Revistele prădătoare: un exemplu de recrutare

Primesc des propuneri să mă public în reviste prădătoare, iar uneori – să devin și membru de redacție sau recenzent al acestor ediții. Acest lucru se intensifică mai ales după ce public vreun articol în bazele de date Scopus sau Web of science. De obicei le șterg imediat din poșta electronică, dar de data asta am decis să mă „laud”, deoarece văd că în continuare unii cercetători din Republica Moldova nimeresc în afacerile celor care editează aceste reviste.

Oferta cea mai recentă este din partea revistei pseudoștiințifice „History Research”, care îmi propune să devin membru al colegiului de redacție / recenzent (dar și să public la ei), în condițiile în care eu nu am niciun articol publicat în domeniul istoriei (domeniul științific al revistei). Ca să mă convingă îmi spun că au rămas impresionați de ultimul meu articol (incluzând în mesaj rezumatul lui), care evident nu este în domeniul istoriei :). Această revistă aparține „Science Publishing Grup”, care editează sute de reviste în toate domeniile științei.

Recomandarea mea este, desigur, de a evita publicarea în astfel de ediții. În ele lipsește evaluarea adecvată a cercetării și ele nu sunt percepute ca ediții ștințifice de către cercetătorii adevărați. Pentru a le evita pot fi utile: informația privind esența edițiilor prădătoare, lista acestora identificată în dosarele de atestare (care este departe să fie exhaustivă), dar și lista bazelor de date recunoscute de către ANACEC.

Publicitate

Guvernul nou în.. IBN

Instrumentul Bibliometric Național (IBN) este cea mai mare bibliotecă electronică online ale autorilor din Republica Moldova, cu circa 170,5 mii publicații (la data de 16.02.2023), în special publicații științifice în revistele și conferințele științifice, precum și articole de peste hotare indexate în cea mai mare bază de date internațională (Scopus).

Căutarea în IBN ne arată că în componența nouă a Guvernului sunt 4 membri care au publicații științifice.

Cea mai performantă din punct de vedere științific, conform IBN, de departe este Ministra Sănătății, Ala Nemerenco. Ea este autor a 16 publicații științifice, ultima din care este din 2021. În una din cercetări, autoarea constată că „Managerii din asistenţa medicală primară subliniază faptul că a crescut volumul de lucru necesar pentru a implementa indicatorii de performanţă profesională individuală, ceea ce determină lipsa motivaţiei personale şi profesionale şi, respectiv, rezistenţa la realizarea indicatorilor. Sunt descrise bariere de sistem (lipsa instruirii, adoptarea tardivă a regulamentului, modificarea indicatorilor), individuale ale medicilor (refuză să îndeplinească indicatorii) şi individuale ale pacienţilor (nu respectă indicaţiile, refuză vaccinările şi examinările).”

Colaborarea științifică interspecială dă roade

La sfârșit de an am făcut totalurile colaborării științifice cu Tarzan. Am constatat că lucrul în comun în anul 2022 a fost reciproc avantajos. Pe lângă articolele pe care le-a publicat el, am prezentat și eu, împreună cu colegii, 2 articole la conferințe științifice de peste hotare, bazate pe analiza activității câinelui legate de edițiile pseudoștiințifice (de tip prădător).

Primul articol, prezentat la conferința științifică internațională „Central and Eastern European eDem and eGov Days”, desfășurată la 22-23 septembrie 2022 în Budapesta (Ungaria), are la bază analiza publicării cercetătorilor din Republica Moldova în anul 2021 în lucrările conferinței pseudoștiințifice „InterConf” (prima ediție prădătoare în care a publicat Tarzan). Articolul a fost ulterior publicat în lucrările conferinței sub denumirea „Researchers’ Quest for Productivity and Visibility: the Growing Problem of Predatory Publishing in the Republic of Moldova” și este indexat în baza de date Scopus.

Al doilea articol, prezentat la conferința științifică internațională „Ethical Values in Nowaday Society”, desfășurată la 5-7 mai 2022 în Brașov (România) este dedicat modului în care Tarzan a publicat articolele sale în cele două ediții pseudoștiințifice (de tip prădător). Articolul a fost ulterior publicat în Revista „Etică și deontologie” sub denumirea „Rezultatele unui experiment: Publicațiile prădătoare reprezintă o amenințare pentru comunitatea academică din Republica Moldova”.

Un „apărător” al cercetării științifice din Republica Moldova?

Corneliu Popovici, fostul ministru al educației, culturii și cercetării (MECC) în Guvernul Chicu, anunță grav pe pagina sa de facebook: „O zi neagră pentru sistemul de cercetare din Republica Moldova!” (ca răspuns la intențiile MEC de a realiza absorbția institutelor de cercetare de către universități).

Poate că aș fi lăsat fără reacție această postare (mă rog, este normal ca opoziția să folosească orice motiv pentru a critica guvernarea), dacă nu citeam în conținutul ei că „La sfârșitul anului 2019 – începutul anului 2020 a fost întreprinsă prima încercare de a lichida sistemul de cercetare din Moldova. În acel moment, deținând mandatul de ministru, am evitat COLAPSUL sistemului național de cercetare științifică… ”. De aici încolo vreau să comentez mai mult 🙂

Încă un succes: câinele meu a publicat un articol sub numele său nativ – DULĂUL Tarzan

Temerile mele s-au adeverit. După ce a publicat primul său articol, câinele meu Tarzan nu s-a mulțumit cu acesta. A vrut să fie imortalizat sub numele său nativ – DULĂUL Tarzan. De data aceasta a publicat într-o revistă – „Актуальные научные исследования в современном мире”, nr. 1(81), partea 4-a din 2022. Procedura de publicare a fost la fel de simplă ca și în primul caz: au fost urmați pașii și cerințele indicate pe site-ul conferinței / revistei și la scurt timp a venit acceptarea articolului, iar peste o săptămână – și ediția care conținea articolul câinelui meu.

Câinele meu este foarte mândru că editorii revistei (comitetul „IScience”) i s-au adresat cu sintagma „stimate coleg”, i-au mulțumit pentru „încredere și colaborare” și l-au invitat să-și mai publice la ei studiile sale.

Cum a publicat câinele meu un articol științific în lucrările unei conferințe

Acesta este câinele meu, Tarzan. A fost lăsat în curtea noastră de cineva pe când el era un cățeluș mic. De atunci prin multe am trecut împreună cu el: adăpostirea de frig când era micuț, împotrivirea la legat și câștigarea dreptului la libertate, lupta cu căpușele primăvara (uneori și cu ajutorul medicilor), împușcarea lui în picior și vindecarea miraculoasă ș.a. Ce mai? M-am atașat de el și el de mine. Un lucru e mai prost, din punctul lui de vedere: că petrecem prea puțin timp împreună și deseori eu prefer cercetarea științifică în detrimentul lui. Într-o zi, nemaiputând suporta această acuzație din ochii lui, mi-am zis să îl inițiez și pe el în chestii științifice. De ce nu? E deștept, insistent, creativ, are o gândire liberă…

Cum să fii cercetător de top pentru doar 20 Euro

Se zguduie „internetul moldovenesc” de succesele unor savanți moldoveni. Tot mai mulți postează că sunt în topul celor mai buni din propria instituție și din țară, iar colegii îi felicită și le urează noi succese.

Curios de acest fapt și auzind pentru prima oară de „World Scientist and University Rankings 2022”, la care fac referire autorii postărilor, am încercat să văd ce este cu acest clasament (pe anul 2022?). O minimă documentare pe site-ul clasamentului-minune este suficientă ca să-ți dai seama că este vorba despre o afacere, din care cineva s-a gândit să scoată bani, mizând pe orgoliu, lipsa de discernământ, dorința de recunoaștere a oamenilor și alte lucruri pe care deja psihologii le-ar putea explica mai bine. Iar schema folosită este una banală: afaceriștii din domeniul academic au luat datele din Google Scholar și au întocmit clasamentele celor mai buni cercetători pe țări (luând datele publice din profilurile acestora). Apoi au promovat intens acest clasament prin rețele de socializare, folosind diferite metode de marketing. Mesajul transmis este că oricine poate fi inclus în clasament (fără a avea publicații în baze de date internaționale importate) dacă are profil în Google scholar și… dacă plătește doar 20 Euro.

Fenomenul plagiatului în Republica Moldova

Sursa: olly/shutterstock.com

Am abordat subiectul din titlu în cadrul webinarului „Plagiatul și dreptul de autor în Republica Moldova” (19.11.2021), iar în continuare vedeți o variantă scrisă a prezentării făcute, privind plagiatul în domeniul științei.

I. Două idei esențiale… pentru înțelegerea fenomenului

1) Plagiatul (prin care se înțelege expunerea într-o lucrare a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din alte lucrări, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale) este un furt, de la autorul original şi de la comunitatea academică, mai bine zis, de la consumatorii produsului plagiat, dar şi o înşelăciune, deoarece autorul faptei îşi face o imagine falsă în comunitate;

„Vedetă” involuntară prin manipulare sau cum se fabrică o știre falsă

Am ajuns să fiu citat de presa din Republica Moldova de o anumită orientare și credibilitate. Despre ce e vorba? Aflu întâmplător azi că doamna Liliana Nicolaescu-Onofrei  este acuzată de plagiat în baza unui studiu a cărui coautor sunt. Dar să le luăm pe rând și să restabilim întreaga cale a fabricării unei știri false:

1) apare, pe 10 decembrie 2020, o

Loteria este mai bună decât incompetența și frauda!

Cum să organizăm concursurile propunerilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova? Este o întrebare firească, după ce concursul propunerilor de proiecte de cercetare „Program de stat 2020-2023” s-a dovedit a fi un eșec total pentru sistemul național de cercetare și inovare, demonstrând încă o dată incapacitatea cronică a autorităților statului de a organiza competiții corecte de selectare a celor mai buni, indiferent de domeniu (justiție, administrație publică, achiziții publice, audiovizual etc.).

Propun schimbarea radicală a modului de desfășurare a concursurilor propunerilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova (cel puțin pentru alocarea unei anumite cote din finanțarea competitivă), propunere ce se bazează pe analiza competiției desfășurate la noi și a modalităților alternative de