Femeile în Republica Moldova: de la 58% studenți la 4% academicieni

O privire asupra reprezentării femeilor în mediul academic din Republica Moldova arată diferențe destul de mari între activități / titluri / funcții.

Printre studenți femeile au o pondere de 58,3% în anul de studii 2020/2021 (34443 din totalul de 59033 studenți). Chiar dacă au o pondere puțin mai mică (54%), femeile sunt majoritare și printre doctoranzi (886 din totalul de 1641 doctoranzi, în 2019). Și mai ridicată este ponderea femeilor la etapele ulterioare din cariera academică: ocuparea funcției de lector universitar – 59,1%, obținerea titlului de doctor în științe – 63,1% (317 din totalul celor 502 titluri de doctor confirmate în 2018-2020) și a titlului de conferențiar universitar – 60,1% (137 din totalul celor 225 titluri de conferențiar confirmate în 2018-2020), precum și ocuparea funcției de conferențiar universitar – 54,9% (peste 900 din totalul de circa 1,7 mii de persoane).

Potrivit opiniei regretatului ex-președinte al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), acad. Valeriu Canțer, această situație are următoarea explicație: „La prima etapă a formării profesionale doamnele şi domnişoarele sunt libere, ele se consacră deplin studiilor universitare şi pregătirii tezei de doctorat… Pot să afirm, în contextul dat, că la facultăţi, chiar şi la fizică şi matematici, prevalează în prezent ca număr fetele; în al doilea rând, ele sunt mai sârguincioase la învăţătură; în al treilea rând, fetele sunt mai perseverente în atingerea obiectivelor propuse. Cât priveşte următoarele etape, avansarea ştiinţifică a multora din ele se opreşte: lideri incontestabili devin bărbaţii.”

Într-adevăr, ulterior ponderea femeilor devine tot mai mică: de la 47,5% cercetători științifici (1315 din totalul celor 2767 cercetători în 2019) la 44,1% de conducători de doctorat (369 din totalul celor 836 de conducători de doctorat cărora le-au fost aprobați doctoranzi în anii 2016-2020) 43,8% de titluri de doctor habilitat (25 din totalul celor 57 titluri de doctor habilitat confirmate în 2018-2020) și până la sub 30% în cazul profesorilor universitari: 27,3% din titluri (12 din totalul celor 44 titluri de profesor universitar confirmate în 2018-2020) și 24,8% din funcții (83 din totalul celor 335 persoane care dețineau funcția de profesor universitar în instituții de învățământ superior în 2019/2020).

Conform aceleași opinii exprimate mai sus, „vine timpul când domnişoarele inteligente îşi creează familii, apar copiii şi ele se consacră acestor griji cotidiene, pe care le-a pus-o în gene mama-natură. Dar nu numai prin aceasta se poate explica fenomenul finalizării carierei ştiinţifice a multor doamne cu susţinerea primei teze de doctor. De regulă, nu va fi sprijinită de soţ în aspiraţia ei de a susţine habilitatul, ce necesită mult sacrificiu familial şi profesional. Totodată, şi şefii vor acorda prioritate bărbaţilor, care-s liberi în acţiuni şi nu-şi vor lua concediu de boală pentru copiii minori”. Încă o cauză a acestei situații este infrastructura, marcată de lipsa facilităților de îngrijire a copiilor.

Dar poate cel mai important factor a predominării accentuate a bărbaților la etapele avansate ale carierei academice este atitudinea tradițională față de rolul femeilor în societate și familie, care presupune că pozițiile cele mai importante revin bărbaților. Acest lucru este demonstrat de ponderea femeilor în funcțiile care presupun selectarea în bază de concursuri / de conducere (așa-zisa piramidă profesională). Astfel, femeile reprezintă 31,1% din cercetătorii științifici aleși ca membri ai Secțiilor de științe ale Academiei de Științe a Moldovei (14 din totalul celor 45 membri aleși în prezent pe o perioadă de 4 ani), 31,4% din directorii institutelor de cercetare (11 din totalul celor 35 directori) și 20,8% din rectorii instituțiilor de învățământ superior (5 din cei totalul celor 24 rectori). Cea mai mică ponderea a femeilor se înregistrează însă printre membrii Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) – instituția publică  de interes național care reunește personalități cu realizări deosebite în domeniile cercetării și inovării. Ponderea femeilor printre membrii AȘM este de 8,7% (6 din totalul celor 69 membri) și doar de 4,2% printre membrii titulari (academicieni) ai AȘM (2 din totalul celor 48 membri titulari).

În același timp, se manifestă și o tendință de feminizare a cercetării și învățământului superior din republica Moldova, în special la primele etape ale carierei academice. Astfel, dacă comparăm cifrele de mai sus cu datele pe anul 2010, prezentate de doamna Tatiana Rotaru, pe atunci purtător de cuvânt la CNAA,  observăm o creștere a ponderii femeilor:

• cu peste 11% în numărul persoanelor care obțin titlul de doctor în științe (52% în 2010);
• cu peste 3% în numărul persoanelor care obțin titlul de conferențiar universitar (57% în 2010);
• cu peste 29% în numărul persoanelor care obțin titlul de doctor habilitat (14% în 2010);
• cu peste 1% în numărul persoanelor care obțin titlul de profesor universitar (26% în 2010 ).

Și printre membrii AȘM se atestă o creștere a ponderii femeilor, cu peste 6% (2% în 2010) și doar în cazul rectorilor instituțiilor de învățământ superior  – o reducere cu circa 2% (23% în 2010, conform aceleași surse). Tendințele de feminizare se observă și dacă comparăm titlurile confirmate și funcțiile științifico-didactice ocupate din ultima perioadă, ponderea femeilor fiind mai mare conform titlurilor confirmate (cu peste 5% în cazul conferențiarilor și cu peste 2% în cazul profesorilor), ceea ce sugerează că pe viitor ne puteam aștepta la modificări respective și în cazul funcțiilor ocupate. Se pare că bărbații sunt mai influențați de atractivitatea redusă (inclusiv financiară) a cercetării și învățământului superior, probabil și din cauză că în societate predomină opinia că bărbatul este cel care trebuie să asigure familia din punct de vedere material.

Cu toate acestea, încă este caracteristică o anumită segregare orizontală pe activități, cu o predominare clară a femeilor în științe socioumane și o subreprezentare în științele agricole și inginerești.

Sursa datelor din tabel: Doctoranzi, 2019; conducători de doctorat, 2016-2020; cercetători științifici, 2019

Publicitate