Cum modificăm Codul cu privire la știință și inovare?

Am comparat modificările la Codul cu privire la știință și inovare, propuse de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), cu varianta din care s-a preluat selectiv și cu unele redactări (a grupului de lucru pe care l-am condus). Și iată principalele constatări pe marginea proiectului propus de MEC:

1. Nu sunt modificate / incluse toate definițiile necesare pentru ca documentul să utilizeze un limbaj acceptat / recunoscut la nivel internațional. În Nota informativă se conține, foarte corect, următoarea afirmație „În contextul obținerii statutului de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană, este necesară ajustarea terminologiei utilizate în Codul cu privire la știință și inovare la terminologia utilizată în manualele metodologice acceptate la nivel internațional, editate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și utilizate la nivelul Uniunii Europene. Modificarea propusă va conduce la o mai bună colaborare pe plan internațional, inclusiv va facilita procesul de integrare în Spațiul European de Cercetare precum și participarea la programele internaționale din domeniile cercetării și inovării, inclusiv la Programul-cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare ,,Orizont Europa”. Însă în textul modificărilor au fost păstrate doar câteva din definițiile propuse din Manualul Frascati, nu însă și din Manualul Oslo (chiar dacă în notă nu s-a mai intervenit, menționându-se mai multe manuale). Astfel, în proiect nu se mai regăsesc definiții conforme Manualului Oslo – a inovării, a inovării tehnologice de produs sau proces și a inovării non-tehnologice (organizaționale), dar lipsesc și unele conforme Manualului Frascati – cercetare-dezvoltare, cercetător științific și tehnicieni și personal. Pe de altă parte, în Notă este menționat că articolele 7¹ și 23 se expun într-o nouă redacție pentru a le aduce în corespundere cu definițiile din Manualul Frascati, când de fapt așa definiții nu există în acest manual.

Publicitate

Ce ar fi un „nucleu de cercetători științifici” în Republica Moldova?

Sursa: PREF, 2017

Orice propunere de organizare/reformare a sistemului de cercetare-dezvoltare ar trebui, în opinia mea, să țină seama de două aspecte:

1. Încadrarea acesteia în concepția/viziunea generală privind organizarea/dezvoltarea științei în Republica Moldova;
2. Necesitatea ca aceasta să fie argumentată sau să corespundă unor bune practici / să se fi dovedit viabilă în altă parte.