Științele juridice: cel mai atractiv domeniu pentru doctorat?!

Dacă în 1995 în Republica Moldova erau 59 persoane cu titlul științific în domeniul dreptului (din care 6 – doctori habilitați), ulterior numărul acestora a crescut rapid, în perioada 1996-2020 fiind conferite 620 de titluri științifice (din care 33 – de doctor habilitat). Prin ce se mai caracterizează acest domeniu științific – vedeți în analiza de mai jos.

Cercetări în domeniul dreptului se efectuează în special într-un institut de cercetare și în câteva instituții de învățământ superior. În „Programul de Stat 2020-2023” – principalul instrument de distribuire a finanțării pentru cercetare-dezvoltare pentru 4 ani, în domeniul dreptului se finanțează doar 4 proiecte cu o finanțare totală pe anul 2020 de 4,3 mil. lei, câștigate de 3 instituții (Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice și Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”). În aceste proiecte sunt angajați 67 cercetători. Din aceștia, peste 3/4 sunt angajați pe 0,5 normă (ceea ce confirmă încă o dată rolul secundar al cercetării la nivel național). Volumul finanțării și numărul cercetătorilor în domeniul dreptului este mult mai mare, deoarece cifrele de mai sus caracterizează doar activitățile finanțate din bugetul de stat pentru știință. Există însă în domeniul dreptului și cercetări doctorale și cele din cadrul normei științifico-didactice (în cadrul ultimei timpul pentru cercetare poate varia de la 517 ore (asistent) până la 770 ore (profesor).

În cercetarea doctorală, științele juridice sunt mult mai vizibile. Astfel, în perioada existenței școlilor doctorale (începând cu anul 2015) au fost înmatriculați 547 doctoranzi în domeniul dreptului (16,8% din totalul doctoranzilor din Republica Moldova). Predomină doctoranzii care studiază la frecvență redusă, cu taxă, în majoritate bărbați. Numărul doctoranzilor de peste hotare este semnificativ, marea majoritate a lor fiind din România.

Cei mai mulți doctoranzi în științele juridice au fost înmatriculați în anii de studii 2017/2018 și 2018/2019. Pentru acest domeniu este caracteristic admiterea la studii a unui număr mare de persoane din organele de drept și din diferite autorități publice din Republica Moldova, iar ceea ce este interesant e că în mai multe cazuri temele de cercetare ale acestora nu coincid cu activitatea profesională (și atunci legătura acestora cu cercetarea deseori se încheie după obținerea titlului științific).

Cei mai mulți doctoranzi înmatriculați sunt la specialitatea Drept penal și execuțional penal (23,4% din totalul doctoranzilor în științe juridice), urmate de specialitățile Drept internațional și european public (13%), Drept civil (12,1%), Drept constituțional (10,6%) și Drept procesual penal (9,7%). Este cumva semnificativ faptul că la polul opus după numărul doctoranzilor înmatriculați în Republica Moldova sunt specialitățile Dreptul ştiinţei, educaţiei şi culturii (1 doctorand) și Dreptul informațional (0 doctoranzi).

După instituții, distribuirea doctoranzilor este mult mai echilibrată. Cei mai mulți doctoranzi înmatriculați în științe juridice în perioada 2015-2021 au fost la Universitatea de Stat din Moldova (30% din total) și Consorțiul Academiei de Studii Economice cu Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” (20,5%). În total cercetări doctorale în domeniul dreptului se efectuează în 6 școli doctorale.

Dacă e să ne comparăm cu indicatorii la nivel european, atunci Republica Moldova are a doua cea mai mare pondere a doctoranzilor în domeniul științelor juridice (de peste 3 ori mai mult decât media europeană), cedând în acest sens doar Liechtensteinului.

După numărul doctoranzilor în științe juridice la 100 mii locuitori, Republica Moldova este pe locul 4. Scăderea în acest clasament față de cel precedent este explicabilă ținând seama de faptul că numărul total al doctoranzilor de la noi în valori relative este sub media europeană.

Doctoranzii înmatriculați în domeniul dreptului au fost / sunt îndrumați de către 130 conducători de doctorat desemnați, peste 70% din care sunt bărbați. Din aceștia, 40 îndrumă 6 și mai mulți doctoranzi, iar 15 conducători – 8 și mai mulți doctoranzi. La un conducător de doctorat în domeniul dreptului revin în medie 4,2 doctoranzi îndrumați, în timp ce media per Republica Moldova este de 3,3 doctoranzi la un conducător de doctorat. Totodată, sunt frecvente cazurile de desemnare drept conducători de doctorat a persoanelor care nu aveau acest drept la specialitatea respectivă. Doar în anul 2020/2021 la 8 teze au fost aprobați drept conducători de doctorat persoane care nu aveau acest drept; s-a înregistrat anterior și un caz când a fost desemnat conducător un doctor habilitat în științe fizico-matematice.

Treptat, științele juridice au devenit unul din cele mai importante domenii în care se conferă titluri științifice. Dacă în 1996 (primul an în care s-a conferit un titlu științific în acest domeniu în Republica Moldova) ponderea științelor juridice în totalul titlurilor de doctor conferite a fost de doar 3,5%, ulterior acesta indicator a crescut, atingând maximum în anul 2018 – 27,5%. În total, în 5 ani din ultimul deceniu ponderea științelor juridice în titlurile de doctor conferite a depășit 1/5.

Numărul relativ mare de titluri științifice conferite în drept probabil că poate fi explicat ca și în general în domeniul științelor sociale și economice prin avantajele oferite după obținerea diplomei, cerințele mai mici față de lucrările științifice, cererea mare la aceste specialități, inclusiv din partea persoanelor publice, dar și alte motive relevate în cadrul unui sondaj online efectuat. Totodată, în cazul științelor juridice una din cauzele cererii ridicate ar putea fi obținerea ulterioară a licenței de avocat, deoarece Legea cu privire la avocatură prevede că persoanele care deţin titlul de doctor sunt scutite de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare (potrivit președintelui Uniunii Avocaților, ar exista 187 persoane care au obținut licența în așa mod).

Rezultatele științifice obținute în urma cercetărilor din științele juridice, sub formă de publicații științifice, au o vizibilitate diferită la nivel național și internațional. În Instrumentul Bibliometric Național (IBN) (la data de 19.06.2021) numărul publicațiilor din domeniul științelor juridice ale cercetătorilor moldoveni din perioada 1996-2021 este de 9,8 mii (circa 10,4% din totalul publicațiilor autorilor din Republica Moldova). Este interesant că, dacă luăm în calcul toate lucrările publicate în domeniul dreptului (în reviste și în culegerile conferințelor) în Republica Moldova (nu doar a cercetătorilor moldoveni), atunci această cifră aproape că se dublează. Astfel, în perioada 2013-2018 au publicat în edițiile științifice de la noi cercetători din 37 țări, însă peste 95% din cele peste 10 mii publicații aparțin autorilor din 2 țări – Ucraina (5036 lucrări) și Republica Moldova (4823). Ar fi de apreciat un astfel grad de internaționalizare al domeniului dacă atractivitatea revistelor juridice din Republica Moldova s-ar baza pe calitatea acestora, efectuarea unor recenzări adecvate și nu pe necesitatea autorilor din Ucraina de a raporta lucrări publicate peste hotare (coroborată cu disponibilitatea lor de a achita o taxă în schimbul publicării aproape a oricărui text prezentat) .

Cea mai importantă instituție din Republica Moldova după numărul publicațiilor științifice în domeniul dreptului este Universitatea de Stat din Moldova (cu peste 1/3 din total), alte 3 instituții înregistrând ponderi importante (9-10% de lucrări).

Autori ale celor 9,8 mii publicații sunt 3,2 mii persoane. Dintre aceștia primii 40 autori au 30 și mai multe publicații, iar primii 14 autori – 50 și mai multe publicații.

Cel mai frecvent cuvânt-cheie (din cele 22,8 mii folosite în aceste publicații) este „infracțiune”, de peste 50 de ori întâlnindu-se alte 19 cuvinte. În general, formularea celor mai frecvente cuvinte-cheie este destul de largă, ceea ce ne sugerează fie conținut destul de general al multor publicații, fie ne poate indica o problemă de formulare adecvată a acestor cuvinte.

Numărul lucrărilor cercetătorilor moldoveni în științele juridice publicate peste hotare este mult mai mic. Astfel, în baza de date Scopus (una din cele 2 cele mai importante baze de date internaționale, lipsa din care este tratată ca fiind în afara științei științei mondiale) sunt înregistrate doar 16 publicații ale autorilor moldoveni în domeniul dreptului în perioada 1996-2020. După acest indicator Republica Moldova ocupă locul 135 în lume și locul 23 (ultimul) în Europa de est.

Per ansamblu, științele juridice se confruntă cu aceleași probleme ca și întreg sistemul de cercetare științifică din Republica Moldova (subfinanțarea cronică, dificultatea asigurării unei evaluări obiective în condițiile unei comunități științifice mici etc.). Se poate însă observa și o serie de trăsături specifice:

• un rol important în cercetarea doctorală (după ponderea doctoranzilor și a titlurilor conferite), dar o activitate științifică modestă în cadrul sistemului național de cercetare-dezvoltare;
• rezultate științifice semnificative obținute la nivel național (ca proporție a publicațiilor științifice), dar o vizibilitate internațională foarte redusă;
• predominarea clară a persoanelor care studiază la doctorat cu frecvență redusă și a celor care își finanțează studiile (legătura majorității acestora cu cercetarea finalizându-se odată cu obținerea diplomei de doctor), caracteristici care nu totdeauna sunt asociate cu cercetări performante în Republica Moldova…

Surse utilizate: Eurostat, Scimago, BNS, IBN, Indicatori-CDI, ANCD, MECC, ANACEC.

Materialul a fost publicat în: 30 years of economic reforms in the Republic of Moldova: economic progress via innovation and competitiveness. Vol.2, 24-25 septembrie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Studii Economice din Moldova, 2022, pp. 326-334. ISBN 978-9975-155-60-1.

Publicitate