Posts Tagged 'doctorat'

Științele juridice: cel mai atractiv domeniu pentru doctorat?!

Dacă în 1995 în Republica Moldova erau 59 persoane cu titlul științific în domeniul dreptului (din care 6 – doctori habilitați), ulterior numărul acestora a crescut rapid, în perioada 1996-2020 fiind conferite 620 de titluri științifice (din care 33 – de doctor habilitat). Prin ce se mai caracterizează acest domeniu științific – vedeți în analiza de mai jos.

Citește în continuare ‘Științele juridice: cel mai atractiv domeniu pentru doctorat?!’
Publicitate

Despre științele educației în Republica Moldova

La invitația organizatorilor Conferinţei ştiinţifice internaționale „Cultura cercetării pedagogice: Provocări și tendințe contemporane”, ediția I-a, am făcut o prezentare în care am încercat să scoatem în evidență câteva caracteristici ale științelor educației din Republica Moldova (RM)în context național și european, mai mult de ordin scientometric.

Pentru început – o descriere succintă a sistemului de cercetare-dezvoltare din RM, parte componentă a căreia sunt științele educației. Pot fi evidențiate 4 etape în dezvoltarea acestuia, particularitățile fiecăreia le puteți vedea în slide: de la lipsa unui sistem clar de organizare a sistemului, dar cu resurse umane importante și performanțe (prima etapă) – la o încercare de a reforma sistemul și de a-l alinia la standardele internaționale, manifestată printr-o concepție clară, introducerea concursurilor, expertizei, a unui organ în cadrul Guvernului – CȘSDT ș.a., reformă care a fost compromisă prin reducerea drastică a finanțării (etapa a 2-a) – la introdecerea un model neosovietic, în care Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a cumulat toate funcțiile (politică, finanțare, evaluare), dar datorită relațiilor bune cu conducerea statului crescut finanțarea domeniului, ceea ce a permis o înviorare a activității de cercetare, însă inclusiv modul  de gestionare a acestor fonduri a contribuit la desconsiderarea AȘM și a științei în societate (etapa a 3-a) – până la o nouă reformare a sistemului, în care declarativ se dorește să se adopte un model european al științei, dar din cauza incompetenței sau, poate, și a reaintenției, de fapt se distruge și potențialul care mai era – de fapt ne mișcăm acum spre dispariția cercetării științifice în Republica Moldova într-o formă organizată, ca un sistem distinct de activitate umană.

Ca urmare a modificărilor în cadrul normativ începând cu anul 2014 și mai ales prin modificarea Codului cu privire la știință și inovare (în 2017), s-a conturat un astfel de sistem de cercetare în RM: MECC elaborează politica în domeniu, ANCD – implementează politica, în special prin distribuirea finanțării prin concursuri, iar ANACEC evaluează activitățile CD. În organigramă vedeți și alți actori ai acestui sistem.

Citește în continuare ‘Despre științele educației în Republica Moldova’

Metodologia confirmării titlurilor științifice: câte ceva despre corelarea cu alte acte

Metodologia de confirmare și conferire a titlurilor științifice, aprobată în ședința Guvernului din 23.10.2019, este însoțită de o Notă informativă în care se menționează că Metodologia „se încorporează perfect în sistemul actelor normative și nu necesit modificarea sau abrogarea unor acte normative”

O afirmație cel puțin hazardată Citește în continuare ‘Metodologia confirmării titlurilor științifice: câte ceva despre corelarea cu alte acte’

Nu mai sunt necesare comisiile de experți pentru evaluarea tezelor de doctorat?

În agenda ședinței Guvernului din 23 octombrie 2019 este inclus subiectul aprobării Metodologiei de conferire și confirmare a titlurilor științifice, care include mai multe prevederi greu de explicat, care nu țin seama de situația din Republica Moldova și bunele practici internaționale. Astfel, în acest document nu se regăsesc comisiile de experți pentru evaluarea tezelor de doctorat, pentru acest scop fiind prevăzută Citește în continuare ‘Nu mai sunt necesare comisiile de experți pentru evaluarea tezelor de doctorat?’

Nasc și la Moldova… cercetători

Anul acesta s-a desfășurat a 8-a ediție a Concursului „Teza de doctorat de excelenţă a anului”, la care au participat cele mai bune teze de doctorat (propuse de către comisiile de experţi) susţinute în anul 2017. În urma evaluării acestora de către Comitetul de concurs, au fost desemnate teze de doctor habilitat de excelenţă și teze de doctor de excelenţă (ultimele de gradul I, II și III) în trei domenii: știinţe ale naturii și vieţii, știinţe reale și tehnice și știinţe socioumane. Citește în continuare ‘Nasc și la Moldova… cercetători’

Provocări pentru studiile doctorale din Republica Moldova

Bazându-mă pe studiile mele anterioare (inclusiv ce ţin de provocările pentru ciclul III al învăţământului superior) şi pe monitorizarea evoluţiei doctoratului în Republica Moldova în anul 2017, am formulat opt provocări pentru studiile doctorale:

1. Atractivitatea studiilor doctorale. Doctoratul nu este popular printre tinerii talentaţi, dovadă în acest sens Citește în continuare ‘Provocări pentru studiile doctorale din Republica Moldova’

„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor „ – „hârtie de turnesol” a funcţionării CNAA ?

Ghid-doctorat„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor„ este, probabil, cel mai utilizat şi invocat, dar şi cel mai cunoscut document al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) în Republica Moldova, întrucât, în virtutea preocupărilor profesionale, sunt familiarizaţi cu prevederile acestuia, într-o măsură mai mică sau mare, circa 1,8 mii doctoranzi şi peste 2 mii persoane care îşi elaborează teza în afara studiilor doctorale, circa 1,3 mii conducători de doctorat, peste 1,8 mii membri ai seminarelor ştiinţifice de profil, peste 1,7 mii persoane participante în Consiliile ştiinţifice specializate de susţinere a tezelor de doctorat (doar în 2014-2016), aproape 250 membri ai Comisiilor de experţi ai CNAA. Iar faptul că Ghidului i se acordă o atenţie mare în cadrul CNAA, ne-ar putea duce la gândul că este reprezentativ Citește în continuare ‘„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor „ – „hârtie de turnesol” a funcţionării CNAA ?’

Formarea consiliilor de susţinere a tezelor de doctorat – reflectare a problemelor din societate

Cum se formează şi care este componenţa Consiliilor ştiinţifice specializate (CŞS) de susţinere a tezelor din Republica Moldova? Care sunt persoanele cele mai des prezente? În ce domenii există persoane „indispensabile”? Cât de des sunt invitaţi experţi de peste hotare la susţinerile de teze de la noi? La aceste şi alte întrebări asemănătoare mi-am propus să răspund prin analiza particularităţilor formării CŞS şi în special a componenţei acestora în anii 2014-2015.  

Iată principalele concluzii: Citește în continuare ‘Formarea consiliilor de susţinere a tezelor de doctorat – reflectare a problemelor din societate’

La TVR despre susținerea tezelor de doctorat în Republica Moldova

tvr-MoldovaAm participat la un reportaj despre susținerea tezelor de doctorat în Republica Moldova, la TVR Moldova.Câteva lucruri menționate:  în Republica Moldova se susțin puține teze comparativ cu țările europene; peste 2/3 din teze se susțin în universități; peste 2/3 din teze se susțin în drept, pedagogie, economie și medicină, chiar dacă în aceste domenii se publică până la 10% din articolele științifice recunoscute internațional; în 1993-2016 au fost conferite peste 500 de grade de doctor habilitat şi aproximativ 4000 de grade de doctor în ştiinţe, în plus, 1063 de grade ştiinţifice conferite peste hotare au fost recunoscute şi la nivel naţional; numărul total al persoanelor cu grad ştiinţific din Republica Moldova este de circa 8 mii, din care aproape 900 sunt doctorii habilitaţi.

Despre autonomia universitară prost înțeleasă și cultura discuțiilor

university-autonomyÎn dorința de a prelua cât mai multe atribuții exercitate până nu demult de alte autorități, în primul rând de către Academia de Științe a Moldovei și Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare, Ministerul Educației folosește diferite argumente. Nu vreau să discut aici la care din atribuţii se pretinde justificat şi la care nu, ci să mă refer la modul cum este utilizat în acest scop conceptul autonomiei universitare  (unul din cele mai des invocate argumente) şi nivelul discuţiilor atunci când se încearcă implementarea conceptului în actele normative.

Se creează impresia că deseori conceptul autonomiei universitare este privit la noi ca Citește în continuare ‘Despre autonomia universitară prost înțeleasă și cultura discuțiilor’


Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii