Cele mai bune teze de doctorat din Republica Moldova în anul 2022

Concursul Naţional „Teza de doctorat de excelenţă a anului” se desfășară tradițional în Republica Moldova începând cu anul 2010. În acest an, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare a stabilit cele mai bune teze de doctorat din anul 2022, în conformitate cu prevederile actului care reglementează acest proces. Laureații concursului sunt stabiliți în 3 domenii, iar începând cu anul 2021 premiile laureaților poartă numele unor personalități din Republica Moldova / Basarabia, care au activat in domeniul cercetării științifice.

Cele mai multe teze de excelență sunt în științele medicale (4) și științele chimice (3), mai muli laureai având Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și Universitatea de Stat din Moldova (câte 3).

Dar iată lista câștigătorilor pe anul 2022:

ŞTIINȚE ALE NATURII ȘI VIEȚII

Teza de doctor habilitat de excelenţă: Cebanu Serghei (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Evaluarea stării de sănătate a sportivilor juniori în relație cu factorii de risc ai mediului și cei comportamentali” (consultanți științifici – Friptileac Grigore, dr.hab., prof.univ. și Unt Eve, dr., conf.univ. din Estonia) – premiul „Ion Prisăcari”.

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Pavlovschi Ecaterina (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Markerii biochimici ai retinopatiei hipertensive” (conducători științifici – Tagadiuc Olga, dr.hab., prof.univ. și Bendelic Eugen, dr.hab., prof.univ.) – premiul „Vasile Anestiadi”.

Gradul II: Surev Artiom (Institutul de Cardiologie) cu teza în științe medicale „Particularitățile tratamentului intervențional al infarctului miocardic acut fără supradenivelarea segmentului ST” (conducători științifici – Ciobanu Lucia, dr.hab., conf.cerc. și Ciocanu Mihail, dr.hab., prof.univ.) – premiul „Natalia Gheorghiu”.

Gradul III: Buga Diana (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) cu teza în științe medicale „Epidemiologia infecțiilor nosocomiale cu Staphylococcus meticilino-rezistent în Republica Moldova” (conducător științific – Prisacari Viorel, dr.hab., prof.univ., m.cor.) – premiul „Ion Prisăcari”.

ŞTIINȚE REALE ȘI TEHNICE

Teza de doctor habilitat de excelenţă: Zinicovscaia Inga (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în științe chimice „Impactul unor metale determinate prin analiza de activare cu neuroni asupra calității mediului ambiant” (consultant științific – Duca Gheorghe, dr.hab., prof.univ., acad.) – premiul „Constantin Turtă”.

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Gorincioi Viorina (Institutul de Chimie) cu teza în științe chimice „Sinteza și studiul combinațiilor complexe polinucleare ale metalelor -s și -d cu acidul salicilic și derivații lui” (conducători științifici – Turtă Constantin, dr.hab., prof.univ., acad. și Lozan Vasile, dr.hab., conf.cerc.) – premiul „Constantin Turtă”.

Gradul II: Popovici Violina (Universitatea Tehnică a Moldovei) cu teza în științe inginerești „Stabilizarea uleiurilor vegetale cu compuși biologic activi din surse regenerabile” (conducător științific – Sturza Rodica, dr.hab., prof.univ., m.cor.) – premiul „Sergiu Rădăuțanu”.

Gradul III: Blaja Svetlana (Institutul de Chimie) cu teza în științe chimice „Sinteza dirijată şi studiul activităţii antimicrobiene a unor compuși norlabdanici polifuncţionalizaţi” (conducător științific – Arîcu Aculina, dr.hab., conf.cerc.) – premiul „Pavel Vlad”.

ŞTIINȚE SOCIOUMANE

Teza de doctor de excelenţă

Gradul I: Băț Mihail (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în istorie „Regiunea Nistrului Mijlociu în secolele XI-III a. Chr” (conducător științific – Zanoci Aurel, dr., conf.univ.) – premiul „Ștefan Ciobanu”.

Gradul II: Deleu Ecaterina (Universitatea de Stat din Moldova) cu teza în științe politice „Generații secunde ale cetățenilor moldoveni din Italia: aspecte socio-politice” (conducători științifici – Moraru Victor, dr.hab., prof.univ., m.cor. și Rusnac Gheorghe, dr.hab., prof.univ., acad.) – premiul „Pantelimon Halippa”.

Gradul II: Starciuc Mariana (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) cu teza în arte „Fenomenul teatrului documentar: caracteristici și specific” (conducător științific – Tîrțău Svetlana, dr., prof.univ.) – premiul „Leonid Cemortan”.

Gradul III: Mija Simion (Academia de Studii Economice din Moldova) cu teza în științe economice „Utilizarea metodelor statistice și econometrice în fundamentarea politicii monetare orientată spre stabilitatea prețurilor” (conducător științific – Pârțachi Ion, dr., prof.univ.) – premiul „Sergiu Chircă”.

Este îmbucurător faptul că în pofida condițiilor pentru efectuarea cercetărilor științifice în Republica Moldova, unele persoane se „încăpăținează” să facă cercetări de calitate, tezele menționate mai sus fiind dovadă în acest caz. Sunt teze foarte interesante, implementarea rezultatelor acestora în diferite domenii ar aduce multă plusvaloare, fie că este vorba despre domenii practice, fie despre luarea unor decizii de politică bazate pe evidențe științifice.

„Acest concurs este și un prilej pentru a medita despre rolul științei și a celor implicați în cercetarea științifică din Republica Moldova. Din păcate, omul de știință în societățile mai puțin avansate nu are un statut pe care l-ar merita, ținând seama că dezvoltarea durabilă în toate domeniile se poate realiza doar prin performanță științifică. Suntem preocupați de știri, festivaluri și gale muzicale, sportive, gastronomice, ale modei etc., care deseori scot la rampă vedete efemere și nu de activități și personalități cu relevanță universală și impact constant asupra vieților noastre. Este o consecință a analfabetizării științifice a societății și a elitelor sale. Ea se manifestă și prin subfinanțarea publică și privată a cercetării. În țările dezvoltate însă cercetarea și educația întotdeauna au fost susținute prin donațiile oamenilor bogați și această activitate este considerată o normă. Spre exemplu, așa-numitul Endowment fund al Universității din Harvard, format în mare parte din donațiile absolvenților acesteia, este de peste 37 de miliarde USD. În acest context, factorii de decizie și toți cei care au posibilități ar trebui să contribuie la schimbarea percepției științei în societatea noastră care este exprimată prin sintagma descurajantă „Știința nu este importantă”. Trebuie să conștientizăm că trăim în secolul al XXI-lea, într-o lume a competiției dure, în care vor supraviețui doar țările / popoarele care se vor baza pe
cunoaștere și inovare.” [sursă, 2018]

Publicitate

Orice organizație poate pregăti doctori habilitați?

Modul de efectuare a postdoctoratului și de obținere a titlului științific de doctor habilitat în Republica Moldova este stipulat în Regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de postdoctorat, aprobat la 29.05.2018. Conform acestui act, acestea „se desfășoară în cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării, abilitate în condițiile legii”. Însă nicăieri în altă parte nu este indicat ce înseamnă abilitare a organizațiilor cu acest drept. Având în vedere acest fapt, am propus o modalitate de abilitare a dreptului de a organiza postdoctorat, care a fost consultată cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (denumirea de atunci) și acceptată de autoritatea publică centrală în domeniu. Această informație a fost publicată pe site-ul ANACEC și transmisă instituțiilor. Ea prevedea că:

1) Dreptul de a desfășura studii de postdoctorat îl au organizațiile din domeniile cercetării și inovării evaluate și acreditate anterior de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (inclusiv cele cu valabilitatea expirată a certificatului de acreditare științifică), la profilurile de cercetare acreditate;

2) Dreptul prevăzut la p. 1) expiră  odată cu aprobarea Metodologiei de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării (care va prevedea condiții pentru obținerea acestui drept) și efectuarea procesului de evaluare a organizațiilor în conformitate cu această Metodologie.

Între timp așa și nu a fost aprobată Metodologia evaluării organizațiilor, se pare că toți au „uitat” de această prevedere și se creează impresia că tuturor le convine ca orice organizație să aprobe programe de postdoctorat la orice specialitate. Altfel, nu pot fi explicate deciziile de aprobare a unor programe de postdoctorat de către organizații și de către Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare la specialități/ domenii de cercetare în care organizațiile respective nu au centre/unități științifice, de exemplu programe de postdoctorat în domeniul științelor educației la instituții cu profil ingineresc sau juridic. De obicei se aprobă programe de postdoctorat cu susținerea lucrării de sinteză și nu a tezei de doctor habilitat, deoarece cerințele pentru publicații sunt identice (o altă problemă a acestui Regulament, pe lângă faptul că cerințele pentru publicații sunt ambigue), iar pentru susținerea lucrării de sinteză se constată că membrii Comisiei trebuie aduși din afara organizației. Și atunci în ce a constat programul de postdoctorat în cadrul acestei instituții?

Astfel, în Republica Moldova programele de doctorat (finalizate cu obținerea titlului de doctor în științe) pot fi organizate doar în instituții care sunt autorizate sau acreditate în acest scop, pe specialități (dețin capacități), iar programele de postdoctorat (finalizate cu obținerea titlului de doctor habilitat) pot fi organizate în orice instituție din domeniile cercetării și inovării, la orice specialitate. Nu e clar de ce este o abordare diferită, mai ales având în vedere că titlul de doctor habilitat este superior celui de doctor în științe.

Sau poate așa și trebuie să fie și eu nu înțeleg ceva?

O nouă carte de promovare a științei moderne de Nelly Țurcan

Recent a apărut cartea „Explorarea metodelor de cercetare în biblioteconomie și știința informării”, autoare – Nelly Țurcan.

Răsfoind această carte, eu m-am prins la gândul că ea reflectă personalitatea dnei Nelly Țurcan: temeinică (424 surse bibliografice), serioasă, bine pregătită, exprimare clară, logică, documentată, abordând toate aspectele, dar specializată, ține seama de toate noutățile în domeniu, utilă și disponibilă pentru tineri.

Fenomenul plagiatului în Republica Moldova

Sursa: olly/shutterstock.com

Am abordat subiectul din titlu în cadrul webinarului „Plagiatul și dreptul de autor în Republica Moldova” (19.11.2021), iar în continuare vedeți o variantă scrisă a prezentării făcute, privind plagiatul în domeniul științei.

I. Două idei esențiale… pentru înțelegerea fenomenului

1) Plagiatul (prin care se înțelege expunerea într-o lucrare a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din alte lucrări, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale) este un furt, de la autorul original şi de la comunitatea academică, mai bine zis, de la consumatorii produsului plagiat, dar şi o înşelăciune, deoarece autorul faptei îşi face o imagine falsă în comunitate;

Cât se poate de plagiat?!

Este o întrebare mai mult retorică. Însă unii reprezentanți ai științelor juridice din Republica Moldova o adresează la modul cel mai serios.

Am putea parafraza întrebarea în „cât putem fura?” având în vedere faptul că plagiatul este un soi de furt intelectual. În așa caz răspunsul unui om onest ar fi evident – nimic. Iar dacă se întâmplă furtul, întrebarea care se pune, de obicei, este cum să fie sancționat acel furt. Și răspunsul poate fi foarte diferit – de la măsuri educative până la diferite tipuri de pedepse. Depinde de mai mulți factori/criterii, unul din care este volumul furtului. Reacția celui învinuit de furt evident că la fel poate fi diferită – de la recunoașterea greșelii și abandonarea acestui obicei până la căutarea justificărilor, a modalităților de a nu fi prins pe viitor și contestarea prin toate căile posibile a faptului că ar fi furat.

Științele juridice: cel mai atractiv domeniu pentru doctorat?!

Dacă în 1995 în Republica Moldova erau 59 persoane cu titlul științific în domeniul dreptului (din care 6 – doctori habilitați), ulterior numărul acestora a crescut rapid, în perioada 1996-2020 fiind conferite 620 de titluri științifice (din care 33 – de doctor habilitat). Prin ce se mai caracterizează acest domeniu științific – vedeți în analiza de mai jos.

La selectarea granturilor doctorale…

Analiza aprobării conducătorilor de doctorat în perioada 2015-2020 (de când sunt școlile doctorale) a arătat că sunt necesare un set de acțiuni, în contextul aprobării granturilor doctorale și monitorizării studiilor de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC):

1) Verificarea numărului de doctoranzi pe care îi îndrumă persoanele care depun proiecte de granturi doctorale la MECC. În acest scop, ar trebui:

– de analizat listele conducătorilor de doctorat aprobați în anii precedenți (afișate pe site-ul MECC);

– de solicitat anual de la instituții informații privind modificările în lista doctoranzilor / conducătorilor de doctorat (exmatriculare, concedii de îngrijire a copilului, prelungire etc.);

Despre științele educației în Republica Moldova

La invitația organizatorilor Conferinţei ştiinţifice internaționale „Cultura cercetării pedagogice: Provocări și tendințe contemporane”, ediția I-a, am făcut o prezentare în care am încercat să scoatem în evidență câteva caracteristici ale științelor educației din Republica Moldova (RM)în context național și european, mai mult de ordin scientometric.

Pentru început – o descriere succintă a sistemului de cercetare-dezvoltare din RM, parte componentă a căreia sunt științele educației. Pot fi evidențiate 4 etape în dezvoltarea acestuia, particularitățile fiecăreia le puteți vedea în slide: de la lipsa unui sistem clar de organizare a sistemului, dar cu resurse umane importante și performanțe (prima etapă) – la o încercare de a reforma sistemul și de a-l alinia la standardele internaționale, manifestată printr-o concepție clară, introducerea concursurilor, expertizei, a unui organ în cadrul Guvernului – CȘSDT ș.a., reformă care a fost compromisă prin reducerea drastică a finanțării (etapa a 2-a) – la introdecerea un model neosovietic, în care Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a cumulat toate funcțiile (politică, finanțare, evaluare), dar datorită relațiilor bune cu conducerea statului crescut finanțarea domeniului, ceea ce a permis o înviorare a activității de cercetare, însă inclusiv modul  de gestionare a acestor fonduri a contribuit la desconsiderarea AȘM și a științei în societate (etapa a 3-a) – până la o nouă reformare a sistemului, în care declarativ se dorește să se adopte un model european al științei, dar din cauza incompetenței sau, poate, și a reaintenției, de fapt se distruge și potențialul care mai era – de fapt ne mișcăm acum spre dispariția cercetării științifice în Republica Moldova într-o formă organizată, ca un sistem distinct de activitate umană.

Ca urmare a modificărilor în cadrul normativ începând cu anul 2014 și mai ales prin modificarea Codului cu privire la știință și inovare (în 2017), s-a conturat un astfel de sistem de cercetare în RM: MECC elaborează politica în domeniu, ANCD – implementează politica, în special prin distribuirea finanțării prin concursuri, iar ANACEC evaluează activitățile CD. În organigramă vedeți și alți actori ai acestui sistem.

Și iar despre aprobarea conducătorilor de doctorat

De data asta, în urma analizei conducătorilor de doctorat aprobați pentru îndrumarea doctoranzilor înmatriculați în anul de studii 2020/2021, nu mă voi referi la liderii după numărul doctoranzilor îndrumați (chiar dacă și în acest an de studii au fost aprobați și câte 6 doctoranzi la un conducător, în condițiile când un conducător poate îndruma simultan 5 doctoranzi!), ci la alte aspecte „interesante”, de care ar trebui să fie interesați cei cu

Cum să (nu) atribui calificative tezelor de doctorat

Sursa: http://thegradstudentway.com/

Odată cu instituirea școlilor doctorale în Republica Moldova (HG1007/2014), tezelor susținute de către absolvenții acestora le sunt atribuite calificative (excelent, foarte bine, bine, satisfăcător și nesatisfăcător).  În conformitate cu Regulamentul aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (ordin MECC nr. 514 din 05.12.2017), calificativul se stabilește în urma evaluării tezei/dosarului candidatului în conformitate cu 7 criterii. Dintre aceștia 6 reprezintă o evaluare calitativă, subiectivă a  experților din Comisia de susținere a tezei (iar în condițiile când conducătorul de doctorat  propune componența Comisiei și el însuși este membru ale acesteia, nu e greu de presupus cum poate o comisie „aleasă pe sprânceană” să evalueze în Republica Moldova), iar unul nu depinde de membrii Comisiei și ar trebui să reflecte calitatea publicațiilor (în funcție de recunoașterea pe plan internațional al acestora). Criteriul general al tezei nu poate fi superior calificativului atribuit conform criteriului ce se referă la publicații.

Toate bune și frumoase până aici, numai că cerințele / elementele criteriului al 7-lea, care ar fi trebuit să asigure mai multă obiectivitate la atribuirea calificativului tezei, sunt „cam anapoda” elaborate: