Specializare inteligentă? Nu, nu ne trebuie!

Cu concluzia neplăcută din titlu am rămas după finalizarea Seminarului privind Strategia de specializare inteligentă (S3) de la Chişinău, văzând atitudinea diferitor actori din Republica Moldova faţă de acest eveniment. Şi e păcat, inclusiv pentru eforturile făcute de responsabilii de relaţii internaţionale de la Academia de Ştiinţe a Moldovei

Publicitate

Despre utilitatea ignoranţei şi dauna peer-reviewului în ştiinţă

Sydney Brenner, Laureat al Premiului Nobel în anul 2002, vine cu câteva idei interesante într-un recent interviu:

“Cred cu tărie că singura modalitate de a încuraja inovarea este să fie data la tineri. Tinerii au un mare avantaj prin faptul că sunt ignoranți. Pentru că eu cred că ignoranța în știință este foarte importanta. Dacă eşti ca mine şi ştii prea mult, nu se pot încerca lucruri noi. Întotdeauna lucrez în domenii în care eu sunt total ignorant”.

Doar cercetătorii sunt vinovaţi?

Una din problemele cheie ale ştiinţei din Republica Moldova este legătura slabă între cercetare şi economie. Ca rezultat implementarea rezultatelor ştiinţifice este redusă, sectorul privat nu se grăbeşte să investească în cercetare-dezvoltare, iar toată povara susţinerii ştiinţei cade pe „umerii” bugetului de stat. Şi, ca această povară să nu fie prea grea, statul preferă să trateze ştiinţa ca un sector secundar.

Cum se vede Moldova „inovativă” din Europa

Comisia Europeană, prin intermediul instrumentului său de analiză INNO Policy TrendChart, a publicat pentru prima oară un raport privind politicile şi managementul inovării în Republica Moldova.

Raportul are o structură comună cu cel al ţărilor UE şi reprezintă o analiză independentă a stării şi principalelor tendinţe la nivel naţional în domeniul inovării, incluzând următoarele compartimente: tendinţele în politica de inovare; analiza bugetului acestor politici; politicile de inovare bazate pe cerere şi principalele acţiuni în domeniul politicii de inovare în Republica Moldova.

Spune-mi cat investesti in cercetare si am sa-ti spun cum vei trai

Agentia Reuters a publicat recent o analiza din care reiese ca tarile cu probleme mari in zona Euro, Grecia si Portugalia, au cele mai reduse capacitati de inovare. Unul din indicatorii acestei capacitati este numarul de cereri de brevete de inventie depuse: in 2010 aceste doua tari au depus mai putin de opt cereri la un milion de locuitori la Oficiul European de Brevete.