Profilurile bibliometrice ale candidaților academici

M-am uitat în Instrumentul Bibliometric Național la candidații la titlurile de membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Și iată ce informație am găsit (la 18.02.2023):

Tabelul de mai sus nu reprezintă un clasament care să arate valoarea științifică a unui candidat. Sunt date bibliometrice, care pot fi utilizate în procesul de evaluare colegială, dar ele trebuie utilizate cu maximă atenție și cunoscând foarte bine procesul de cercetare din diferite domenii. Unele din principiile utilizării indicatorilor bibliometrici sunt indicate în Manifestul de la Leiden.

Publicitate

Guvernul nou în.. IBN

Instrumentul Bibliometric Național (IBN) este cea mai mare bibliotecă electronică online ale autorilor din Republica Moldova, cu circa 170,5 mii publicații (la data de 16.02.2023), în special publicații științifice în revistele și conferințele științifice, precum și articole de peste hotare indexate în cea mai mare bază de date internațională (Scopus).

Căutarea în IBN ne arată că în componența nouă a Guvernului sunt 4 membri care au publicații științifice.

Cea mai performantă din punct de vedere științific, conform IBN, de departe este Ministra Sănătății, Ala Nemerenco. Ea este autor a 16 publicații științifice, ultima din care este din 2021. În una din cercetări, autoarea constată că „Managerii din asistenţa medicală primară subliniază faptul că a crescut volumul de lucru necesar pentru a implementa indicatorii de performanţă profesională individuală, ceea ce determină lipsa motivaţiei personale şi profesionale şi, respectiv, rezistenţa la realizarea indicatorilor. Sunt descrise bariere de sistem (lipsa instruirii, adoptarea tardivă a regulamentului, modificarea indicatorilor), individuale ale medicilor (refuză să îndeplinească indicatorii) şi individuale ale pacienţilor (nu respectă indicaţiile, refuză vaccinările şi examinările).”

Cine este femeia-cercetător din Republica Moldova?

În anul 2022, în Republica Moldova au fost 1440 femei care au ocupat funcții de cercetare. Aceasta constituie peste 52% din numărul total al cercetătorilor de la noi.

Vârsta medie a cercetătoarelor științifice din Republica Moldova este de 46,8 ani. Cea mai în vârstă cercetătoare avea, în anul 2022, 87 de ani, iar cea mai tânără – 21 ani.

Peste jumătate din femeile-cercetători (51,3%) sunt angajate pe 0,5 normă sau mai puțin, circa 1/3 – pe o normă de angajare, iar 15% – pe mai mult.

Cele mai populare nume printre femeile-cercetători sunt Elena (81 persoane), Natalia (78), Tatiana (76), Irina (57), Ana (54), Maria și Olga (câte 53). Există însă și 59 nume unice, inclusiv Coralia, Eva, Jozefina sau Aighiuni (vezi întreg clasamentul).

Cele mai multe femei-cercetători în anul 2022 au fost în institutele de cercetare ale Ministerului Educației și Cercetării (42% din toate femeile cercetători), urmate de universitățile subordonate aceluiași minister și organizațiile din domeniul cercetării ale Ministerului Sănătății.

Notă: Datele prezentate mai sus se referă la funcțiile științifice finanțate din bugetul de stat pentru știință și au fost calculate în baza rapoartelor organizațiilor și a datelor Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, plasate pe site-urile organizațiilor respective.