considerate drept științifice – Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea şi monitorizarea revistelor ştiinţifice și Regulamentul cu privire la recunoaşterea, clasificarea şi evidenţa manifestărilor ştiinţifice. Aceste documente se bazează pe regulamentele respective, aprobate anterior de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), care au fost actualizate ținând seama de noul cadru existent în domeniu (de ex., ANACEC în loc de CNAA, modificarea atribuțiilor Academiei de Științe a Moldovei – AȘM). Totodată, au fost operate unele modificări / completări la Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea şi monitorizarea revistelor ştiinţifice, dintre care mai importante sunt următoarele:

• Modificarea modului de luare a deciziilor în privința revistelor evaluate, în legătura cu dispariția entităților care decideau – Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM și CNAA. Noua redacție a Regulamentului prevede ca deciziile să fie luate de către ANACEC în baza recomandărilor unei Comisii de evaluare, clasificare și monitorizare a revistelor, formată din 9 persoane: președintele propus de Prezidiul ASM, 3 membri propuși de secțiile de științe ale AȘM, 3 membri propuși de Consiliul rectorilor și 2 membri, inclusiv secretarul, propuși de ANACEC;
• Perfecționarea criteriilor de evaluare, cu axarea pe stimularea recunoașterii internaționale a membrilor colegiului de redacție și a autorilor și alinierea revistelor la standardele internaționale. A fost eliminat criteriul Calitatea articolelor, care este foarte subiectiv (si este dificil pentru o comisie de 9 oameni să evalueze calitatea articolelor din zeci de reviste reprezentând toate domeniile științifice), or despre calitatea ne vorbesc și celelalte criterii, inclusiv includerea revistei în baze de date internaționale;
• Modificarea modului de calculare a punctajului și de atribuire a categoriilor revistelor. Revistele vor putea obține una din cele 5 categorii: A+ – Reviste științifice cu impact la nivel international, A – Reviste științifice cu vizibilitate international, B+ – Reviste științifice cu potențial de recunoaștere la nivel international, B – Reviste științifice recunoscute la nivel national, C – Reviste cu potențial de recunoaștere la nivel national. Modelarea procesului de evaluare a arătat că respectarea cerințelor minime în organizarea procesului editorial permite revistelor să obțină categoria C și să fie acreditată, iar odată cu satisfacerea unor criteria de calitate – să avanseze în ierarhia revistelor științifice naționale.

Menționăm că în procesul de evaluare a personalului și organizațiilor din domeniile cercetării și inovării vor fi luate în considerare doar articolele publicate în revistele științifice acreditate și materialele publicate ale conferințelor științifice recunoscute.

În ultima ședință a Consiliului de conducere al ANACEC din anul 2018 au fost aprobate, într-o redacție nouă, și alte documente ce au tangență cu publicarea lucrărilor științifice, cum ar fi Codul de etică şi deontologie profesională a personalului ştiinţific şi ştiinţiifico-didactic și Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de Etică a Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare în domeniul atestării.

Toate actele normative în domeniul evaluării cercetării și inovării, aprobate de către ANACEC, pot fi consultate la AICI.

Reclame

Cum redactăm teza de doctorat?

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) a aprobat, în ședința Consiliului de conducere din 18 decembrie 2018, Ghidul de redactare a tezei de doctor/doctor habilitat. Acest document se bazează pe Ghidul de perfectare a tezelor și autoreferatelor, aprobat în 2009 de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), care a fost actualizat ținând seama de noul cadru existent în domeniu (de ex., ANACEC în loc de CNAA, titlu științific în loc de grad științific). Totodată, au fost operate unele modificări / completări la Ghidul precedent, dintre care mai importante sunt următoarele: Citește în continuare ‘Cum redactăm teza de doctorat?’

Avem prea mulți doctori în științe în Republica Moldova?

Din 1993, de când funcționează sistemul de atestare a personalului științific și științifico-didactic în Republica Moldova, și până în prezent, numărul persoanelor care au obținut titluri este următorul:

  • Doctor habilitat – 600;

Citește în continuare ‘Avem prea mulți doctori în științe în Republica Moldova?’

Fără titlu… pe urma unei dezbateri

Câteva gânduri nocturne, neordonate,  în urma impresiilor de la dezbaterea de ieri despre cum confirmăm titlurile științifice: Citește în continuare ‘Fără titlu… pe urma unei dezbateri’

Nasc și la Moldova… cercetători

Anul acesta s-a desfășurat a 8-a ediție a Concursului „Teza de doctorat de excelenţă a anului”, la care au participat cele mai bune teze de doctorat (propuse de către comisiile de experţi) susţinute în anul 2017. În urma evaluării acestora de către Comitetul de concurs, au fost desemnate teze de doctor habilitat de excelenţă și teze de doctor de excelenţă (ultimele de gradul I, II și III) în trei domenii: știinţe ale naturii și vieţii, știinţe reale și tehnice și știinţe socioumane. Citește în continuare ‘Nasc și la Moldova… cercetători’

În ce condiţii COST-ul poate reduce costurile pentru sporirea performanţei ştiinţifice în Republica Moldova?

În contextul Zilei de informare COST (Cooperarea Europeană în domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei), organizată la 4 mai 2018 la Chişinău de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, am formulat câteva idei care, în opinia mea, pot facilita participarea cercetătorilor din Republica Moldova în Acţiunile COST: Citește în continuare ‘În ce condiţii COST-ul poate reduce costurile pentru sporirea performanţei ştiinţifice în Republica Moldova?’

Provocări pentru studiile doctorale din Republica Moldova

Bazându-mă pe studiile mele anterioare (inclusiv ce ţin de provocările pentru ciclul III al învăţământului superior) şi pe monitorizarea evoluţiei doctoratului în Republica Moldova în anul 2017, am formulat opt provocări pentru studiile doctorale:

1. Atractivitatea studiilor doctorale. Doctoratul nu este popular printre tinerii talentaţi, dovadă în acest sens Citește în continuare ‘Provocări pentru studiile doctorale din Republica Moldova’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii

Reclame