Posts Tagged 'publicaţii'

Cum să (nu) atribui calificative tezelor de doctorat

Odată cu instituirea școlilor doctorale în Republica Moldova (HG1007/2014), tezelor susținute de către absolvenții acestora le sunt atribuite calificative (excelent, foarte bine, bine, satisfăcător și nesatisfăcător).  În conformitate cu Regulamentul aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (ordin MECC nr. 514 din 05.12.2017), calificativul se stabilește în urma evaluării tezei/dosarului candidatului în conformitate cu 7 criterii. Dintre aceștia 6 reprezintă o evaluare calitativă, subiectivă a  experților din Comisia de susținere a tezei (iar în condițiile când conducătorul de doctorat  propune componența Comisiei și el însuși este membru ale acesteia, nu e greu de presupus cum poate o comisie „aleasă pe sprânceană” să evalueze în Republica Moldova), iar unul nu depinde de membrii Comisiei și ar trebui să reflecte calitatea publicațiilor (în funcție de recunoașterea pe plan internațional al acestora). Criteriul general al tezei nu poate fi superior calificativului atribuit conform criteriului ce se referă la publicații.

Toate bune și frumoase până aici, numai că cerințele / elementele criteriului al 7-lea, care ar fi trebuit să asigure mai multă obiectivitate la atribuirea calificativului tezei, sunt „cam anapoda” elaborate: Citește în continuare ‘Cum să (nu) atribui calificative tezelor de doctorat’

Publicitate

Laureații Premiilor Academiei de Științe „văzuți” de către Instrumentul Bibliometric Național

Recent la Academia de Științe a Moldovei au fost înmânate Premiile AȘM pentru rezultate științifice de valoare obținute în anii 2018–2019 în domeniile științelor sociale, economice, umanistice și arte (în conformitate cu Hotărârea nr. 178 din 30 octombrie 2020 a Prezidiului AȘM). Ne-am propus în continuare să analizăm (la modul general) prezența laureaților acestor premii în Instrumentul Bibliometric Național (IBN).

Se constată că toți cei 14 laureați (din care 11 sunt femei) ale celor 6 premii sunt prezenți în Citește în continuare ‘Laureații Premiilor Academiei de Științe „văzuți” de către Instrumentul Bibliometric Național’

Dinamica publicațiilor științifice din Republica Moldova: Europa și investițiile fac diferența

Numărul publicațiilor științifice ale cercetătorilor care au indicat afiliere la o instituție din Republica Moldova, incluse în baza de date SCOPUS, a crescut de la 246, în 1996, până la 509, în 2019 (ajungând la maximum – 606, în 2016).

E mare sau mică creșterea numărului de publicații științifice în această perioadă?

Cred că e mare dacă o raportăm la investițiile în cercetare-dezvoltare în Republica Moldova (producem circa 0,02% din publicațiile științifice ale lumii, dar investim în cercetare Citește în continuare ‘Dinamica publicațiilor științifice din Republica Moldova: Europa și investițiile fac diferența’

Cum poate creşte vizibilitatea ştiinţei postsovietice?

„Una dintre principalele provocări ale științei post-sovietice este vizibilitatea sa redusă și, prin urmare, competitivitatea slabă la nivel mondial. Se atestă ritmuri foarte slabe de creştere a numărului publicaţiilor şi a citării acestora în bazele de date Web of Science și SCOPUS”, se menţionează într-un articol publicat pe portalul rusesc „Троицкий вариант”.

scienceEste greu să nu fim de acord cu aceste afirmaţii, având în vedere că Republica Moldova ocupă, pentru anul 2011, locul 107 după numărul de publicaţii şi 116 după numărul citărilor în baza de date SCOPUS, în descreştere faţă de anul 2005, când ocupam locul 90 după numărul de publicaţii şi 93 după numărul citărilor, conform platformei SCImago Journal & Country Rank.

Citește în continuare ‘Cum poate creşte vizibilitatea ştiinţei postsovietice?’

Sunt şef, deci public?

O carte dedicată unui jubileu de existenţă a unui centru didactico-ştiinţific, pe care am parcurs-o pe diagonală, m-a întărit în convingerea că în Republica Moldova există problema unui număr exagerat de publicaţii ştiinţifice ale persoanelor cu funcţii de conducere.

În cartea despre care vă spun sunt enumerate toate activitățile unităţii pe parcursul ultimelor decenii și se creează impresia că sunt realizări frumoase, acțiuni necesare, lucrări bune. Lucrul care stirbeşte din această imagine este ceea ce pare să fie “dijma” din epoca informaţională: şeful este (co)autorul la 100% din monografii, 93% din manuale, peste 68% din articolele în reviste şi peste 56% din lucrările conferinţelor ştiinţifice, publicate de către colaboratorii respectivei structuri. Citește în continuare ‘Sunt şef, deci public?’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii