Cum să lucrez în noua instituție?

Sursa imaginii: https://cep.org.rs/

Îmi spun mie niște axiome, pentru ca să nu le uit (valabile și pentru un secretar de stat):

Cel mai important rezultat al muncii unei autorități ce elaborează politici sunt documentele de politici și alte acte normative de calitate bună (care reglementează bine activitatea unui domeniu și îl orientează spre atingerea unor obiective strategice clare).

Elaborarea actelor ar trebui să se bazeze pe cunoașterea bună a situației (inclusiv în urma vizitelor pe teren), pe studiile și analizele disponibile la subiect (experți, grupuri de lucru), consultarea largă a proiectelor cu toți actorii din domeniu.

Publicitate

De ce… secretar de stat?

Am fost invitat să fiu secretar de stat în domeniul cercetării. Am ezitat inițial să accept, fiind conștient că starea științei în Republica Moldova este dezastruoasă (subfinanțare cronică, număr mic de cercetători cu o medie ridicată de vârstă, lipsa atractivității carierei de cercetător, „dezinstituționalizarea” cercetării prin proiecte de cercetare a căror evaluare a ridicat semne de întrebare și printr-o finanțare instituțională complementară, infrastructură în mare parte depășită, rezultate științifice modeste la nivel internațional și slab utilizate la nivel național, legături slabe cu alte domenii de activitate umană și multe alte caracteristici mai puțin optimiste, determinate în mare parte de slaba înțelegere a necesității cercetării științifice la nivel decizional și la nivelul societății și de lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare a domeniului) și situația nu poate fi schimbată acum radical. Declinul cercetării științifice a fost accelerat și din cauza unor decizii la nivel național pe care le-am analizat critic (inclusiv cea legată de alipirea mecanică a institutelor de cercetare la universități). Totuși, într-un final am acceptat propunerea venită în ideea de a vedea ce se poate face și de a încerca implementarea unor soluții de politică a științei pe care le-am discutat și pe acest blog. Sper că voi reuși să contribui la păstrarea profesiei (funcției) de cercetător (pentru ca activitatea științifică să nu se transforme într-un hobby) și la menținerea/dezvoltarea unor centre științifice autonome, astfel încât să existe cercetare-dezvoltare organizată în Republica Moldova.

Câteva propuneri privind cercetarea științifică în Republica Moldova

În contextul vizitei experților europeni din cadrul instrumentului european de susținere a politicilor, dar și a discuțiilor avute, iată câteva gânduri referitor la 3 probleme a sistemului național de cercetare-dezvoltare:

1. Subfinanțare cronică și finanțare instituțională complementară celei competitive: finanțarea cercetării-dezvoltării în Republica Moldova este una din cele mai reduse la nivel european (circa 0,23% din PIB față de 2,32% în UE, date pe anul 2020); finanțarea instituțională nu asigură menținerea și dezvoltarea capacităților, ci se oferă în special pentru realizarea proiectelor de cercetare, fără existența criterii mai clare.

Republica Moldova e pe primul loc în Europa de est conform unui indicator ce arată calitatea cercetării

Republica Moldova este pe primul loc, iar Federația Rusă este pe ultimul loc în Europa de est !
Nu, nu este o glumă, ci o constatare a clasamentului Scimago Journal & Country Rank (portal care analizează informația conținută în baza de date SCOPUS) privind citările articolelor științifice publicate în anul 2020 (numărul de citări per articol).

Institutele de cercetare nu sunt necesare pentru că… noi nu le-am finanțat

Tare mulți nu înțeleg miza istorică a modernizării cercetării științifice din Republica Moldova și îndrăznesc să pună sub semnul întrebării acțiunile salvatoare propuse de către Ministerul Educației și Culturii (MEC). Dar acum, că a fost publicată Analiza de impact la proiectul Hotărârii de Guvern Cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării, sper că și cei mai înrăiți cârcotași nu vor mai avea ce spune. Haideți să ne punem în pielea autorilor acestei analize, să le examinăm constructiv și să înțelegem motivele înaintării acestor propuneri.

Cum să (nu) realizezi proiecte Erasmus+: studiu de caz

Sursa: http://university-internationalization.space/

1. Introducere

Uniunea Europeană (UE) a susținut constant dezvoltarea și reformarea învățământului superior din Republica Moldova (RM) pe toată perioada existenței acestuia. Primul instrument al UE de susținere a învățământului superior, la care a aderat RM, în 1994, a fost Programul TEMPUS.  Peste 20 de instituţii de învăţământ superior din RM au beneficiat de proiecte, doar în perioada 2001-2016 realizând peste 60 proiecte TEMPUS. Până în 2013 au fost implementate 83 de proiecte, cu o valoare totală de cca 43 de milioane de Euro (valoarea totală a proiectelor, destinată inclusiv partenerilor de peste hotare) ce au avut drept scop modernizarea învăţământului superior. În perioada 2001-2006 cadrele didactice din universitățile din RM au beneficiat de 58 de granturi de mobilitate individuală în valoare de 234 mii Euro.

Un „apărător” al cercetării științifice din Republica Moldova?

Corneliu Popovici, fostul ministru al educației, culturii și cercetării (MECC) în Guvernul Chicu, anunță grav pe pagina sa de facebook: „O zi neagră pentru sistemul de cercetare din Republica Moldova!” (ca răspuns la intențiile MEC de a realiza absorbția institutelor de cercetare de către universități).

Poate că aș fi lăsat fără reacție această postare (mă rog, este normal ca opoziția să folosească orice motiv pentru a critica guvernarea), dacă nu citeam în conținutul ei că „La sfârșitul anului 2019 – începutul anului 2020 a fost întreprinsă prima încercare de a lichida sistemul de cercetare din Moldova. În acel moment, deținând mandatul de ministru, am evitat COLAPSUL sistemului național de cercetare științifică… ”. De aici încolo vreau să comentez mai mult 🙂

Ce analize stau la baza integrării anunțate a universităților și institutelor de cercetare?

În anunțul Ministerului și Cercetării (MEC) de „modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova”, unicele indicii pe ce analize se bazează propunerile formulate sunt următoarele: 1) anul 2015, când a fost pe larg dezbătută necesitatea și a fost argumentată această modernizare; și 2) „Danemarca, Olanda, Franța, Țările Baltice sunt exemple de succes în realizarea unor asemenea procese de concentrare”. Din aceste mențiuni putem deduce că acțiunile preconizate sunt fundamentate prin analizele efectuate în cadrul Proiectului „Consolidarea autonomiei universitare în Moldova EUniAM)”, inclusiv care se conțin în Raportul „Restructurarea sectorului învăţământului superior în Republica Moldova: Proiect de propuneri legislative”, publicat în anul 2015.

După apariția acestui raport, l-am analizat împreună cu colegii mei și am publicat Poziţia Asociaţiei „Pro-Test” faţă de propunerile de reformare a cercetării ştiinţifice şi a învăţământului superior elaborate în cadrul proiectului EUniAM. Vă propun în continuare 2 fragmente din această poziție (din 05.11.2015), care mi se par relevante în contextul inițiativei MEC.

Publicațiile prădătoare atacă Republica Moldova. Cum ne apărăm?

Se pare că publicațiile pseudoștiințifice (prădătoare) au devenit o adevărată năpastă pentru sistemul de cercetare din Republica Moldova în perioada pandemiei. Din aceste considerente, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare și Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale au organizat un webinar cu tema „Publicațiile pseudoștiințifice: cum să le evităm” în cadrul căruia am prezentat informația de mai jos.

1. Ce sunt publicațiile pseudoștiințifice (prădătoare)?

Dacă să prezentăm o definiție mai generală, atunci „Publicațiile pseudoștiințifice (prădătoare) sunt reviste sau conferințe care oferă posibilitatea de se publica în ele contra cost (de regulă în Acces deschis), fără a asigura calitatea științifică”.

_{^{Sursa imaginii: https://www.dpublication.com/blog/identify-predatory-fake-journals/}}

Scopul principal urmărit de aceste ediții este câștigul financiar (un model de business „corupțional” al publicării în Acces deschis). Publicațiile prădătoare urmăresc maximizarea profitului în detrimentul promovării performanțelor științifice. Publicațiile prădătoare practică un marketing agresiv (transmiterea mesajelor pe adrese de email a cercetătorilor, campanii promoționale, informație atractivă pentru potențiali autori etc.). probabil că de aici provine și termenul „prădător” folosit prima dată de către bibliotecarul Jeffrey Beall. Aceste ediții sunt caracterizate că folosesc informații false sau înșelătoare, abateri de la cele mai bune practici editoriale și de publicare și lipsă de transparență.

Apropiate de aceste publicații sunt și unele ediții cu caracteristici pseudoștiințifice la nivel național, deosebirea care face să nu fie încadrate în categoria de prădătoare este nu primează interesul financiar, ci interesul de a publica angajații instituției, a unui domeniu științific etc. În continuare mă voi limita însă doar la edițiile prădătoare.

O propunere adresată Academiei de Științe

Am adresat o propunere Comisiei de decernare a premiilor Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) pentru anii 2019-2020, după ce pe site-ul instituției au fost publicate listele candidaților a căror dosare au fost validate (aici și aici, la o diferență de 9 zile, chiar dacă se indică că ambele decizii au fost luate în aceeași zi, pe 23 septembrie 2021), care constă în publicarea unor informații privind candidații admiși la concurs (cel puțin rezumatul lucrărilor și Lista publicațiilor cu link la varianta lor electronică).