Ce analize stau la baza integrării anunțate a universităților și institutelor de cercetare?

În anunțul Ministerului și Cercetării (MEC) de „modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova”, unicele indicii pe ce analize se bazează propunerile formulate sunt următoarele: 1) anul 2015, când a fost pe larg dezbătută necesitatea și a fost argumentată această modernizare; și 2) „Danemarca, Olanda, Franța, Țările Baltice sunt exemple de succes în realizarea unor asemenea procese de concentrare”. Din aceste mențiuni putem deduce că acțiunile preconizate sunt fundamentate prin analizele efectuate în cadrul Proiectului „Consolidarea autonomiei universitare în Moldova EUniAM)”, inclusiv care se conțin în Raportul „Restructurarea sectorului învăţământului superior în Republica Moldova: Proiect de propuneri legislative”, publicat în anul 2015.

După apariția acestui raport, l-am analizat împreună cu colegii mei și am publicat Poziţia Asociaţiei „Pro-Test” faţă de propunerile de reformare a cercetării ştiinţifice şi a învăţământului superior elaborate în cadrul proiectului EUniAM. Vă propun în continuare 2 fragmente din această poziție (din 05.11.2015), care mi se par relevante în contextul inițiativei MEC.

Publicitate

Publicațiile prădătoare atacă Republica Moldova. Cum ne apărăm?

Se pare că publicațiile pseudoștiințifice (prădătoare) au devenit o adevărată năpastă pentru sistemul de cercetare din Republica Moldova în perioada pandemiei. Din aceste considerente, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare și Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale au organizat un webinar cu tema „Publicațiile pseudoștiințifice: cum să le evităm” în cadrul căruia am prezentat informația de mai jos.

1. Ce sunt publicațiile pseudoștiințifice (prădătoare)?

Dacă să prezentăm o definiție mai generală, atunci „Publicațiile pseudoștiințifice (prădătoare) sunt reviste sau conferințe care oferă posibilitatea de se publica în ele contra cost (de regulă în Acces deschis), fără a asigura calitatea științifică”.

_{^{Sursa imaginii: https://www.dpublication.com/blog/identify-predatory-fake-journals/}}

Scopul principal urmărit de aceste ediții este câștigul financiar (un model de business „corupțional” al publicării în Acces deschis). Publicațiile prădătoare urmăresc maximizarea profitului în detrimentul promovării performanțelor științifice. Publicațiile prădătoare practică un marketing agresiv (transmiterea mesajelor pe adrese de email a cercetătorilor, campanii promoționale, informație atractivă pentru potențiali autori etc.). probabil că de aici provine și termenul „prădător” folosit prima dată de către bibliotecarul Jeffrey Beall. Aceste ediții sunt caracterizate că folosesc informații false sau înșelătoare, abateri de la cele mai bune practici editoriale și de publicare și lipsă de transparență.

Apropiate de aceste publicații sunt și unele ediții cu caracteristici pseudoștiințifice la nivel național, deosebirea care face să nu fie încadrate în categoria de prădătoare este nu primează interesul financiar, ci interesul de a publica angajații instituției, a unui domeniu științific etc. În continuare mă voi limita însă doar la edițiile prădătoare.

O propunere adresată Academiei de Științe

Am adresat o propunere Comisiei de decernare a premiilor Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) pentru anii 2019-2020, după ce pe site-ul instituției au fost publicate listele candidaților a căror dosare au fost validate (aici și aici, la o diferență de 9 zile, chiar dacă se indică că ambele decizii au fost luate în aceeași zi, pe 23 septembrie 2021), care constă în publicarea unor informații privind candidații admiși la concurs (cel puțin rezumatul lucrărilor și Lista publicațiilor cu link la varianta lor electronică).

Cercetarea științifică devine un hobby în Republica Moldova?

Biroul Național de Statistică (BNS) ne anunță că în anul 2020 față de anul trecut a crescut numărul cercetătorilor științifici în Republica Moldova cu 5,1%, iar a tinerilor – cu 3,1%. Motiv de bucurie și de felicitare a responsabililor pentru promovarea unei politici înțelepte? Haideți să vedem ce stă în spatele acestor cifre.

Compararea Registrului cercetătorilor (angajați în 2020) al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD) cu datele din Raportul anul al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) pe anul 2015, ne arată că în ultimii 5 ani numărul total al cercetătorilor a scăzut cu 350, iar numărul cercetătorilor din instituțiile de învățământ superior a crescut cu 230. Astfel ponderea cercetătorilor în instituțiile de învățământ superior a crescut de la 27,4%, în 2015, până la 38,8%, în 2020.

Iar au venit experți europeni. De data asta se va ține cont de sfaturile lor?

Uniunea Europeană are un instrument – Policy Support Facility (PSF) pentru sprijinirea statelor membre și a celor asociate în elaborarea, implementarea și evaluarea reformelor în domeniul cercetării și inovării. La 9 martie 2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a solicitat asistența UE prin acest instrument. Este bine că se apelează la experți europeni și la bunele practici internaționale pentru îmbunătățirea politicilor și sistemului de cercetare. Dar… Republica Moldova a mai beneficiat de suportul UE prin intermediul acestui instrument, în anul 2016 fiind evaluat sistemul național de cercetare și inovare de către 7 experți europeni, la final fiind publicate 24 de recomandări de reforme (vezi publicația completă în engleză și sinteza ei în română). Ca unul din autorii Raportului informativ pentru acest grup de experți (Background Report) am fost atent ulterior la implementarea acestor recomandări și nu prea am văzut să se discute despre ele atunci când se luau decizii. Nu am întâlnit nicio evaluare a realizării acestor recomandări nici la nivel european. În lipsa unei evaluări a impactului efortului anterior al misiunii europene, este un pic surprinzător că Directoratul pentru cercetare al Comisiei Europene a acceptat acordarea de consiliere externă și recomandări operaționale autorităților moldovenești cu privire la posibilele reforme în domeniul infrastructurilor de cercetare și inovare, sistemului de finanțare a instituțiilor publice de cercetare și a fortificării legăturilor între cercetare și mediul de afaceri. În acest context, am decis să analizez, foarte sumar (sub formă de observații / comentarii), modul în care a fost luată în considerare fiecare din Recomandările experților Policy Support Facility din 2016:

Loteria ca instrument de împărțire a fondurilor în cercetare-dezvoltare

În Republica Moldova nu se prea reușește organizarea unor concursuri „meritocratice” în cercetare-dezvoltare, ca de altfel și în alte domenii (justiție, administrație publică, achiziții publice, audiovizual etc.). În acest context, am analizat cum se evaluează cercetarea în lume, în special propunerile de proiecte, și am încercat să văd experiența internațională a alocării fondurilor pentru proiecte de cercetare prin modalități mai puțin clasice decât concursul eșuat de la noi.

În urma acestor analize, propun organizarea unor concursuri bazate pe analiza indicatorilor bibliometrici ale echipelor participante, la prima etapă, și organizarea unei loterii de împărțire a fondurilor pentru echipele care s-au calificat după indicatorii bibliometrici în etapa a doua (au atins minimum stabilit de performanță științifică conform acestor indicatori).

Analiza completă și detalierea acestei propuneri am publicat-o în numărul recent al Revistei de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos” (nr. 2 (61), 2021), în articolul „Organizarea concursurilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova: mai bine loterie decât incompetență și părtinire”.

Ce ar fi un „nucleu de cercetători științifici” în Republica Moldova?

Sursa: PREF, 2017

Orice propunere de organizare/reformare a sistemului de cercetare-dezvoltare ar trebui, în opinia mea, să țină seama de două aspecte:

1. Încadrarea acesteia în concepția/viziunea generală privind organizarea/dezvoltarea științei în Republica Moldova;
2. Necesitatea ca aceasta să fie argumentată sau să corespundă unor bune practici / să se fi dovedit viabilă în altă parte.

Vitalie Minciună, omul căruia îi pasă de știința din Republica Moldova

Colegul meu, Vitalie Minciună, șeful Secției evaluare organizații de cercetare și inovare a Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC), are în spate o carieră de 31 de ani în autoritățile publice centrale în domeniul cercetării-dezvoltării ale Republicii Moldova, perioadă în care s-a manifestat ca un funcționar public competent și integru. El are merite deosebite în conceptualizarea și organizarea sistemului național de cercetare-dezvoltare:

Științele juridice: cel mai atractiv domeniu pentru doctorat?!

Dacă în 1995 în Republica Moldova erau 59 persoane cu titlul științific în domeniul dreptului (din care 6 – doctori habilitați), ulterior numărul acestora a crescut rapid, în perioada 1996-2020 fiind conferite 620 de titluri științifice (din care 33 – de doctor habilitat). Prin ce se mai caracterizează acest domeniu științific – vedeți în analiza de mai jos.

Cum să publici într-o revistă științifică din R.Moldova (modalitatea 2)

Vă prezentăm o a doua modalitate de a publica un articol într-o revistă științifică din Republica Moldova (prima o puteți găsi AICI). De data asta se referă la publicarea în reviste din domeniul științelor economice. Iată principalii pași (să fie un decalog și de data asta!):

1) Găsești 2-3 publicații apropiate între ele după tematică. Dacă sunt articole publicate în reviste de peste hotare, în limba engleză, se poate de limitat la două (de exemplu, ăsta și ăsta). Dacă sunt materiale în limba română, publicate în Republica Moldova – ne putem permite să fie și 3 (de exemplu, ăsta, ăsta și ăsta).