Răsfoind această carte, eu m-am prins la gândul că ea reflectă personalitatea dnei Nelly Țurcan: temeinică (424 surse bibliografice), serioasă, bine pregătită, exprimare clară, logică, documentată, abordând toate aspectele, dar specializată, ține seama de toate noutățile în domeniu, utilă și disponibilă pentru tineri.
Am abordat subiectul din titlu în cadrul webinarului „Plagiatul și dreptul de autor în Republica Moldova” (19.11.2021), iar în continuare vedeți o variantă scrisă a prezentării făcute, privind plagiatul în domeniul științei.
I.Două idei esențiale… pentru înțelegerea fenomenului
1) Plagiatul (prin care se înțelege expunerea într-o lucrare a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din alte lucrări, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale) este un furt, de la autorul original şi de la comunitatea academică, mai bine zis, de la consumatorii produsului plagiat, dar şi o înşelăciune, deoarece autorul faptei îşi face o imagine falsă în comunitate;
Am abordat subiectul din titlu în cadrul webinarului „Plagiatul și dreptul de autor în Republica Moldova” (19.11.2021), iar în continuare vedeți o variantă scrisă a prezentării făcute, privind plagiatul în domeniul științei.
I.Două idei esențiale… pentru înțelegerea fenomenului
1) Plagiatul (prin care se înțelege expunerea într-o lucrare a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din alte lucrări, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale) este un furt, de la autorul original şi de la comunitatea academică, mai bine zis, de la consumatorii produsului plagiat, dar şi o înşelăciune, deoarece autorul faptei îşi face o imagine falsă în comunitate;
Am abordat subiectul din titlu în cadrul webinarului „Plagiatul și dreptul de autor în Republica Moldova” (19.11.2021), iar în continuare vedeți o variantă scrisă a prezentării făcute, privind plagiatul în domeniul științei.
I.Două idei esențiale… pentru înțelegerea fenomenului
1) Plagiatul (prin care se înțelege expunerea într-o lucrare a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din alte lucrări, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale) este un furt, de la autorul original şi de la comunitatea academică, mai bine zis, de la consumatorii produsului plagiat, dar şi o înşelăciune, deoarece autorul faptei îşi face o imagine falsă în comunitate;
Este o întrebare mai mult retorică. Însă unii reprezentanți ai științelor juridice din Republica Moldova o adresează la modul cel mai serios.
Am putea parafraza întrebarea în „cât putem fura?” având în vedere faptul că plagiatul este un soi de furt intelectual. În așa caz răspunsul unui om onest ar fi evident – nimic. Iar dacă se întâmplă furtul, întrebarea care se pune, de obicei, este cum să fie sancționat acel furt. Și răspunsul poate fi foarte diferit – de la măsuri educative până la diferite tipuri de pedepse. Depinde de mai mulți factori/criterii, unul din care este volumul furtului. Reacția celui învinuit de furt evident că la fel poate fi diferită – de la recunoașterea greșelii și abandonarea acestui obicei până la căutarea justificărilor, a modalităților de a nu fi prins pe viitor și contestarea prin toate căile posibile a faptului că ar fi furat.
Dacă în 1995 în Republica Moldova erau 59 persoane cu titlul științific în domeniul dreptului (din care 6 – doctori habilitați), ulterior numărul acestora a crescut rapid, în perioada 1996-2020 fiind conferite 620 de titluri științifice (din care 33 – de doctor habilitat). Prin ce se mai caracterizează acest domeniu științific – vedeți în analiza de mai jos.
Analiza aprobării conducătorilor de doctorat în perioada 2015-2020 (de când sunt școlile doctorale) a arătat că sunt necesare un set de acțiuni, în contextul aprobării granturilor doctorale și monitorizării studiilor de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC):
1)Verificarea numărului de doctoranzi pe care îi îndrumă persoanele care depun proiecte de granturi doctorale la MECC. În acest scop, ar trebui:
– de analizat listele conducătorilor de doctorat aprobați în anii precedenți (afișate pe site-ul MECC);
– de solicitat anual de la instituții informații privind modificările în lista doctoranzilor / conducătorilor de doctorat (exmatriculare, concedii de îngrijire a copilului, prelungire etc.);
Pentru început – o descriere succintă a sistemului de cercetare-dezvoltare din RM, parte componentă a căreia sunt științele educației. Pot fi evidențiate 4 etape în dezvoltarea acestuia, particularitățile fiecăreia le puteți vedea în slide: de la lipsa unui sistem clar de organizare a sistemului, dar cu resurse umane importante și performanțe (prima etapă) – la o încercare de a reforma sistemul și de a-l alinia la standardele internaționale, manifestată printr-o concepție clară, introducerea concursurilor, expertizei, a unui organ în cadrul Guvernului – CȘSDT ș.a., reformă care a fost compromisă prin reducerea drastică a finanțării (etapa a 2-a) – la introdecerea un model neosovietic, în care Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a cumulat toate funcțiile (politică, finanțare, evaluare), dar datorită relațiilor bune cu conducerea statului crescut finanțarea domeniului, ceea ce a permis o înviorare a activității de cercetare, însă inclusiv modul de gestionare a acestor fonduri a contribuit la desconsiderarea AȘM și a științei în societate (etapa a 3-a) – până la o nouă reformare a sistemului, în care declarativ se dorește să se adopte un model european al științei, dar din cauza incompetenței sau, poate, și a reaintenției, de fapt se distruge și potențialul care mai era – de fapt ne mișcăm acum spre dispariția cercetării științifice în Republica Moldova într-o formă organizată, ca un sistem distinct de activitate umană.
Ca urmare a modificărilor în cadrul normativ începând cu anul 2014 și mai ales prin modificarea Codului cu privire la știință și inovare (în 2017), s-a conturat un astfel de sistem de cercetare în RM: MECC elaborează politica în domeniu, ANCD – implementează politica, în special prin distribuirea finanțării prin concursuri, iar ANACEC evaluează activitățile CD. În organigramă vedeți și alți actori ai acestui sistem.
Odată cu instituirea școlilor doctorale în Republica Moldova (HG1007/2014), tezelor susținute de către absolvenții acestora le sunt atribuite calificative (excelent, foarte bine, bine, satisfăcător și nesatisfăcător). În conformitate cu Regulamentul aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (ordin MECC nr. 514 din 05.12.2017), calificativul se stabilește în urma evaluării tezei/dosarului candidatului în conformitate cu 7 criterii. Dintre aceștia 6 reprezintă o evaluare calitativă, subiectivă a experților din Comisia de susținere a tezei (iar în condițiile când conducătorul de doctorat propune componența Comisiei și el însuși este membru ale acesteia, nu e greu de presupus cum poate o comisie „aleasă pe sprânceană” să evalueze în Republica Moldova), iar unul nu depinde de membrii Comisiei și ar trebui să reflecte calitatea publicațiilor (în funcție de recunoașterea pe plan internațional al acestora). Criteriul general al tezei nu poate fi superior calificativului atribuit conform criteriului ce se referă la publicații.
Începând cu anul 2015 studiile doctorale în Republica Moldova pot fi urmate doar în cadrul școlilor doctorale. Cine sunt conducătorii de doctorat în aceste școli ne-am propus să aflăm în baza analizei listei conducătorilor de doctorat desemnați să coordoneze teze în ultimii 4 ani (anii de studii 2016/2017, 2017/2018, 2018/2019 și 2019/2020).
În perioada analizată 836 persoane au fost desemnate în calitate de conducători de doctorat a doctoranzilor înmatriculați în școlile doctorale. Pe domenii, cei mai mulți conducători de doctorat reprezintă științele sociale și economice.Aproape 28% din Citește în continuare ‘Cine sunt conducătorii de doctorat în școlile doctorale?’
Raportul de similitudini este un element nou în procesul de susținere a tezelor de doctorat în Republica Moldova (fiind prevăzut prima oară în anul 2019, în Metodologia de conferire și confirmare a titlurilor științifice aprobată de către Guvern). Din această cauză apar multe întrebări, neclarități și chiar interpretări eronate. Acesta este motivul pentru care am decis să detaliez în cele ce urmează unele aspecte privind Raportul de similitudini.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):
Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.
Gheorghe Cuciureanu 