Cercetarea științifică devine un hobby în Republica Moldova?

Biroul Național de Statistică (BNS) ne anunță că în anul 2020 față de anul trecut a crescut numărul cercetătorilor științifici în Republica Moldova cu 5,1%, iar a tinerilor – cu 3,1%. Motiv de bucurie și de felicitare a responsabililor pentru promovarea unei politici înțelepte? Haideți să vedem ce stă în spatele acestor cifre.

Compararea Registrului cercetătorilor (angajați în 2020) al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD) cu datele din Raportul anul al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) pe anul 2015, ne arată că în ultimii 5 ani numărul total al cercetătorilor a scăzut cu 350, iar numărul cercetătorilor din instituțiile de învățământ superior a crescut cu 230. Astfel ponderea cercetătorilor în instituțiile de învățământ superior a crescut de la 27,4%, în 2015, până la 38,8%, în 2020.

Analiza participării în proiecte (din Registrul menționat) ne arată că doar 28,8% (!) din toți cercetătorii sunt angajați pe o normă științifică întreagă. În institutele de cercetare 38% din cercetători sunt angajați pe o normă întreagă, iar în universități – 14,3%. Peste 55% din toți cercetătorii sunt angajați pe 0,5 normă. În instituțiile de învățământ superior fiecare a 3 persoană (33,7%) este angajată pe o normă științifică de doar 0,25. Având în vedere faptul că majoritatea acestor persoane sunt și cadre didactice, ponderea timpului ocupat cu cercetarea științifică este și mai mică.

După cum vedem, creșterea numărului de cercetători, atestată de BNS, poate fi explicată prin creșterea numărului de persoane din instituțiile de învățământ superior angajate în proiecte de cercetare (dar pe o normă științifică mică). În același timp, în institutele de cercetare se înregistrează reducerea normei pe care sunt angajați cercetătorii și / sau plecarea acestora în alte domenii de activitate. Un exemplu în acest sens sunt institutele din domeniul medical, în care cercetătorii aleg să se ocupe cu activitatea curativă. Astfel, conform Registrului, în Institutul Oncologic din cei 33 cercetători angajați (față de 47, în 2015) doar 9 sunt pe o normă întreagă, iar în Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din cei 20 cercetători angajați (față de 41, în 2015) doar 8 sunt pe o normă întreagă.

Cifrele de mai sus sugerează că cercetarea științifică devine în Republica Moldova tot mai mult o activitate auxiliară, suplimentară celei de bază.

Publicitate