Cum influențează indicatorii bibliometrici ai directorilor de proiecte finanțarea cercetării în Republica Moldova?

Împreună cu trei colegi de la Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, Nelly Țurcan, Irina Cojocaru și Igor Cojocaru, am analizat ce corelație există între evaluarea colegială / finanțare și indicatorii bibliometrici ai directorilor de proiecte din cadrul concursului „Program de stat 2020-2023”. Rezultatele analizei au fost publicate recent în revista „Science and Innovation” (inclusă în bazele de date Web of Science și Scopus). Iată câteva din concluziile acestui studiu:

– Cu excepția Instrumentului Bibliometric Național, prezența directorilor de proiecte în celelalte baze de date examinate este limitată. O prezență relativ modestă în Web of Science și Scopus este un indicator al recunoașterii internaționale insuficiente a activităților de cercetare, în timp ce o prezență scăzută în Google Scolar lipsa conștientizării unor lideri de echipă cu privire la necesitatea promovării cercetării;

– A fost stabilită o corelație pozitivă între punctajele acordate de evaluatori și performanțele științifice anterioare ale directorilor de proiecte. Această corelație este valabilă pentru aproape toți indicatorii bibliometrici, deși ea este slabă. O corelație ceva mai semnificativă este caracterustică pentru indicele Hirsch în WoS și Scopus, urmat de numărul total de documente în WoS și Scopus, confirmând importanța acestor două baze de date internaționale pentru evaluarea propunerilor de proiecte. Totuși, această corelație a fost perturbată, în opinia noastră, de interferența părților interesate în rezultatele competiției, mai ales având în vedere importanța crucială a acestui instrument pentru finanțarea cercetării naționale pentru următorii 4 ani.

– Există o corelație pozitivă între finanțarea proiectelor și performanța științifică anterioară a directorilor de proiecte. În cele mai multe cazuri, valorile medii ale indicatorilor bibliometrici ai liderilor de echipe finanțate sunt semnificativ mai mari în comparație cu cele ale propunerilor respinse, în special în WoS și Scopus. Dar această corelație a fost perturbată, se pare, și din cauza membrilor consiliului Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD) preocupați de finanțarea propriilor proiecte și instituții;

– Corelația dintre indicatorii bibliometrici ai directorilor de proiecte și rezultatele concursului este eterogenă în ceea ce privește prioritățile concuruslui și pare să depindă de gradul de prezență a liderilor de echipă în WoS și Scopus și numărul de propuneri de proiecte pe priorități;

– Rezultatele evaluării și selecției proiectelor par să fi fost viciate de conflictele de interese și schemele „old-boys”. Altfel, este dificil de explicat de ce cel mai citat cercetător din WoS și Scopus din Moldova sau fondatorii unor școli științifice valoroase nu au primit nicio finanțare. Evaluarea propunerilor de proiecte a fost percepută în comunitatea științifică ca neprofesionistă, părtinitoare și influențată de interese.

Rezultatele analizei noastre arată că cele mai bune propuneri de proiecte nu au fost întotdeauna finanțate și evidențiază probleme majore în evaluarea și finanțarea proiectelor de cercetare în Republica Moldova (prejudecăți, scheme „old-boys” și alte asemenea, incompetențe birocratice, moștenirea sistemul sovietic etc.), ceea ce necesită schimbări semnificative ale procesului. Cele mai importante dintre acestea ar trebui să includă asigurarea transparenței procesului de evaluare și selecție, implicarea experților străini și utilizarea indicatorilor bibliometrici pentru evaluarea propunerilor de proiecte. Evaluarea inter pares ar trebui susținută de indicatori bibliometrici, adică devenind o evaluare inter pares informată, deoarece utilizarea indicatorilor bibliometrici pentru distribuirea fondurilor de cercetare s-a dovedit a fi de succes în mai multe țări. Cu toate acestea, având în vedere capacitățile insuficiente administrative/de organizare ale concursurilor de către ANCD, resursele financiare limitate și alți factori locali, credem că îmbunătățirea procesului de evaluare și selecție a proiectelor de cercetare poate avea loc doar în condițiile unor schimbări esențiale în politica științei din Republica Moldova.

Studiul complet „Excellence or misconduct: how the visibility of team leaders impacts the research project competition in the Republic of Moldova?” poate fi vizualizat / descărcat AICI.

Publicitate