Cele mai bune teze de doctorat din Republica Moldova în anul 2022

Concursul Naţional „Teza de doctorat de excelenţă a anului” se desfășară tradițional în Republica Moldova începând cu anul 2010. În acest an, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare a stabilit cele mai bune teze de doctorat din anul 2022, în conformitate cu prevederile actului care reglementează acest proces. Laureații concursului sunt stabiliți în 3 domenii, iar începând cu anul 2021 premiile laureaților poartă numele unor personalități din Republica Moldova / Basarabia, care au activat in domeniul cercetării științifice.

Cele mai multe teze de excelență sunt în științele medicale (4) și științele chimice (3), mai muli laureai având Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și Universitatea de Stat din Moldova (câte 3).

Dar iată lista câștigătorilor pe anul 2022:

ŞTIINȚE ALE NATURII ȘI VIEȚII

Teza de doctor habilitat de excelenţă: Cebanu Serghei (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Evaluarea stării de sănătate a sportivilor juniori în relație cu factorii de risc ai mediului și cei comportamentali” (consultanți științifici – Friptileac Grigore, dr.hab., prof.univ. și Unt Eve, dr., conf.univ. din Estonia) – premiul „Ion Prisăcari”.

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Pavlovschi Ecaterina (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Markerii biochimici ai retinopatiei hipertensive” (conducători științifici – Tagadiuc Olga, dr.hab., prof.univ. și Bendelic Eugen, dr.hab., prof.univ.) – premiul „Vasile Anestiadi”.

Gradul II: Surev Artiom (Institutul de Cardiologie) cu teza în științe medicale „Particularitățile tratamentului intervențional al infarctului miocardic acut fără supradenivelarea segmentului ST” (conducători științifici – Ciobanu Lucia, dr.hab., conf.cerc. și Ciocanu Mihail, dr.hab., prof.univ.) – premiul „Natalia Gheorghiu”.

Gradul III: Buga Diana (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Epidemiologia infecțiilor nosocomiale cu Staphylococcus meticilino-rezistent în Republica Moldova” (conducător științific – Prisacari Viorel, dr.hab., prof.univ., m.cor.) – premiul „Ion Prisăcari”.

ŞTIINȚE REALE ȘI TEHNICE

Teza de doctor habilitat de excelenţă: Zinicovscaia Inga (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în științe chimice „Impactul unor metale determinate prin analiza de activare cu neuroni asupra calității mediului ambiant” (consultant științific – Duca Gheorghe, dr.hab., prof.univ., acad.) – premiul „Constantin Turtă”.

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Gorincioi Viorina (Institutul de Chimie) cu teza în științe chimice „Sinteza și studiul combinațiilor complexe polinucleare ale metalelor -s și -d cu acidul salicilic și derivații lui” (conducători științifici – Turtă Constantin, dr.hab., prof.univ., acad. și Lozan Vasile, dr.hab., conf.cerc.) – premiul „Constantin Turtă”.

Gradul II: Popovici Violina (Universitatea Tehnică a Moldovei) cu teza în științe inginerești „Stabilizarea uleiurilor vegetale cu compuși biologic activi din surse regenerabile” (conducător științific – Sturza Rodica, dr.hab., prof.univ., m.cor.) – premiul „Sergiu Rădăuțanu”.

Gradul III: Blaja Svetlana (Institutul de Chimie) cu teza în științe chimice „Sinteza dirijată şi studiul activităţii antimicrobiene a unor compuși norlabdanici polifuncţionalizaţi” (conducător științific – Arîcu Aculina, dr.hab., conf.cerc.) – premiul „Pavel Vlad”.

ŞTIINȚE SOCIOUMANE

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Băț Mihail (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în istorie „Regiunea Nistrului Mijlociu în secolele XI-III a. Chr” (conducător științific – Zanoci Aurel, dr., conf.univ.) – premiul „Ștefan Ciobanu”.

Gradul II: Deleu Ecaterina (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în științe politice „Generații secunde ale cetățenilor moldoveni din Italia: aspecte socio-politice” (conducători științifici – Moraru Victor, dr.hab., prof.univ., m.cor. și Rusnac Gheorghe, dr.hab., prof.univ., acad.) – premiul „Pantelimon Halippa”.

Gradul II: Starciuc Mariana (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) cu teza în arte „Fenomenul teatrului documentar: caracteristici și specific” (conducător științific – Tîrțău Svetlana, dr., prof.univ.) – premiul „Leonid Cemortan”.

Gradul III: Mija Simion (Academia de Studii Economice din Moldova) cu teza în științe economice „Utilizarea metodelor statistice și econometrice în fundamentarea politicii monetare orientată spre stabilitatea prețurilor” (conducător științific – Pârțachi Ion, dr., prof.univ.) – premiul „Sergiu Chircă”.

Este îmbucurător faptul că în pofida condițiilor pentru efectuarea cercetărilor științifice în Republica Moldova, unele persoane se „încăpăținează” să facă cercetări de calitate, tezele menționate mai sus fiind dovadă în acest caz. Sunt teze foarte interesante, implementarea rezultatelor acestora în diferite domenii ar aduce multă plusvaloare, fie că este vorba despre domenii practice, fie despre luarea unor decizii de politică bazate pe evidențe științifice.

„Acest concurs este și un prilej pentru a medita despre rolul științei și a celor implicați în cercetarea științifică din Republica Moldova. Din păcate, omul de știință în societățile mai puțin avansate nu are un statut pe care l-ar merita, ținând seama că dezvoltarea durabilă în toate domeniile se poate realiza doar prin performanță științifică. Suntem preocupați de știri, festivaluri și gale muzicale, sportive, gastronomice, ale modei etc., care deseori scot la rampă vedete efemere și nu de activități și personalități cu relevanță universală și impact constant asupra vieților noastre. Este o consecință a analfabetizării științifice a societății și a elitelor sale. Ea se manifestă și prin subfinanțarea publică și privată a cercetării. În țările dezvoltate însă cercetarea și educația întotdeauna au fost susținute prin donațiile oamenilor bogați și această activitate este considerată o normă. Spre exemplu, așa-numitul Endowment fund al Universității din Harvard, format în mare parte din donațiile absolvenților acesteia, este de peste 37 de miliarde USD. În acest context, factorii de decizie și toți cei care au posibilități ar trebui să contribuie la schimbarea percepției științei în societatea noastră care este exprimată prin sintagma descurajantă „Știința nu este importantă”. Trebuie să conștientizăm că trăim în secolul al XXI-lea, într-o lume a competiției dure, în care vor supraviețui doar țările / popoarele care se vor baza pe
cunoaștere și inovare.” [sursă, 2018]

Publicitate

Orice organizație poate pregăti doctori habilitați?

Modul de efectuare a postdoctoratului și de obținere a titlului științific de doctor habilitat în Republica Moldova este stipulat în Regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de postdoctorat, aprobat la 29.05.2018. Conform acestui act, acestea „se desfășoară în cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării, abilitate în condițiile legii”. Însă nicăieri în altă parte nu este indicat ce înseamnă abilitare a organizațiilor cu acest drept. Având în vedere acest fapt, am propus o modalitate de abilitare a dreptului de a organiza postdoctorat, care a fost consultată cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (denumirea de atunci) și acceptată de autoritatea publică centrală în domeniu. Această informație a fost publicată pe site-ul ANACEC și transmisă instituțiilor. Ea prevedea că:

1) Dreptul de a desfășura studii de postdoctorat îl au organizațiile din domeniile cercetării și inovării evaluate și acreditate anterior de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (inclusiv cele cu valabilitatea expirată a certificatului de acreditare științifică), la profilurile de cercetare acreditate;

2) Dreptul prevăzut la p. 1) expiră  odată cu aprobarea Metodologiei de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării (care va prevedea condiții pentru obținerea acestui drept) și efectuarea procesului de evaluare a organizațiilor în conformitate cu această Metodologie.

Între timp așa și nu a fost aprobată Metodologia evaluării organizațiilor, se pare că toți au „uitat” de această prevedere și se creează impresia că tuturor le convine ca orice organizație să aprobe programe de postdoctorat la orice specialitate. Altfel, nu pot fi explicate deciziile de aprobare a unor programe de postdoctorat de către organizații și de către Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare la specialități/ domenii de cercetare în care organizațiile respective nu au centre/unități științifice, de exemplu programe de postdoctorat în domeniul științelor educației la instituții cu profil ingineresc sau juridic. De obicei se aprobă programe de postdoctorat cu susținerea lucrării de sinteză și nu a tezei de doctor habilitat, deoarece cerințele pentru publicații sunt identice (o altă problemă a acestui Regulament, pe lângă faptul că cerințele pentru publicații sunt ambigue), iar pentru susținerea lucrării de sinteză se constată că membrii Comisiei trebuie aduși din afara organizației. Și atunci în ce a constat programul de postdoctorat în cadrul acestei instituții?

Astfel, în Republica Moldova programele de doctorat (finalizate cu obținerea titlului de doctor în științe) pot fi organizate doar în instituții care sunt autorizate sau acreditate în acest scop, pe specialități (dețin capacități), iar programele de postdoctorat (finalizate cu obținerea titlului de doctor habilitat) pot fi organizate în orice instituție din domeniile cercetării și inovării, la orice specialitate. Nu e clar de ce este o abordare diferită, mai ales având în vedere că titlul de doctor habilitat este superior celui de doctor în științe.

Sau poate așa și trebuie să fie și eu nu înțeleg ceva?

Cum modificăm Codul cu privire la știință și inovare?

Am comparat modificările la Codul cu privire la știință și inovare, propuse de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), cu varianta din care s-a preluat selectiv și cu unele redactări (a grupului de lucru pe care l-am condus). Și iată principalele constatări pe marginea proiectului propus de MEC:

1. Nu sunt modificate / incluse toate definițiile necesare pentru ca documentul să utilizeze un limbaj acceptat / recunoscut la nivel internațional. În Nota informativă se conține, foarte corect, următoarea afirmație „În contextul obținerii statutului de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană, este necesară ajustarea terminologiei utilizate în Codul cu privire la știință și inovare la terminologia utilizată în manualele metodologice acceptate la nivel internațional, editate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și utilizate la nivelul Uniunii Europene. Modificarea propusă va conduce la o mai bună colaborare pe plan internațional, inclusiv va facilita procesul de integrare în Spațiul European de Cercetare precum și participarea la programele internaționale din domeniile cercetării și inovării, inclusiv la Programul-cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare ,,Orizont Europa”. Însă în textul modificărilor au fost păstrate doar câteva din definițiile propuse din Manualul Frascati, nu însă și din Manualul Oslo (chiar dacă în notă nu s-a mai intervenit, menționându-se mai multe manuale). Astfel, în proiect nu se mai regăsesc definiții conforme Manualului Oslo – a inovării, a inovării tehnologice de produs sau proces și a inovării non-tehnologice (organizaționale), dar lipsesc și unele conforme Manualului Frascati – cercetare-dezvoltare, cercetător științific și tehnicieni și personal. Pe de altă parte, în Notă este menționat că articolele 7¹ și 23 se expun într-o nouă redacție pentru a le aduce în corespundere cu definițiile din Manualul Frascati, când de fapt așa definiții nu există în acest manual.

Consiliul Consultativ pentru Știință și Tehnologie: organism național în domeniul științei sau structură „de buzunar”?

Sursa imaginii: https://blog.ucsusa.org

Propunerile de modificare a Codului cu privire la știință și inovare, plasate de către Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru consultări publice, prevăd crearea unui organism nou – Consiliul Consultativ pentru Știință și Tehnologie. El se dorește a fi „un organ de consultanță” pe lângă minister, a cărui Regulament de organizare, funcționare, dar și componență este aprobată de către MEC (articolul 60¹). Acest statut se deosebește radical de cel propus de mine în proiectul modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare, elaborat cu concursul membrilor Grupului de lucru care a funcționat în cadrul MEC (de fapt întregul proiect actual al ministerului reprezintă o variantă trunchiată a acelui proiect), care prevedea că „Consiliul Consultativ pentru Știință și Tehnologie este principalul organism de armonizare la nivelul Guvernului a politicilor în domeniile științei și inovării din Republica Moldova. Consiliul Consultativ este numit de Guvern pentru o perioadă de 4 ani și format din personalități științifice recunoscute internațional, desemnate de fiecare minister”.

Cum influențează indicatorii bibliometrici ai directorilor de proiecte finanțarea cercetării în Republica Moldova?

Împreună cu trei colegi de la Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, Nelly Țurcan, Irina Cojocaru și Igor Cojocaru, am analizat ce corelație există între evaluarea colegială / finanțare și indicatorii bibliometrici ai directorilor de proiecte din cadrul concursului „Program de stat 2020-2023”. Rezultatele analizei au fost publicate recent în revista „Science and Innovation” (inclusă în bazele de date Web of Science și Scopus). Iată câteva din concluziile acestui studiu:

Slovenia – un exemplu de succes în domeniul științei

Aud din nou că Republica Moldova vrea să preia „modelul european” de organizare a științei (cel mai des prin aceasta avându-se în vedere efectuarea cercetărilor științifice doar în cadrul universităților). Am spus de mai multe ori că nu există un singur model european de organizare a științei, organizarea științei diferă în țările europene în funcție de evoluția istorică a cercetării naționale, concentrarea școlilor științifice, legăturile stabilite cu alți actori ai sistemului de inovare și alți factori.

Azi vreau să aduc exemplul Sloveniei, care după valoarea multor indicatori din domeniul științei este peste media Uniunii Europene și cu succese deosebite în programele științifice comunitare. Este și aceasta o țară ex-socialistă, comparabilă după suprafață și populație cu Republica Moldova, însă care se deosebește net după volumul investițiilor și politicile promovate în domeniul științei.

În Slovenia este aprobată Strategia Cercetării Științifice și Inovării 2030. Principalii finanțatori ai cercetării sunt Agenția de Cercetare (analogul ANCD-ului) și Ministerul Educației, Științei și Sportului (analogul MEC-ului). Sunt 3 grupuri mari de organizații de cercetare în Slovenia:

Institutele de cercetare-dezvoltare din România vor putea fuziona. Dacă vor dori

În România a intrat în vigoare Legea nr. 25/2023 privind integrarea voluntară a organizaţiilor de cercetare, dezvoltare şi inovare din România în Spaţiul European de Cercetare…. Ea urmărește reducerea „gradului ridicat de fragmentare a sistemului naţional de cercetare-dezvoltare” și încurajarea organizațiilor „să utilizeze în comun resursele proprii şi infrastructurile aferente”.

Conform acestei Legi, organizațiile de cercetare din România vor fi evaluate și vor obține una din următoarele 3 clase de performanță:

clasa I – organizaţii de cercetare înalt performante;

clasa II – organizaţii de cercetare cu performanţe medii;

clasa III – organizaţii de cercetare cu performanţe slabe sau neperformante.

Revistele prădătoare: un exemplu de recrutare

Primesc des propuneri să mă public în reviste prădătoare, iar uneori – să devin și membru de redacție sau recenzent al acestor ediții. Acest lucru se intensifică mai ales după ce public vreun articol în bazele de date Scopus sau Web of science. De obicei le șterg imediat din poșta electronică, dar de data asta am decis să mă „laud”, deoarece văd că în continuare unii cercetători din Republica Moldova nimeresc în afacerile celor care editează aceste reviste.

Oferta cea mai recentă este din partea revistei pseudoștiințifice „History Research”, care îmi propune să devin membru al colegiului de redacție / recenzent (dar și să public la ei), în condițiile în care eu nu am niciun articol publicat în domeniul istoriei (domeniul științific al revistei). Ca să mă convingă îmi spun că au rămas impresionați de ultimul meu articol (incluzând în mesaj rezumatul lui), care evident nu este în domeniul istoriei :). Această revistă aparține „Science Publishing Grup”, care editează sute de reviste în toate domeniile științei.

Recomandarea mea este, desigur, de a evita publicarea în astfel de ediții. În ele lipsește evaluarea adecvată a cercetării și ele nu sunt percepute ca ediții ștințifice de către cercetătorii adevărați. Pentru a le evita pot fi utile: informația privind esența edițiilor prădătoare, lista acestora identificată în dosarele de atestare (care este departe să fie exhaustivă), dar și lista bazelor de date recunoscute de către ANACEC.

Profilurile bibliometrice ale candidaților academici

M-am uitat în Instrumentul Bibliometric Național la candidații la titlurile de membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Și iată ce informație am găsit (la 18.02.2023):

Tabelul de mai sus nu reprezintă un clasament care să arate valoarea științifică a unui candidat. Sunt date bibliometrice, care pot fi utilizate în procesul de evaluare colegială, dar ele trebuie utilizate cu maximă atenție și cunoscând foarte bine procesul de cercetare din diferite domenii. Unele din principiile utilizării indicatorilor bibliometrici sunt indicate în Manifestul de la Leiden.

Guvernul nou în.. IBN

Instrumentul Bibliometric Național (IBN) este cea mai mare bibliotecă electronică online ale autorilor din Republica Moldova, cu circa 170,5 mii publicații (la data de 16.02.2023), în special publicații științifice în revistele și conferințele științifice, precum și articole de peste hotare indexate în cea mai mare bază de date internațională (Scopus).

Căutarea în IBN ne arată că în componența nouă a Guvernului sunt 4 membri care au publicații științifice.

Cea mai performantă din punct de vedere științific, conform IBN, de departe este Ministra Sănătății, Ala Nemerenco. Ea este autor a 16 publicații științifice, ultima din care este din 2021. În una din cercetări, autoarea constată că „Managerii din asistenţa medicală primară subliniază faptul că a crescut volumul de lucru necesar pentru a implementa indicatorii de performanţă profesională individuală, ceea ce determină lipsa motivaţiei personale şi profesionale şi, respectiv, rezistenţa la realizarea indicatorilor. Sunt descrise bariere de sistem (lipsa instruirii, adoptarea tardivă a regulamentului, modificarea indicatorilor), individuale ale medicilor (refuză să îndeplinească indicatorii) şi individuale ale pacienţilor (nu respectă indicaţiile, refuză vaccinările şi examinările).”