Recomandările experților europeni – o nouă șansă pentru cercetarea din RM?

La 20 ianuarie 2023, Ministerul Educației și Cercetării a organizat evenimentul de prezentare a raportului ,,Cu ambiție pentru transformare: Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova”, realizat de un grup de experți prin intermediul Mecanismului de sprijin al politicilor (Policy Support Facility – PSF) din Programul Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare ,,Orizont Europa”.

În cadrul evenimentului (care nu a fost transmis online) am prezentat câteva concluzii finale privind posibilitatea ca aceste recomandări să devină o șansă pentru schimbarea și îmbunătățirea sistemului național de cercetare și inovare. Iată conținutul intervenției mele:

Experții europeni au făcut o analiză aprofundată, foarte bună, a 3 aspecte ale sistemului național de cercetare și inovare: finanțarea, infrastructura și legătura cu mediul de afaceri. Luarea în considerare a acestui studiu poate oferi o șansă pentru transformarea spre bine a cercetării din Republica Moldova.

Cunoașterea bună a situației reale și recunoașterea problemelor existente este, în opinia mea, primul element spre schimbarea lucrurilor. Iar situația este una dramatică:

în Republica Moldova sunt de 11 ori mai puțini cercetători la 100 mii locuitori în comparație cu Uniunea Europeană;
cercetătorii cu vârsta 55 și mai mulți ani constituie aproape jumătate;
volumul finanțării cercetării-dezvoltării ce revine la un locuitor în Republica Moldova este de 103 ori mai mic decât media UE;
la un cercetător din Republica Moldova se alocă finanțare de peste 12 ori mai puțină decât în medie în UE;
doar 10% din companii au cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
mai puțin de 1/3 din toți cercetătorii sunt angajați pe o normă științifică întreagă;
un cercetător științific stagiar (care are masterat) are un salariu de circa 250 Euro, iar bursa lunară a unui doctorand nu depășește 85 Euro.

Salariul unui cercetător care a susținut doctoratul este mai redus decât remunerarea pentru multe alte activități care pot fi ocupate după liceu sau după licență. Credeți că în așa condiții am putea mai spera la venirea tinerilor talentați în cercetare sau la păstrarea unor școli științifice? Este o întrebare retorică.

Situația în care s-a ajuns este rezultatul unei atitudini mai puțin favorabile față de cercetarea științifică care a dominat în Republica Moldova. Și aici ajungem la al doilea element care contează pentru a schimba lucrurile, în opinia mea cel mai important, conștientizarea necesității științei pentru Republica Moldova. Chiar dacă este declarată prioritate și drept bază pentru dezvoltarea socioeconomică şi creșterea competitivității ţării (conform Codului cu privire la știință și inovare), cercetarea este văzută deseori ca un apendice al altor activități (nu ca o activitate umană distinctă) și care poate fi sacrificat oricând. Faptul că aici nu sunt miniștri sau secretari de stat ale altor ministere este concludent în acest sens. Pe de altă parte, la noi oricine se pricepe la evaluarea cercetării și să spună că cercetătorii nu dau rezultate: chiar și Curtea de conturi cu Ministerul justiției, ca să nu mai vorbesc de Ministerul Finanțelor. Chiar dacă experții spun că evaluarea cercetării este una din cele mai dificile activități din cauza incertitudinii descoperirilor; necesitatea schimburilor şi a libertăţii de creaţie; rezultatul ştiinţific ca un bun public; efectul în timp al rezultatelor; dificultatea evaluării cantitative a efectelor economice şi sociale şi altele asemănătoare. Este timpul să nu mai privim cercetarea ca cheltuială a banilor bugetari, să înțelegem că activitatea științifică nu este una pe care oricine o poate face și că pentru a avea rezultate și impact al cercetărilor este necesar de creat inițial condiții.

Și în sfârșit, al 3 element necesar pentru schimbare este luarea deciziilor bazate pe dovezi științifice, în urma unor consultări cu părțile interesate (deciziile luate pe bază de dovezi științifice reprezintă deocamdată o declarație frumoasă, din păcate). Recomandările experților europeni sunt pertinente, bazate inclusiv pe bunele practici internaționale, și sunt o bază pentru acțiunile pe care noi avem de le făcut. Este adevărat că unele din recomandări au fost făcute și anterior de către experți naționali și internaționali, dar nu au mai fost implementate (de exemplu cele legate de recrutarea, promovarea și oportunitățile de carieră ale cercetătorilor, formulate în cadrul Horizon 2020 PSF în 2016). De aceea pentru noi este important acum ca recomandările să le transpunem în acte normative și mecanisme funcționale.

În continuare voi menționa câteva din acțiunile care urmează să vină în întâmpinarea acestor recomandări:

Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” prevede creșterea anuală a finanțării cercetării cu 0,1% din PIB. Este o prevedere care este în consens cu absolut toate recomandările de până acum, dar este important ca aceasta să fie consecvent implementată (în 2004 în Codul cu privire la știință și inovare a fost fixat obiectivul de 1% din finanțare, dar care a rămas doar ca obiectiv).

Ministerul urmează să elaboreze Strategia cercetării și inovării până în anul 2030 și Programul național în domeniile cercetării și inovării pe anii 2024-2027. Aceste 2 documente, primul pe termen mai lung, iar al doilea pe termen mediu, urmează să integreze cele 14 recomandări, formulate de experți, în viziunea generală a dezvoltării cercetării științifice în Republica Moldova. Aceste documente strategice urmează să indice clar viziunea asupra cercetării științifice în Republica Moldova, ce fel de știință dezvoltăm, ce obiective urmărim și care sunt mecanismele prin care ne propunem să le atingem.

Totodată, am elaborat un proiect de modificări la Codul cu privire la știință și inovare și ulterior urmează să fie modificate metodologiile de finanțare. Modificările la Codul cu privire la Știință și inovare urmează să excludă contradicțiile și neclaritățile, să dezvolte un cadru normativ coerent utilizând aceiași termeni ca în Uniunea Europeană (de exemplu, definirea infrastucturii de cercetare). Metodologia de finanțare instituțională urmează să fie modificată în sensul asigurării sustenabilității sistemului de cercetare, iar metodologia de finanțare prin proiecte – pentru îmbunătățirea evaluării proiectelor și o distribuție mai echitabilă a fondurilor publice pentru cercetare finanțată competitiv.

Acest nou cadru strategic și normativ urmează să fie baza pentru o politică a științei coerentă, sistemică, predictibilă, transparentă, bazată pe dovezi științifice.

Însă pentru a implementa recomandările chiar și implicarea plenară a Ministerului nu este suficientă, fără alți actori importanți.

Dacă până acum m-am referit mai mult la recomandările legate de finanțare, atunci referitor la infrastructură urmează:

să se facă o actualizare a cartografierii infrastructurilor, ținând seama de definițiile și criteriile expuse de experți pentru diferite tipuri de infrastructuri;
să fie stabilit un instrument de finanțare adecvat pentru infrastructură, în special pentru cele de importanță națională;
să fie prioritizate domeniile tematice ale cercetării la nivel național ținând seama inclusiv de necesitatea asigurării infrastructurii fie finanțând-o la nivel național, fie asigurând accesul la infrastructura de peste hotare (ținând seama de realități, poate ar fi necesar de dezvoltat prioritar cercetările științifice care nu necesită investiții majore în infrastructură).

Referitor la recomandările ce țin de interacțiunea știință-mediul de afaceri:

trebuie să admitem că ele sunt cel mai dificil de realizat din diferite cauze: structura economiei, cu axarea pe domenii mai puțin tehnologizate, capacitatea de absorbție a întreprinderilor, orientarea cercetărilor etc.
MEC nu are suficiente pârghii și capacități de a formula și implementa politici de inovare – or inovarea este în primul rând despre cererea din partea solicitanților, nu despre oferta din partea cercetătorilor. De aceea, este foarte importantă și contăm pe implicarea altor părți interesate, cum ar fi Ministerul Economiei și mediul de afaceri;
se simte nevoia unei coordonări mai bune a politicii de inovare la nivel național și este necesară crearea unui organism la nivel național, poate a unui consiliu interministerial, care să asigure rolul de coordonator.
sunt elaborate proiecte ale Strategiei de specializare inteligentă și a Foii de parcurs pentru transfer tehnologic, care ar putea contribui la implementarea unor recomandări, cu condiția ca să fie corelate între ele și cu strategia generală a cercetării și inovării.

Sunt și alte elemente necesare pentru ca recomandările să fie implementate, dar menționez doar încă două:

existența unei echipe unite, dedicate și profesioniste lal MEC, gata să întreprindă acțiuni neordinare; și
aprobarea unui mecanism de monitorizare a implementării recomandărilor experților (pe care ministerul urmează să-l elaboreze).

În încheiere mi-am exprimat speranța că acest raport al experților va fi un semnal de alarmă pentru toți actorii din sistem. Îmi doresc ca acesta să fie un imbold pentru a lua măsuri radicale și a conștientiza necesitatea cercetării în Republica Moldova.

Raportul PSF poate fi consultat (în română și engleză) la următorul link: Oficiul pentru Publicații al Comisiei Europene