Odată cu instituirea școlilor doctorale în Republica Moldova (HG1007/2014), tezelor susținute de către absolvenții acestora le sunt atribuite calificative (excelent, foarte bine, bine, satisfăcător și nesatisfăcător). În conformitate cu Regulamentul aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (ordin MECC nr. 514 din 05.12.2017), calificativul se stabilește în urma evaluării tezei/dosarului candidatului în conformitate cu 7 criterii. Dintre aceștia 6 reprezintă o evaluare calitativă, subiectivă a experților din Comisia de susținere a tezei (iar în condițiile când conducătorul de doctorat propune componența Comisiei și el însuși este membru ale acesteia, nu e greu de presupus cum poate o comisie „aleasă pe sprânceană” să evalueze în Republica Moldova), iar unul nu depinde de membrii Comisiei și ar trebui să reflecte calitatea publicațiilor (în funcție de recunoașterea pe plan internațional al acestora). Criteriul general al tezei nu poate fi superior calificativului atribuit conform criteriului ce se referă la publicații.
Toate bune și frumoase până aici, numai că cerințele / elementele criteriului al 7-lea, care ar fi trebuit să asigure mai multă obiectivitate la atribuirea calificativului tezei, sunt „cam anapoda” elaborate:
1) cerințele pentru atribuirea aceluiași calificativ în domenii apropiate ale științei sunt foarte diferite și greu de explicat. Astfel, în științele umaniste (cu tematici de cercetare cu caracter local) pentru a obține calificativul „Excelent” este suficient să publici două articole în reviste științifice de categoriile A, B+ și B din Republica Moldova incluse în bazele de date din anexa la același Regulament (de fapt, orice revistă din cele 3 categorii este în cel puțin două din aceste baze de date, aceasta fiind o condiție obligatorie pentru a obține una din aceste categorii), în timp ce în drept sau în economie chiar și doctorandului cu un articol în revistele din cele mai importante baze de date din lume – Web of Science și/sau Scopus, nu-i poate fi atribuit calificativul „Excelent”. Un alt exemplu sunt cerințele pentru atribuirea calificativului „Excelent” în științele medicale, unde sunt suficiente 2 articole ca prim autor în reviste științifice internaționale (care sunt acelea și oare se includ în ele și cele din Republica Moldova dacă sunt în baze de date internaționale?), și cele din științe biologice, unde sunt necesare minim 2 articole Web of Science și/sau Scopus;
2) calificativele superioare nu au neapărat cele mai ridicate cerințe. Astfel, în științele umaniste este mai ușor să obții calificativul „Excelent” decât cele două calificative inferioare imediate, deoarece în primul caz sunt suficiente două articole în reviste din Republica Moldova, în timp ce pentru a obține calificativul „Foarte bine” sunt necesare minim „5 articole în reviste ştiinţifice, dintre care 1 articol în reviste științifice din ţările clasate peste Republica Moldova în clasamentul Scimago”, iar pentru a obține calificativul „Bine” se cere ca „toate cele 5 articole să fie publicate în reviste științifice de profil, acreditate din țară”. Totodată, în toate domeniile științifice cu excepția celor umaniste și medicale, este mai ușor de obținut calificativul „Foarte bine” decât „Bine”, deoarece în primul caz este suficient ca din cele 5 publicații necesare două să fie în ediții incluse în bazele de date indicate în regulament (adică pot fi în reviste din Republica Moldova), iar în al doilea caz este neapărat să fie și „o publicație în reviste științifice din ţările clasate peste Republica Moldova în clasamentul Scimago”.
În acest document sunt utilizați și mulți termeni ambigui care fac dificilă atribuirea corectă a calificativelor și nu printr-o interpretare subiectivă (de ex., „reviste internaționale”, „proiecte instituționale”, „participări active la foruri”), dar… ei și ce, doar stă bine-mersi de peste un an de zile la MECC un proiect al acestui regulament care ar elimina aceste neajunsuri?
Gheorghe Cuciureanu 
0 Răspunsuri to “Cum să (nu) atribui calificative tezelor de doctorat”