Cinci oameni de știință au fost decorați cu „Ordinul Republicii”

Președintele Maia Sandu a semnat, la 25 octombrie 2021, un decret prin care 30 de personalități din Republica Moldova sunt decorate cu „Ordinul Republicii”, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea Independenței țării. Printre aceștia sunt și cinci oameni de știință:

  1. dr.hab. Boincean Boris, profesor cercetător, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, specialist în agricultura durabilă și cea ecologică;
  2. dr. Bran Paul (post-mortem), primul rector al Academiei de Studii Economice a Moldovei, economist;
  3. dr. Buzilă Varvara, cercetător științific coordonator la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, etnograf;
  4. dr.hab. Gulea Aurelian, profesor universitar, academician, șef de laborator la Universitatea de Stat din Moldova, chimist;
  5. dr. Sandu Maria, cercetător științific la Institutul de Ecologie și Geografie, specialist în protecția apelor.

Din totalul celor decorați prin decizia președintelui RM aceștia constituie 16,7% – o proporție bună pentru cercetare (mult peste ponderea finanțării cercetării din cheltuielile guvernamentale).

Nu pot să nu pot remarc și faptul că dacă undeva sunt schimbări în modul de guvernare, asta e cu siguranță la acordarea distincțiilor de către președintele Republicii Moldova. Spre deosebire de perioada celorlalți președinți, acum este o selecție mult mai riguroasă (și fără inflație ca în trecut) și cu adevărat multe persoane valoroase, cu merite, dar care nu se băteau cu pumnul în piept pentru ceea ce au realizat – au fost decorate în acest an.

O propunere adresată Academiei de Științe

Am adresat o propunere Comisiei de decernare a premiilor Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) pentru anii 2019-2020, după ce pe site-ul instituției au fost publicate listele candidaților a căror dosare au fost validate (aici și aici, la o diferență de 9 zile, chiar dacă se indică că ambele decizii au fost luate în aceeași zi, pe 23 septembrie 2021), care constă în publicarea unor informații privind candidații admiși la concurs (cel puțin rezumatul lucrărilor și Lista publicațiilor cu link la varianta lor electronică).

Anterior AȘM de mai multe ori s-a declarat atașată principiilor Științei deschise și a făcut recomandări în acest sens. De exemplu, în comunicatul „AȘM pledează pentru promovarea Științei Deschise” publicat pe site-ul instituției, se subliniază importanța accesului nerestricționat la rezultatele cercetărilor științifice și se îndeamnă organizațiile din domeniul cercetării și inovării să publice pe paginile web listele publicațiilor realizate în cadrul proiectelor de cercetare, „cu linkuri la textul lucrărilor sau rezumatul respectiv”.

Propunerea mea oferă AȘM o bună oportunitate de a implementa practic aceste declarații, mai ales că, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la decernarea premiilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Hotărârea Prezidiului AȘM nr 298 din 30.07.2021), toți candidații trebuiau să transmită și varianta electronică a dosarului, deci rămâne doar efortul de a plasa pe site această informație. În opinia mea, acest lucru nu doar ar spori transparența desfășurării acestui concurs, dar și ar contribui la promovarea realizărilor științifice valoroase ale cercetătorilor și, implicit, a științei din Republica Moldova.

Anul trecut am adresat o propunere asemănătoare, dar nu într-un mod atât de oficial, ci într-o postare în care am analizat din punct de vedere bibliometric profilurile laureaților premiilor AȘM pentru rezultate științifice de valoare obținute în anii 2018–2019.

Cercetarea științifică devine un hobby în Republica Moldova?

Biroul Național de Statistică (BNS) ne anunță că în anul 2020 față de anul trecut a crescut numărul cercetătorilor științifici în Republica Moldova cu 5,1%, iar a tinerilor – cu 3,1%. Motiv de bucurie și de felicitare a responsabililor pentru promovarea unei politici înțelepte? Haideți să vedem ce stă în spatele acestor cifre.

Compararea Registrului cercetătorilor (angajați în 2020) al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD) cu datele din Raportul anul al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) pe anul 2015, ne arată că în ultimii 5 ani numărul total al cercetătorilor a scăzut cu 350, iar numărul cercetătorilor din instituțiile de învățământ superior a crescut cu 230. Astfel ponderea cercetătorilor în instituțiile de învățământ superior a crescut de la 27,4%, în 2015, până la 38,8%, în 2020.

Analiza participării în proiecte (din Registrul menționat) ne arată că doar 28,8% (!) din toți cercetătorii sunt angajați pe o normă științifică întreagă. În institutele de cercetare 38% din cercetători sunt angajați pe o normă întreagă, iar în universități – 14,3%. Peste 55% din toți cercetătorii sunt angajați pe 0,5 normă. În instituțiile de învățământ superior fiecare a 3 persoană (33,7%) este angajată pe o normă științifică de doar 0,25. Având în vedere faptul că majoritatea acestor persoane sunt și cadre didactice, ponderea timpului ocupat cu cercetarea științifică este și mai mică.

După cum vedem, creșterea numărului de cercetători, atestată de BNS, poate fi explicată prin creșterea numărului de persoane din instituțiile de învățământ superior angajate în proiecte de cercetare (dar pe o normă științifică mică). În același timp, în institutele de cercetare se înregistrează reducerea normei pe care sunt angajați cercetătorii și / sau plecarea acestora în alte domenii de activitate. Un exemplu în acest sens sunt institutele din domeniul medical, în care cercetătorii aleg să se ocupe cu activitatea curativă. Astfel, conform Registrului, în Institutul Oncologic din cei 33 cercetători angajați (față de 47, în 2015) doar 9 sunt pe o normă întreagă, iar în Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din cei 20 cercetători angajați (față de 41, în 2015) doar 8 sunt pe o normă întreagă.

Cifrele de mai sus sugerează că cercetarea științifică devine în Republica Moldova tot mai mult o activitate auxiliară, suplimentară celei de bază.

Iar au venit experți europeni. De data asta se va ține cont de sfaturile lor?

Uniunea Europeană are un instrument – Policy Support Facility (PSF) pentru sprijinirea statelor membre și a celor asociate în elaborarea, implementarea și evaluarea reformelor în domeniul cercetării și inovării. La 9 martie 2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a solicitat asistența UE prin acest instrument. Este bine că se apelează la experți europeni și la bunele practici internaționale pentru îmbunătățirea politicilor și sistemului de cercetare. Dar… Republica Moldova a mai beneficiat de suportul UE prin intermediul acestui instrument, în anul 2016 fiind evaluat sistemul național de cercetare și inovare de către 7 experți europeni, la final fiind publicate 24 de recomandări de reforme (vezi publicația completă în engleză și sinteza ei în română). Ca unul din autorii Raportului informativ pentru acest grup de experți (Background Report) am fost atent ulterior la implementarea acestor recomandări și nu prea am văzut să se discute despre ele atunci când se luau decizii. Nu am întâlnit nicio evaluare a realizării acestor recomandări nici la nivel european. În lipsa unei evaluări a impactului efortului anterior al misiunii europene, este un pic surprinzător că Directoratul pentru cercetare al Comisiei Europene a acceptat acordarea de consiliere externă și recomandări operaționale autorităților moldovenești cu privire la posibilele reforme în domeniul infrastructurilor de cercetare și inovare, sistemului de finanțare a instituțiilor publice de cercetare și a fortificării legăturilor între cercetare și mediul de afaceri. În acest context, am decis să analizez, foarte sumar (sub formă de observații / comentarii), modul în care a fost luată în considerare fiecare din Recomandările experților Policy Support Facility din 2016:

Citește în continuare ‘Iar au venit experți europeni. De data asta se va ține cont de sfaturile lor?’

Loteria ca instrument de împărțire a fondurilor în cercetare-dezvoltare

În Republica Moldova nu se prea reușește organizarea unor concursuri „meritocratice” în cercetare-dezvoltare, ca de altfel și în alte domenii (justiție, administrație publică, achiziții publice, audiovizual etc.). În acest context, am analizat cum se evaluează cercetarea în lume, în special propunerile de proiecte, și am încercat să văd experiența internațională a alocării fondurilor pentru proiecte de cercetare prin modalități mai puțin clasice decât concursul eșuat de la noi.

În urma acestor analize, propun organizarea unor concursuri bazate pe analiza indicatorilor bibliometrici ale echipelor participante, la prima etapă, și organizarea unei loterii de împărțire a fondurilor pentru echipele care s-au calificat după indicatorii bibliometrici în etapa a doua (au atins minimum stabilit de performanță științifică conform acestor indicatori).

Analiza completă și detalierea acestei propuneri am publicat-o în numărul recent al Revistei de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos” (nr. 2 (61), 2021), în articolul „Organizarea concursurilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova: mai bine loterie decât incompetență și părtinire”.

Ce ar fi un „nucleu de cercetători științifici” în Republica Moldova?

Sursa: PREF, 2017

Orice propunere de organizare/reformare a sistemului de cercetare-dezvoltare ar trebui, în opinia mea, să țină seama de două aspecte:

  1. Încadrarea acesteia în concepția/viziunea generală privind organizarea/dezvoltarea științei în Republica Moldova;
  2. Necesitatea ca aceasta să fie argumentată sau să corespundă unor bune practici / să se fi dovedit viabilă în altă parte.
Citește în continuare ‘Ce ar fi un „nucleu de cercetători științifici” în Republica Moldova?’

Vitalie Minciună, omul căruia îi pasă de știința din Republica Moldova

Colegul meu, Vitalie Minciună, șeful Secției evaluare organizații de cercetare și inovare a Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC), are în spate o carieră de 31 de ani în autoritățile publice centrale în domeniul cercetării-dezvoltării ale Republicii Moldova, perioadă în care s-a manifestat ca un funcționar public competent și integru. El are merite deosebite în conceptualizarea și organizarea sistemului național de cercetare-dezvoltare:

Citește în continuare ‘Vitalie Minciună, omul căruia îi pasă de știința din Republica Moldova’

Cât se poate de plagiat?!

Este o întrebare mai mult retorică. Însă unii reprezentanți ai științelor juridice din Republica Moldova o adresează la modul cel mai serios.

Am putea parafraza întrebarea în „cât putem fura?” având în vedere faptul că plagiatul este un soi de furt intelectual. În așa caz răspunsul unui om onest ar fi evident – nimic. Iar dacă se întâmplă furtul, întrebarea care se pune, de obicei, este cum să fie sancționat acel furt. Și răspunsul poate fi foarte diferit – de la măsuri educative până la diferite tipuri de pedepse. Depinde de mai mulți factori/criterii, unul din care este volumul furtului. Reacția celui învinuit de furt evident că la fel poate fi diferită – de la recunoașterea greșelii și abandonarea acestui obicei până la căutarea justificărilor, a modalităților de a nu fi prins pe viitor și contestarea prin toate căile posibile a faptului că ar fi furat.

Citește în continuare ‘Cât se poate de plagiat?!’

Științele juridice: cel mai atractiv domeniu pentru doctorat?!

Dacă în 1995 în Republica Moldova erau 59 persoane cu titlul științific în domeniul dreptului (din care 6 – doctori habilitați), ulterior numărul acestora a crescut rapid, în perioada 1996-2020 fiind conferite 620 de titluri științifice (din care 33 – de doctor habilitat). Prin ce se mai caracterizează acest domeniu științific – vedeți în analiza de mai jos.

Citește în continuare ‘Științele juridice: cel mai atractiv domeniu pentru doctorat?!’

Cum să publici într-o revistă științifică din R.Moldova (modalitatea 2)

Vă prezentăm o a doua modalitate de a publica un articol într-o revistă științifică din Republica Moldova (prima o puteți găsi AICI). De data asta se referă la publicarea în reviste din domeniul științelor economice. Iată principalii pași (să fie un decalog și de data asta!):

1) Găsești 2-3 publicații apropiate între ele după tematică. Dacă sunt articole publicate în reviste de peste hotare, în limba engleză, se poate de limitat la două (de exemplu, ăsta și ăsta). Dacă sunt materiale în limba română, publicate în Republica Moldova – ne putem permite să fie și 3 (de exemplu, ăsta, ăsta și ăsta).

Citește în continuare ‘Cum să publici într-o revistă științifică din R.Moldova (modalitatea 2)’

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii