De ce… secretar de stat?

Am fost invitat să fiu secretar de stat în domeniul cercetării. Am ezitat inițial să accept, fiind conștient că starea științei în Republica Moldova este dezastruoasă (subfinanțare cronică, număr mic de cercetători cu o medie ridicată de vârstă, lipsa atractivității carierei de cercetător, „dezinstituționalizarea” cercetării prin proiecte de cercetare a căror evaluare a ridicat semne de întrebare și printr-o finanțare instituțională complementară, infrastructură în mare parte depășită, rezultate științifice modeste la nivel internațional și slab utilizate la nivel național, legături slabe cu alte domenii de activitate umană și multe alte caracteristici mai puțin optimiste, determinate în mare parte de slaba înțelegere a necesității cercetării științifice la nivel decizional și la nivelul societății și de lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare a domeniului) și situația nu poate fi schimbată acum radical. Declinul cercetării științifice a fost accelerat și din cauza unor decizii la nivel național pe care le-am analizat critic (inclusiv cea legată de alipirea mecanică a institutelor de cercetare la universități). Totuși, într-un final am acceptat propunerea venită în ideea de a vedea ce se poate face și de a încerca implementarea unor soluții de politică a științei pe care le-am discutat și pe acest blog. Sper că voi reuși să contribui la păstrarea profesiei (funcției) de cercetător (pentru ca activitatea științifică să nu se transforme într-un hobby) și la menținerea/dezvoltarea unor centre științifice autonome, astfel încât să existe cercetare-dezvoltare organizată în Republica Moldova.

Publicitate

Republica Moldova e pe primul loc în Europa de est conform unui indicator ce arată calitatea cercetării

Republica Moldova este pe primul loc, iar Federația Rusă este pe ultimul loc în Europa de est !
Nu, nu este o glumă, ci o constatare a clasamentului Scimago Journal & Country Rank (portal care analizează informația conținută în baza de date SCOPUS) privind citările articolelor științifice publicate în anul 2020 (numărul de citări per articol).

Fenomenul plagiatului în Republica Moldova

Sursa: olly/shutterstock.com

Am abordat subiectul din titlu în cadrul webinarului „Plagiatul și dreptul de autor în Republica Moldova” (19.11.2021), iar în continuare vedeți o variantă scrisă a prezentării făcute, privind plagiatul în domeniul științei.

I. Două idei esențiale… pentru înțelegerea fenomenului

1) Plagiatul (prin care se înțelege expunerea într-o lucrare a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din alte lucrări, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale) este un furt, de la autorul original şi de la comunitatea academică, mai bine zis, de la consumatorii produsului plagiat, dar şi o înşelăciune, deoarece autorul faptei îşi face o imagine falsă în comunitate;

Care sunt cei mai citaţi directori de proiecte ştiinţifice naţionale?

Cei mai citaţi 10 directori de proiecte care și-au înaintat propunerile de proiecte  la Concursul „Program de stat 2020-2023” sunt următorii (conform bazei de date SCOPUS la 17.03.2020):

Locul	Numele, prenumele	Instituţia	Nr. citări
1	Vataman Eleonora	Institutul de Cardiologie	12091
2	Lupan Oleg	Universitatea Tehnică a Moldovei	8261
3	Nica Denis	Universitatea de Stat din Moldova	5904
4	Kravțov Victor	Institutul de Fizică Aplicată	4828
5	Arușanov Ernest	Institutul de Fizică Aplicată	2245
6	Lozan Vasile	Institutul de Chimie	1261
7	Gulea Aurelian	Universitatea de Stat din Moldova	1121
8	Iovu Mihail	Institutul de Fizică Aplicată	1041
9	Sidorenko Anatolie	Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”	845
10	Sîrbu Nicolae	Universitatea Tehnică a Moldovei	837

Numărul de citări ale

Câţi din directorii de proiecte ştiinţifice naţionale sunt prezenți în IBN, Scopus şi Google Scholar?

Am analizat prezența directorilor de proiecte, care și-au înaintat propunerile de proiecte la Concursul „Program de stat 2020-2023” (249 în total), în unele instrumente / baze de date (la 15-17 martie 2020), conform

Care va fi finanțarea științei în anul 2020?

Sursa datelor: Bugetul de stat pentru anul 2020

Bugetul de stat pentru anul 2020 (LP 172/2019) prevede cheltuieli pentru cercetări științifice în sumă de 545 mil. lei. Acest volum de finanțare pentru domeniul științei a fost confirmat și de către  prim-ministrul Republicii Moldova. Conform anexei 4 a Bugetul de stat pentru anul 2020, banii prevăzuți pentru cercetări științifice sunt repartizați pe 5 direcții, conform

Ce se întâmplă cu doctoratul din Republica Moldova?

În Republica Moldova are loc reformarea studiilor doctorale. Prin aprobarea Codului Educaţiei, doctoratul a fost instituţionalizat drept ciclul III al învăţământului superior, organizat în cadrul şcolilor doctorale, iar schimbările ce au loc cuprind toate componentele studiilor: admiterea, îndrumarea doctoranzilor, susţinerea tezelor de doctorat etc. Cum contribuie aceste schimbări la atingerea obiectivelor declarate de modernizare a doctoratului, creştere a calităţii studiilor, asigurare a legăturii cu piaţa muncii, atragere a tinerilor talentaţi în cercetare? Am încercat să aflăm impactul schimbărilor printr-o analiză a aspectelor ce ţin de admitere şi de structura doctoranzilor admişi, ca indicatori ai schimbărilor produse (un tablou mai complet putând fi stabilit odată cu începerea susţinerii tezelor de către doctoranzii care studiază după noile reguli). În acest scop am comparat admiterea din ultimii ani cu cea din perioada 2008/2009 (efectuată după regulile vechi) şi cu datele similare din ţările europene.

Analiza efectuată a arătat că nu s-au produs schimbări esenţiale, calitative în domeniul studiilor doctorale. Numărul doctoranzilor înmatriculaţi anual nu a scăzut în perioada respectivă, acest fapt datorându-se anumitor cerinţe normative introduse şi specificului susţinerii tezelor în anumite domenii (instituţii), care au atras noi doctoranzi, şi nu unor strategii de dezvoltare a potenţialului uman.

Dacă analizăm evoluţia doctoratului prin prisma unor caracteristici ale doctorandului înmatriculat observăm agravarea unor tendinţe nefavorabile ce ţin de:

• domeniul de studii: concentrarea doctoranzilor în anumite domenii în detrimentul unor domenii tradiţionale sau importante pentru Republica Moldova;
• vârsta doctorandului: îmbătrânirea persoanelor înmatriculate;
• forma de învăţământ: creşterea preferinţei pentru studiile cu frecvenţă redusă (în paralel cu altă activitate) ş.a.

Toate acestea demonstrează criza doctoratului ca parte integrantă a educaţiei şi cercetării. Studiile şi cercetarea nu sunt atractive, tinerii talentaţi nu vin în doctorat, resursele umane din sistemele de educaţie şi de cercetare nu se mai reproduc.

Rezultatele complete ale studiului pot fi găsite în articolul „Evoluţia studiilor doctorale în Republica Moldova: Crambe repetita?”, publicat în revista „Akademos” , nr. 3, 2017.

(publicat anterior pe https://idsi.md/)

Despre autonomia universitară prost înțeleasă și cultura discuțiilor

În dorința de a prelua cât mai multe atribuții exercitate până nu demult de alte autorități, în primul rând de către Academia de Științe a Moldovei și Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare, Ministerul Educației folosește diferite argumente. Nu vreau să discut aici la care din atribuţii se pretinde justificat şi la care nu, ci să mă refer la modul cum este utilizat în acest scop conceptul autonomiei universitare  (unul din cele mai des invocate argumente) şi nivelul discuţiilor atunci când se încearcă implementarea conceptului în actele normative.

Se creează impresia că deseori conceptul autonomiei universitare este privit la noi ca

A fost publicat Raportul informativ pentru evaluarea sistemului de cercetare şi inovare a Republicii Moldova

Observatorul de cercetare şi inovare (RIO) a Uniunii Europene a publicat pe pagina sa oficială Raportul informativ pentru evaluarea inter pares a sistemului de cercetare şi inovare a Republicii Moldova (Background report – Peer Review of The Moldovan Research and Innovation System). Raportul elaborat de mine în colaborare cu colegul din Austria Manfred Spiesberger în cadrul  Facilităţii de Susținere de Politici Horizon 2020 sintetizează, în baza datelor, situaţia din

Cât de noi sunt “economia nouă” şi “societatea cunoaşterii”?

sursa: sites.duke.edu

În ultimii ani tot mai mult se discută în Republica Moldova despre societatea / economia bazată pe cunoaştere. Dar oare aceste concepte sunt de data recentă? De fapt cunoaşterea a fost întotdeauna foarte importantă, iar de-a lungul istoriei au avut de căştigat cei care aveau cunoştinţe şi ştiau cum să le folosească. Totuşi, la etapa actuală, cunoştinţele au devenit factorul cheie al progresului civilizaţiei. De accea au fost elaborate diferite concepte care explică acest rol pimordial al cunoştinţelor în viaţa omului.