Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare

Să edificăm ţara de care să fim mândri cu toţii!

Felicitarea academicianului Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, preşedintele Societăţii Fizicienilor din Moldova

Publicitate

Sistemul de cercetare-dezvoltare din Republica Moldova prin prisma evaluărilor externe

Lucrare prezentată în cadrul Conferinţei ştiinţifice internaţionale „Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii”, 28-29 septembrie 2012, Academia de Studii Economice din Moldova

Modelul actual de organizare al sistemului naţional de cercetare-dezvoltare – un succes? Asa spun reprezentantii ASM: Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, adoptat în anul 2004, a salvat ştiinţa de dezastru, iar savanţii moldoveni de neagra disperare, şi a fost înalt apreciat nu numai de comunitatea ştiinţifică de la noi, ci şi de cea de peste hotare (SUA, Germania, Franţa, Suedia, România, Rusia şi alte state din CSI). De altfel, după criza economică globală, care a schimbat lumea, UE şi-a propus edificarea unei economii bazate pe cunoaştere şi din această perspectivă tot mai multe ţări europene sunt tentate de a prelua modelul AŞM. (T.FURDUI – http://www.timpul.md/articol/codul-educatiei-un-camuflaj-pentru-scindarea-savantilor-si-subminarea-asm-11660.html).

Analiza evaluarilor independente a modelului de organizare a cercetării-dezvoltării şi inovării în Republica Moldova arata insa ca acesta are suficiente lacune si ca ar fi mult mai productiv să acceptăm concluziile pertinente făcute de experţii independenţi şi să ne concentrăm eforturile pe eliminarea/atenuarea deficienţelor.

Prăbuşirea ştiinţei ruseşti?

“În Rusia ştiinţa dispare cu ritmuri apocaliptice”. Este concluzia la care ajunge profesorul rus D.Kvon într-un articol publicat în ziarul “Nezavisimaia gazeta”.

Acest fenomen are trei cauze, după autorul citat:

1) Revoluţia gerontologică – datorită succeselor medicinii, academicianul de 70-80 ani al Academiei de Ştiinţe este principalul erou al ştiinţei ruseşti, dispunând de toate resursele financiare şi administrative. Dar la această vârstă potenţialul ştiinţific al omului se epuizează, iar activitatea principală se concentrează asupra şedinţelor interminabile, sărbătorirea jubileelor, acordarea distincţiilor şi premiilor, preocupărilor cotidiene privind sănătatea şi… înmormântărilor. Dar câtă credinţă în propria sfinţenie ştiinţifică şi numai ce idei fantasmagorice nu le vin în cap!

De ce statul ar trebui să finanţeze ştiinţa

În ultima perioadă se afirmă tot mai des că din bugetul de stat al Republicii Moldova s-ar aloca prea multe resurse pentru activităţi de cercetare-dezvoltare. Cât de justificată este această afirmaţie?

Dacă e să comparăm cu cheltuielile din alte ţări pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, suma alocată în scopuri similare din bugetul naţional (puţin peste 20 mil. Euro) este derizorie, bugetul pentru ştiinţă a multor universităţi şi institute din străinătate fiind de câteva ori mai mare.

Evaluarea ştiinţei moldoveneşti de către experţii europeni: oportunitate sau risc?

În prezent un grup de experţi europeni, conduşi de M.Spiesberger, un bun cunoscător al realităţilor din spaţiul postsovietic, analizează sistemul naţional de cercetare-dezvoltare şi  politicile promovate în domeniul ştiinţei şi tehnologiilor.  Exerciţiul de evaluare se desfăşoară în cadrul proiectului INCO-NET EECA, finanţat de către Comisia Europeană prin intermediul PC7.

Republica Moldova – prin optica de la Bruxelles

ERAWATCH a publicat Raportul analitic de ţară în domeniul cercetare-dezvoltare

În octombrie curent, pentru prima oară site-ul ERAWATCH – platforma informaţională a Comisiei Europene în domeniul sistemelor şi politicilor de cercetare naţionale şi regionale – a publicat un articol amplu privind sistemul de cercetare-dezvoltare şi politicile care se promovează în sfera ştiinţei şi inovării din Republica Moldova. Materialul respectiv a fost pregătit de experţii de ţară – consultantul CNAA, dr. Gheorghe Cuciureanu şi dr. Manfred Spiesberger, cercetător la Institutul pentru Iniţiative Sociale din Viena, Austria. şi iată că în această lună de decembrie şi sfârşit de an tandemul de autori nominalizat a publicat deja Raportul analitic de ţară pentru Republica Moldova în domeniul cercetare-dezvoltare. Pentru a aduce mai multă lumină la acest subiect, i-am adresat câteva întrebări dlui Gheorghe Cuciureanu.