Cele mai bune teze de doctorat din Republica Moldova în anul 2022

Concursul Naţional „Teza de doctorat de excelenţă a anului” se desfășară tradițional în Republica Moldova începând cu anul 2010. În acest an, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare a stabilit cele mai bune teze de doctorat din anul 2022, în conformitate cu prevederile actului care reglementează acest proces. Laureații concursului sunt stabiliți în 3 domenii, iar începând cu anul 2021 premiile laureaților poartă numele unor personalități din Republica Moldova / Basarabia, care au activat in domeniul cercetării științifice.

Cele mai multe teze de excelență sunt în științele medicale (4) și științele chimice (3), mai muli laureai având Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și Universitatea de Stat din Moldova (câte 3).

Dar iată lista câștigătorilor pe anul 2022:

ŞTIINȚE ALE NATURII ȘI VIEȚII

Teza de doctor habilitat de excelenţă: Cebanu Serghei (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Evaluarea stării de sănătate a sportivilor juniori în relație cu factorii de risc ai mediului și cei comportamentali” (consultanți științifici – Friptileac Grigore, dr.hab., prof.univ. și Unt Eve, dr., conf.univ. din Estonia) – premiul „Ion Prisăcari”.

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Pavlovschi Ecaterina (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Markerii biochimici ai retinopatiei hipertensive” (conducători științifici – Tagadiuc Olga, dr.hab., prof.univ. și Bendelic Eugen, dr.hab., prof.univ.) – premiul „Vasile Anestiadi”.

Gradul II: Surev Artiom (Institutul de Cardiologie) cu teza în științe medicale „Particularitățile tratamentului intervențional al infarctului miocardic acut fără supradenivelarea segmentului ST” (conducători științifici – Ciobanu Lucia, dr.hab., conf.cerc. și Ciocanu Mihail, dr.hab., prof.univ.) – premiul „Natalia Gheorghiu”.

Gradul III: Buga Diana (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Epidemiologia infecțiilor nosocomiale cu Staphylococcus meticilino-rezistent în Republica Moldova” (conducător științific – Prisacari Viorel, dr.hab., prof.univ., m.cor.) – premiul „Ion Prisăcari”.

ŞTIINȚE REALE ȘI TEHNICE

Teza de doctor habilitat de excelenţă: Zinicovscaia Inga (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în științe chimice „Impactul unor metale determinate prin analiza de activare cu neuroni asupra calității mediului ambiant” (consultant științific – Duca Gheorghe, dr.hab., prof.univ., acad.) – premiul „Constantin Turtă”.

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Gorincioi Viorina (Institutul de Chimie) cu teza în științe chimice „Sinteza și studiul combinațiilor complexe polinucleare ale metalelor -s și -d cu acidul salicilic și derivații lui” (conducători științifici – Turtă Constantin, dr.hab., prof.univ., acad. și Lozan Vasile, dr.hab., conf.cerc.) – premiul „Constantin Turtă”.

Gradul II: Popovici Violina (Universitatea Tehnică a Moldovei) cu teza în științe inginerești „Stabilizarea uleiurilor vegetale cu compuși biologic activi din surse regenerabile” (conducător științific – Sturza Rodica, dr.hab., prof.univ., m.cor.) – premiul „Sergiu Rădăuțanu”.

Gradul III: Blaja Svetlana (Institutul de Chimie) cu teza în științe chimice „Sinteza dirijată şi studiul activităţii antimicrobiene a unor compuși norlabdanici polifuncţionalizaţi” (conducător științific – Arîcu Aculina, dr.hab., conf.cerc.) – premiul „Pavel Vlad”.

ŞTIINȚE SOCIOUMANE

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Băț Mihail (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în istorie „Regiunea Nistrului Mijlociu în secolele XI-III a. Chr” (conducător științific – Zanoci Aurel, dr., conf.univ.) – premiul „Ștefan Ciobanu”.

Gradul II: Deleu Ecaterina (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în științe politice „Generații secunde ale cetățenilor moldoveni din Italia: aspecte socio-politice” (conducători științifici – Moraru Victor, dr.hab., prof.univ., m.cor. și Rusnac Gheorghe, dr.hab., prof.univ., acad.) – premiul „Pantelimon Halippa”.

Gradul II: Starciuc Mariana (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) cu teza în arte „Fenomenul teatrului documentar: caracteristici și specific” (conducător științific – Tîrțău Svetlana, dr., prof.univ.) – premiul „Leonid Cemortan”.

Gradul III: Mija Simion (Academia de Studii Economice din Moldova) cu teza în științe economice „Utilizarea metodelor statistice și econometrice în fundamentarea politicii monetare orientată spre stabilitatea prețurilor” (conducător științific – Pârțachi Ion, dr., prof.univ.) – premiul „Sergiu Chircă”.

Este îmbucurător faptul că în pofida condițiilor pentru efectuarea cercetărilor științifice în Republica Moldova, unele persoane se „încăpăținează” să facă cercetări de calitate, tezele menționate mai sus fiind dovadă în acest caz. Sunt teze foarte interesante, implementarea rezultatelor acestora în diferite domenii ar aduce multă plusvaloare, fie că este vorba despre domenii practice, fie despre luarea unor decizii de politică bazate pe evidențe științifice.

„Acest concurs este și un prilej pentru a medita despre rolul științei și a celor implicați în cercetarea științifică din Republica Moldova. Din păcate, omul de știință în societățile mai puțin avansate nu are un statut pe care l-ar merita, ținând seama că dezvoltarea durabilă în toate domeniile se poate realiza doar prin performanță științifică. Suntem preocupați de știri, festivaluri și gale muzicale, sportive, gastronomice, ale modei etc., care deseori scot la rampă vedete efemere și nu de activități și personalități cu relevanță universală și impact constant asupra vieților noastre. Este o consecință a analfabetizării științifice a societății și a elitelor sale. Ea se manifestă și prin subfinanțarea publică și privată a cercetării. În țările dezvoltate însă cercetarea și educația întotdeauna au fost susținute prin donațiile oamenilor bogați și această activitate este considerată o normă. Spre exemplu, așa-numitul Endowment fund al Universității din Harvard, format în mare parte din donațiile absolvenților acesteia, este de peste 37 de miliarde USD. În acest context, factorii de decizie și toți cei care au posibilități ar trebui să contribuie la schimbarea percepției științei în societatea noastră care este exprimată prin sintagma descurajantă „Știința nu este importantă”. Trebuie să conștientizăm că trăim în secolul al XXI-lea, într-o lume a competiției dure, în care vor supraviețui doar țările / popoarele care se vor baza pe
cunoaștere și inovare.” [sursă, 2018]

Publicitate

Științele juridice: cel mai atractiv domeniu pentru doctorat?!

Dacă în 1995 în Republica Moldova erau 59 persoane cu titlul științific în domeniul dreptului (din care 6 – doctori habilitați), ulterior numărul acestora a crescut rapid, în perioada 1996-2020 fiind conferite 620 de titluri științifice (din care 33 – de doctor habilitat). Prin ce se mai caracterizează acest domeniu științific – vedeți în analiza de mai jos.

Despre științele educației în Republica Moldova

La invitația organizatorilor Conferinţei ştiinţifice internaționale „Cultura cercetării pedagogice: Provocări și tendințe contemporane”, ediția I-a, am făcut o prezentare în care am încercat să scoatem în evidență câteva caracteristici ale științelor educației din Republica Moldova (RM)în context național și european, mai mult de ordin scientometric.

Pentru început – o descriere succintă a sistemului de cercetare-dezvoltare din RM, parte componentă a căreia sunt științele educației. Pot fi evidențiate 4 etape în dezvoltarea acestuia, particularitățile fiecăreia le puteți vedea în slide: de la lipsa unui sistem clar de organizare a sistemului, dar cu resurse umane importante și performanțe (prima etapă) – la o încercare de a reforma sistemul și de a-l alinia la standardele internaționale, manifestată printr-o concepție clară, introducerea concursurilor, expertizei, a unui organ în cadrul Guvernului – CȘSDT ș.a., reformă care a fost compromisă prin reducerea drastică a finanțării (etapa a 2-a) – la introdecerea un model neosovietic, în care Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a cumulat toate funcțiile (politică, finanțare, evaluare), dar datorită relațiilor bune cu conducerea statului crescut finanțarea domeniului, ceea ce a permis o înviorare a activității de cercetare, însă inclusiv modul  de gestionare a acestor fonduri a contribuit la desconsiderarea AȘM și a științei în societate (etapa a 3-a) – până la o nouă reformare a sistemului, în care declarativ se dorește să se adopte un model european al științei, dar din cauza incompetenței sau, poate, și a reaintenției, de fapt se distruge și potențialul care mai era – de fapt ne mișcăm acum spre dispariția cercetării științifice în Republica Moldova într-o formă organizată, ca un sistem distinct de activitate umană.

Ca urmare a modificărilor în cadrul normativ începând cu anul 2014 și mai ales prin modificarea Codului cu privire la știință și inovare (în 2017), s-a conturat un astfel de sistem de cercetare în RM: MECC elaborează politica în domeniu, ANCD – implementează politica, în special prin distribuirea finanțării prin concursuri, iar ANACEC evaluează activitățile CD. În organigramă vedeți și alți actori ai acestui sistem.

Metodologia confirmării titlurilor științifice: câte ceva despre corelarea cu alte acte

Metodologia de confirmare și conferire a titlurilor științifice, aprobată în ședința Guvernului din 23.10.2019, este însoțită de o Notă informativă în care se menționează că Metodologia „se încorporează perfect în sistemul actelor normative și nu necesit modificarea sau abrogarea unor acte normative”

O afirmație cel puțin hazardată

Nu mai sunt necesare comisiile de experți pentru evaluarea tezelor de doctorat?

În agenda ședinței Guvernului din 23 octombrie 2019 este inclus subiectul aprobării Metodologiei de conferire și confirmare a titlurilor științifice, care include mai multe prevederi greu de explicat, care nu țin seama de situația din Republica Moldova și bunele practici internaționale. Astfel, în acest document nu se regăsesc comisiile de experți pentru evaluarea tezelor de doctorat, pentru acest scop fiind prevăzută

Nasc și la Moldova… cercetători

Anul acesta s-a desfășurat a 8-a ediție a Concursului „Teza de doctorat de excelenţă a anului”, la care au participat cele mai bune teze de doctorat (propuse de către comisiile de experţi) susţinute în anul 2017. În urma evaluării acestora de către Comitetul de concurs, au fost desemnate teze de doctor habilitat de excelenţă și teze de doctor de excelenţă (ultimele de gradul I, II și III) în trei domenii: știinţe ale naturii și vieţii, știinţe reale și tehnice și știinţe socioumane.

Provocări pentru studiile doctorale din Republica Moldova

sursa: https://www.cardintegrity.com

Bazându-mă pe studiile mele anterioare (inclusiv ce ţin de provocările pentru ciclul III al învăţământului superior) şi pe monitorizarea evoluţiei doctoratului în Republica Moldova în anul 2017, am formulat opt provocări pentru studiile doctorale:

1. Atractivitatea studiilor doctorale. Doctoratul nu este popular printre tinerii talentaţi, dovadă în acest sens

„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor „ – „hârtie de turnesol” a funcţionării CNAA ?

„Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor„ este, probabil, cel mai utilizat şi invocat, dar şi cel mai cunoscut document al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) în Republica Moldova, întrucât, în virtutea preocupărilor profesionale, sunt familiarizaţi cu prevederile acestuia, într-o măsură mai mică sau mare, circa 1,8 mii doctoranzi şi peste 2 mii persoane care îşi elaborează teza în afara studiilor doctorale, circa 1,3 mii conducători de doctorat, peste 1,8 mii membri ai seminarelor ştiinţifice de profil, peste 1,7 mii persoane participante în Consiliile ştiinţifice specializate de susţinere a tezelor de doctorat (doar în 2014-2016), aproape 250 membri ai Comisiilor de experţi ai CNAA. Iar faptul că Ghidului i se acordă o atenţie mare în cadrul CNAA, ne-ar putea duce la gândul că este reprezentativ

Formarea consiliilor de susţinere a tezelor de doctorat – reflectare a problemelor din societate

sursa: http://www.project-syndicate.org

Cum se formează şi care este componenţa Consiliilor ştiinţifice specializate (CŞS) de susţinere a tezelor din Republica Moldova? Care sunt persoanele cele mai des prezente? În ce domenii există persoane „indispensabile”? Cât de des sunt invitaţi experţi de peste hotare la susţinerile de teze de la noi? La aceste şi alte întrebări asemănătoare mi-am propus să răspund prin analiza particularităţilor formării CŞS şi în special a componenţei acestora în anii 2014-2015.  

Iată principalele concluzii:

La TVR despre susținerea tezelor de doctorat în Republica Moldova

Am participat la un reportaj despre susținerea tezelor de doctorat în Republica Moldova, la TVR Moldova.Câteva lucruri menționate:  în Republica Moldova se susțin puține teze comparativ cu țările europene; peste 2/3 din teze se susțin în universități; peste 2/3 din teze se susțin în drept, pedagogie, economie și medicină, chiar dacă în aceste domenii se publică până la 10% din articolele științifice recunoscute internațional; în 1993-2016 au fost conferite peste 500 de grade de doctor habilitat şi aproximativ 4000 de grade de doctor în ştiinţe, în plus, 1063 de grade ştiinţifice conferite peste hotare au fost recunoscute şi la nivel naţional; numărul total al persoanelor cu grad ştiinţific din Republica Moldova este de circa 8 mii, din care aproape 900 sunt doctorii habilitaţi.