Recomandările experților europeni – o nouă șansă pentru cercetarea din RM?

La 20 ianuarie 2023, Ministerul Educației și Cercetării a organizat evenimentul de prezentare a raportului ,,Cu ambiție pentru transformare: Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova”, realizat de un grup de experți prin intermediul Mecanismului de sprijin al politicilor (Policy Support Facility – PSF) din Programul Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare ,,Orizont Europa”.

În cadrul evenimentului (care nu a fost transmis online) am prezentat câteva concluzii finale privind posibilitatea ca aceste recomandări să devină o șansă pentru schimbarea și îmbunătățirea sistemului național de cercetare și inovare. Iată conținutul intervenției mele:

Experții europeni au făcut o analiză aprofundată, foarte bună, a 3 aspecte ale sistemului național de cercetare și inovare: finanțarea, infrastructura și legătura cu mediul de afaceri. Luarea în considerare a acestui studiu poate oferi o șansă pentru transformarea spre bine a cercetării din Republica Moldova.

Cunoașterea bună a situației reale și recunoașterea problemelor existente este, în opinia mea, primul element spre schimbarea lucrurilor. Iar situația este una dramatică:

Publicitate

Cercetarea și inovarea în planurile MEC pe anii 2022-2025

La 17 ianuarie 2023, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a organizat consultări publice a proiectelor Planului Național de Dezvoltare pentru anii 2023-2025 și Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023. În aceste proiecte sunt incluse și acțiuni ce vizează prioritățile MEC în domeniile cercetării și inovării. La consultări au participat reprezentanți ai organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, precum și a altor instituții care au tangență cu domeniile de competență a MEC.

În cadrul consultărilor, am punctat prioritățile în domeniul cercetării și inovării, după cum urmează:

Cheltuielile pentru știință – 0,75% din bugetul de stat pe anul 2023

Legea privind bugetul de stat pe anul 2023, publicată în Monitorul oficial pe 28.12.2022, prevede cheltuieli de circa 627 milioane lei în domeniul cercetării științifice, ceea ce constituie circa 0,75% din totalul cheltuielilor din bugetul de stat (83,2 miliarde lei).

Cele mai multe finanțe sunt destinate cercetărilor științifice aplicate în domeniul agriculturii, în direcția „Biotehnologie”; cercetărilor științifice aplicate în domeniul protecției mediului; cercetărilor științifice aplicate în domeniul politicilor macroeconomice și programelor de dezvoltare economică, în direcția strategică „Materiale, tehnologii și produse inovative” și cercetărilor științifice aplicate și fundamentale în direcția strategică „Patrimoniul național și dezvoltarea societății”.

Colaborarea științifică interspecială dă roade

La sfârșit de an am făcut totalurile colaborării științifice cu Tarzan. Am constatat că lucrul în comun în anul 2022 a fost reciproc avantajos. Pe lângă articolele pe care le-a publicat el, am prezentat și eu, împreună cu colegii, 2 articole la conferințe științifice de peste hotare, bazate pe analiza activității câinelui legate de edițiile pseudoștiințifice (de tip prădător).

Primul articol, prezentat la conferința științifică internațională „Central and Eastern European eDem and eGov Days”, desfășurată la 22-23 septembrie 2022 în Budapesta (Ungaria), are la bază analiza publicării cercetătorilor din Republica Moldova în anul 2021 în lucrările conferinței pseudoștiințifice „InterConf” (prima ediție prădătoare în care a publicat Tarzan). Articolul a fost ulterior publicat în lucrările conferinței sub denumirea „Researchers’ Quest for Productivity and Visibility: the Growing Problem of Predatory Publishing in the Republic of Moldova” și este indexat în baza de date Scopus.

Al doilea articol, prezentat la conferința științifică internațională „Ethical Values in Nowaday Society”, desfășurată la 5-7 mai 2022 în Brașov (România) este dedicat modului în care Tarzan a publicat articolele sale în cele două ediții pseudoștiințifice (de tip prădător). Articolul a fost ulterior publicat în Revista „Etică și deontologie” sub denumirea „Rezultatele unui experiment: Publicațiile prădătoare reprezintă o amenințare pentru comunitatea academică din Republica Moldova”.

Cum să lucrez în noua instituție?

Sursa imaginii: https://cep.org.rs/

Îmi spun mie niște axiome, pentru ca să nu le uit (valabile și pentru un secretar de stat):

Cel mai important rezultat al muncii unei autorități ce elaborează politici sunt documentele de politici și alte acte normative de calitate bună (care reglementează bine activitatea unui domeniu și îl orientează spre atingerea unor obiective strategice clare).

Elaborarea actelor ar trebui să se bazeze pe cunoașterea bună a situației (inclusiv în urma vizitelor pe teren), pe studiile și analizele disponibile la subiect (experți, grupuri de lucru), consultarea largă a proiectelor cu toți actorii din domeniu.

De ce… secretar de stat?

Am fost invitat să fiu secretar de stat în domeniul cercetării. Am ezitat inițial să accept, fiind conștient că starea științei în Republica Moldova este dezastruoasă (subfinanțare cronică, număr mic de cercetători cu o medie ridicată de vârstă, lipsa atractivității carierei de cercetător, „dezinstituționalizarea” cercetării prin proiecte de cercetare a căror evaluare a ridicat semne de întrebare și printr-o finanțare instituțională complementară, infrastructură în mare parte depășită, rezultate științifice modeste la nivel internațional și slab utilizate la nivel național, legături slabe cu alte domenii de activitate umană și multe alte caracteristici mai puțin optimiste, determinate în mare parte de slaba înțelegere a necesității cercetării științifice la nivel decizional și la nivelul societății și de lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare a domeniului) și situația nu poate fi schimbată acum radical. Declinul cercetării științifice a fost accelerat și din cauza unor decizii la nivel național pe care le-am analizat critic (inclusiv cea legată de alipirea mecanică a institutelor de cercetare la universități). Totuși, într-un final am acceptat propunerea venită în ideea de a vedea ce se poate face și de a încerca implementarea unor soluții de politică a științei pe care le-am discutat și pe acest blog. Sper că voi reuși să contribui la păstrarea profesiei (funcției) de cercetător (pentru ca activitatea științifică să nu se transforme într-un hobby) și la menținerea/dezvoltarea unor centre științifice autonome, astfel încât să existe cercetare-dezvoltare organizată în Republica Moldova.

Câteva propuneri privind cercetarea științifică în Republica Moldova

În contextul vizitei experților europeni din cadrul instrumentului european de susținere a politicilor, dar și a discuțiilor avute, iată câteva gânduri referitor la 3 probleme a sistemului național de cercetare-dezvoltare:

1. Subfinanțare cronică și finanțare instituțională complementară celei competitive: finanțarea cercetării-dezvoltării în Republica Moldova este una din cele mai reduse la nivel european (circa 0,23% din PIB față de 2,32% în UE, date pe anul 2020); finanțarea instituțională nu asigură menținerea și dezvoltarea capacităților, ci se oferă în special pentru realizarea proiectelor de cercetare, fără existența criterii mai clare.

Republica Moldova e pe primul loc în Europa de est conform unui indicator ce arată calitatea cercetării

Republica Moldova este pe primul loc, iar Federația Rusă este pe ultimul loc în Europa de est !
Nu, nu este o glumă, ci o constatare a clasamentului Scimago Journal & Country Rank (portal care analizează informația conținută în baza de date SCOPUS) privind citările articolelor științifice publicate în anul 2020 (numărul de citări per articol).

Institutele de cercetare nu sunt necesare pentru că… noi nu le-am finanțat

Tare mulți nu înțeleg miza istorică a modernizării cercetării științifice din Republica Moldova și îndrăznesc să pună sub semnul întrebării acțiunile salvatoare propuse de către Ministerul Educației și Culturii (MEC). Dar acum, că a fost publicată Analiza de impact la proiectul Hotărârii de Guvern Cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării, sper că și cei mai înrăiți cârcotași nu vor mai avea ce spune. Haideți să ne punem în pielea autorilor acestei analize, să le examinăm constructiv și să înțelegem motivele înaintării acestor propuneri.

Cum să (nu) realizezi proiecte Erasmus+: studiu de caz

Sursa: http://university-internationalization.space/

1. Introducere

Uniunea Europeană (UE) a susținut constant dezvoltarea și reformarea învățământului superior din Republica Moldova (RM) pe toată perioada existenței acestuia. Primul instrument al UE de susținere a învățământului superior, la care a aderat RM, în 1994, a fost Programul TEMPUS.  Peste 20 de instituţii de învăţământ superior din RM au beneficiat de proiecte, doar în perioada 2001-2016 realizând peste 60 proiecte TEMPUS. Până în 2013 au fost implementate 83 de proiecte, cu o valoare totală de cca 43 de milioane de Euro (valoarea totală a proiectelor, destinată inclusiv partenerilor de peste hotare) ce au avut drept scop modernizarea învăţământului superior. În perioada 2001-2006 cadrele didactice din universitățile din RM au beneficiat de 58 de granturi de mobilitate individuală în valoare de 234 mii Euro.