Aprobăm conducătorul de doctorat, dreptul de a fi conducător sau exercitarea acestui drept?

Sourse: Alexandre Boutet Dorval, http://chyz.ca

În ședința Guvernului din 18 iulie 2019 a fost aprobată Metodologia aprobării conducătorilor de doctorat.  Dar:

1. Denumirea actului nu corespunde în cea mai mare parte conținutului acestuia. Aprobarea conducătorului de doctorat semnifică aprobarea unei persoane în calitate de conducător de doctorat la o teză. Această semnificație o putem deduce și din art. 94 (11) al Codului Educației la care se face referință ca temei de elaborare a acestui regulament, care indică că „În calitate de conducător de doctorat poate fi desemnată persoana care deţine titlul de doctor sau doctor habilitat…”. Chiar și p. 28 al Metodologiei aprobate indică că „Calitatea de conducător științific la o teză de doctor sau de doctor habilitat vizează perioada de la data numirii în această calitate pînă la data susținerii publice a tezei în fața comisiei de susținere publică a tezei de doctorat”. Conținutul Metodologiei însă se referă, în cea mai mare parte, la modul de obținere a dreptului de a conduce doctorate.
2. Codul cu privire la știință și inovare, la art. 75 și 76, indică în mai multe locuri că ANACEC evaluează dosarele de acordare a dreptului de conducere de doctorat. Dacă considerăm că există contradicție între Codul cu privire la știință și Codul educației, atunci se aplică prevederile ultimul act aprobat (art.7 (3) a Legii cu privire la actele normative) – Codul cu privire la știință și inovare (modificările acestea intrând în vigoare în 2018). Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea  ANACEC (nr. 201 din 28.02.2018) prevede printre atribuțiile ANACEC „elaborarea metodologiei de aprobare a dreptului de a conduce doctorate și prezentarea acesteia Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pentru a fi promovată spre aprobare de către Guvern”.
3. În Metodologia aprobată se folosesc diferite sintagme – „aprobare a conducătorilor de doctorat”, „aprobare a calității de conducător de doctorat”, „aprobare a exercitării calității de conducător de doctorat” și nu sunt date definițiile acestora (sau prin ce se deosebesc).
4. La p. 15 este indicat că „Membrii care fac parte din Comisia de profil evaluează…” , adică cei 9 membri ai Comisiei de profil în cercetare și inovare, prevăzuți să fie aleși conform Regulamentului Comisiilor de profil a ANACEC, vor evalua toate dosarele pentru aprobarea conducătorilor de doctorat? Este dificil și ca volum, dar și ca acoperire a domeniilor științifice. Este adevărat că în punctul următor se vorbește despre experți care evaluează dosarele (se pare că nu sunt corelate între ele actele și nu se cunoaște că în Comisia de profil nu intră experți evaluatori).
5. În Metodologia aprobată, la început se descrie cum se depune dosarul, cine înaintează, ce acte include, cum se examinează dosarul în cadrul Agenției, cum se adoptă decizia și se eliberează certificat, pentru ca ulterior să urmeze secția „Modalităţi şi criterii de aprobare a calității de conducător de doctorat” (de parcă ceea ce a fost descris anterior nu ar constitui modalitatea de obținere a dreptului de conducător de doctorat). De fapt se face și aici o confuzie între acordarea dreptului de a conduce doctorate (ceea ce e descris la început) și aprobarea conducătorilor de doctorat la teze concrete (ceea ce e descris la secțiunea indicată). Interesant este că după asta urmează încă o secție „Alte modalități de dobîndire a calității de conducător de doctorat” în care iar este vorba despre dreptul de a conduce doctorate, a celor care devin doctori habilitați (dar deja apare termenul de dobândire).
6. La secția „Modalități și criterii de aprobare a calității de conducător de doctorat” se întâlnesc foarte multe prevederi care nu par să aibă nimic cu denumirea secției, de exemplu: „Un conducător de doctorat poate îndruma studenți-doctoranzi numai în profilul științific pentru care a obținut acest drept”; „Componența comisiei de îndrumare este stabilită de conducătorul de doctorat în urma consultării cu studentul-doctorand”; „Activitatea conducătorilor de doctorat, a membrilor comisiei de îndrumare şi a membrilor comisiilor de doctorat se normează potrivit regulamentului instituțional de organizare și funcționare a studiilor superioare de doctorat, care stabilește modalitățile de remunerare a acestora, în conformitate cu legislația. Pentru fiecare membru al comisiei de îndrumare se stabilesc de la 12 pînă la 25 de ore academice pe toată perioada studiilor pentru un studentdoctorand îndrumat”;  „Pentru fiecare teză de doctorat evaluată, inclusiv pentru fiecare ședință de susținere a tezei de doctorat, fiecărui membru al comisiei de doctorat i se stabilesc 5 ore academice” (!) etc.
7. Există și alte prevederi confuze / neclare. Astfel, „19. Exercitarea calității de conducător de doctorat, în urma evaluării dosarului sau a demersului Agenției privind confirmarea titlului științific de doctor habilitat, se aprobă prin decizia Consiliului de conducere al Agenției.” – din conținut se înțelege că Agenția înaintează un demers pe care Consiliul de conducere al Agenției îl aprobă. Din „29. Conducători de doctorat pot fi persoanele care au obținut calitatea de conducător de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentei Metodologii, precum şi persoanele care obțin acest drept prin decizia Consiliului de conducere al Agenției.” ar reieși că persoanele care au obținut dreptul de conducător de doctorat înaintea intrării în vigoare a metodologiei nu ar fi fost aprobați prin decizia Consiliului de conducere a Agenției.
8. Modalitatea de recunoaștere și echivalare a dreptului de conducere a doctoratului obținută peste hotare, în vigoare până la adoptarea acestui act, a fost fără argumente eliminată.
9. Acordarea pe viață a dreptului de a conduce doctorate în condițiile obținerii relativ facile a acestui drept și fără obligația ulterioară de a face cercetări științifice comportă riscul scăderii nivelului de pregătire a conducătorilor de doctorat. E adevărat că și în alte țări aceste drept se acordă pe viață, dar acolo procedura de obținere este mai dificilă și există mecanisme de menținere a nivelului științific al conducătorilor. Spre exemplu, în România pentru obținerea acestui drept se susține o teză de abilitare în limba engleză (+acumularea unui punctaj care e posibil având lucrări serioase), iar o dată la 5 ani conducătorii de doctorat se evaluează.
10. Acordarea pe viață a dreptului de conducător a mai scos în evidență o problemă care nu este soluționată în Metodologie: ce se întâmplă dacă o persoană a obținut dreptul de a conduce doctorate la numărul maxim admis de specialități, iar el între timp și-a schimbat preocupările științifice și dorește să aibă acest drept la specialități în care are performanțe?

Până la urmă, dacă s-a dorit ca documentul să includă tot drumul pe care trebuie să-l parcurgă o persoană pentru a deveni conducător de doctorat la o teză, atunci ar fi trebuit să fie clar delimitate etapele din acest proces (acordarea dreptului de a conduce doctorate, acceptarea ca membru într-o școală doctorală, aprobarea proiectului doctoral înaintat la competiție, aprobarea în calitate de conducător la teza de doctorat ca urmare a admiterii unui doctorand care să realizeze proiectul doctoral) și să fie utilizate noțiuni distincte pentru fiecare etapă, explicate în conținutul actului, care să permită evitarea confuziilor.

Reclame

Cine dă verdictul în știință: expertul sau judecătorul ?

sursa: https://sqonline.ucsd.edu 

Ce spun unii specialiști în științe juridice din Republica Moldova?

Dacă savanții au respins o lucrare științifică pe motiv de lipsă de noutate științifică, judecata (judecătorul) poate decide dacă există noutate științifică în acea lucrare.

Dacă într-o lucrare științifică este plagiat, judecata (judecătorul) poate decide dacă cu adevărat este plagiat.

Ca să continuăm firul logic….

Dacă unui candidat la Premiul Nobel nu i-a fost acordat acest premiu , judecata (judecătorul) poate decide dacă acest candidat merită premiul.

Dacă o propunere de proiect de cercetare-dezvoltare nu a fost acceptată spre finanțare, judecata (judecătorul) poate decide dacă această propunere trebuie finanțată.

Dacă un student nu este de acord cu nota pe care i-a pus-o profesorul la o lucrare, judecata (judecătorul) poate decide ce notă merită studentul.

Mă limitez la aceste exemple din domeniul cercetării, pentru că și așa concluzia din acest fir logic este cât se poate de absurdă: nu avem nevoie de experți pe domenii de activitate, că oricum judecata (judecătorul) poate decide în locul lor.

Despre frica de responsabilitate, comoditate lașă, complicitate, cutia Pandorei și alte gânduri matinale … de data asta nu spun nimic.

Care publicații vor fi considerate științifice în Republica Moldova?

sursa imaginii: https://www.apa.org

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) a aprobat, la ultimele sale ședințe ale Consiliului de conducere din anul 2018, două documente care stabilesc cerințele pentru ca revistele editate și conferințele desfășurate în Republica Moldova să fie considerate drept științifice – Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea şi monitorizarea revistelor ştiinţifice și Regulamentul cu privire la recunoaşterea, clasificarea şi evidenţa manifestărilor ştiinţifice. Aceste documente se bazează pe regulamentele respective, aprobate anterior de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), care au fost actualizate ținând seama de noul cadru existent în domeniu (de ex., ANACEC în loc de CNAA, modificarea atribuțiilor Academiei de Științe a Moldovei – AȘM). Totodată, au fost operate unele modificări / completări la Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea şi monitorizarea revistelor ştiinţifice, dintre care mai importante sunt următoarele:

• Modificarea modului de luare a deciziilor în privința revistelor evaluate, în legătura cu dispariția entităților care decideau – Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM și CNAA. Noua redacție a Regulamentului prevede ca deciziile să fie luate de către ANACEC în baza recomandărilor unei Comisii de evaluare, clasificare și monitorizare a revistelor, formată din 9 persoane: președintele propus de Prezidiul ASM, 3 membri propuși de secțiile de științe ale AȘM, 3 membri propuși de Consiliul rectorilor și 2 membri, inclusiv secretarul, propuși de ANACEC;
• Perfecționarea criteriilor de evaluare, cu axarea pe stimularea recunoașterii internaționale a membrilor colegiului de redacție și a autorilor și alinierea revistelor la standardele internaționale. A fost eliminat criteriul Calitatea articolelor, care este foarte subiectiv (si este dificil pentru o comisie de 9 oameni să evalueze calitatea articolelor din zeci de reviste reprezentând toate domeniile științifice), or despre calitatea ne vorbesc și celelalte criterii, inclusiv includerea revistei în baze de date internaționale;
• Modificarea modului de calculare a punctajului și de atribuire a categoriilor revistelor. Revistele vor putea obține una din cele 5 categorii: A+ – Reviste științifice cu impact la nivel international, A – Reviste științifice cu vizibilitate international, B+ – Reviste științifice cu potențial de recunoaștere la nivel international, B – Reviste științifice recunoscute la nivel national, C – Reviste cu potențial de recunoaștere la nivel national. Modelarea procesului de evaluare a arătat că respectarea cerințelor minime în organizarea procesului editorial permite revistelor să obțină categoria C și să fie acreditată, iar odată cu satisfacerea unor criteria de calitate – să avanseze în ierarhia revistelor științifice naționale.

Menționăm că în procesul de evaluare a personalului și organizațiilor din domeniile cercetării și inovării vor fi luate în considerare doar articolele publicate în revistele științifice acreditate și materialele publicate ale conferințelor științifice recunoscute.

În ultima ședință a Consiliului de conducere al ANACEC din anul 2018 au fost aprobate, într-o redacție nouă, și alte documente ce au tangență cu publicarea lucrărilor științifice, cum ar fi Codul de etică şi deontologie profesională a personalului ştiinţific şi ştiinţiifico-didactic și Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de Etică a Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare în domeniul atestării.

Toate actele normative în domeniul evaluării cercetării și inovării, aprobate de către ANACEC, pot fi consultate la AICI.

Cum redactăm teza de doctorat?

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) a aprobat, în ședința Consiliului de conducere din 18 decembrie 2018, Ghidul de redactare a tezei de doctor/doctor habilitat. Acest document se bazează pe Ghidul de perfectare a tezelor și autoreferatelor, aprobat în 2009 de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), care a fost actualizat ținând seama de noul cadru existent în domeniu (de ex., ANACEC în loc de CNAA, titlu științific în loc de grad științific). Totodată, au fost operate unele modificări / completări la Ghidul precedent, dintre care mai importante sunt următoarele:

Fără titlu… pe urma unei dezbateri

Câteva gânduri nocturne, neordonate,  în urma impresiilor de la dezbaterea de ieri despre cum confirmăm titlurile științifice:

Nasc și la Moldova… cercetători

Anul acesta s-a desfășurat a 8-a ediție a Concursului „Teza de doctorat de excelenţă a anului”, la care au participat cele mai bune teze de doctorat (propuse de către comisiile de experţi) susţinute în anul 2017. În urma evaluării acestora de către Comitetul de concurs, au fost desemnate teze de doctor habilitat de excelenţă și teze de doctor de excelenţă (ultimele de gradul I, II și III) în trei domenii: știinţe ale naturii și vieţii, știinţe reale și tehnice și știinţe socioumane.

Provocări pentru studiile doctorale din Republica Moldova

sursa: https://www.cardintegrity.com

Bazându-mă pe studiile mele anterioare (inclusiv ce ţin de provocările pentru ciclul III al învăţământului superior) şi pe monitorizarea evoluţiei doctoratului în Republica Moldova în anul 2017, am formulat opt provocări pentru studiile doctorale:

1. Atractivitatea studiilor doctorale. Doctoratul nu este popular printre tinerii talentaţi, dovadă în acest sens