Loteria este mai bună decât incompetența și frauda!

Cum să organizăm concursurile propunerilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova? Este o întrebare firească, după ce concursul propunerilor de proiecte de cercetare „Program de stat 2020-2023” s-a dovedit a fi un eșec total pentru sistemul național de cercetare și inovare, demonstrând încă o dată incapacitatea cronică a autorităților statului de a organiza competiții corecte de selectare a celor mai buni, indiferent de domeniu (justiție, administrație publică, achiziții publice, audiovizual etc.).

Propun schimbarea radicală a modului de desfășurare a concursurilor propunerilor de proiecte de cercetare în Republica Moldova (cel puțin pentru alocarea unei anumite cote din finanțarea competitivă), propunere ce se bazează pe analiza competiției desfășurate la noi și a modalităților alternative de organizare a concursurilor în lume. Este vorba despre un model de selectare a propunerilor de proiecte în 2 etape: 1) evaluarea bibliometrică și 2) organizarea tragerii la sorți pentru propunerile de proiecte calificate în etapa a 2-a.

1) Evaluarea bibliometrică: constă de fapt în verificarea îndeplinirii unor criterii minime de performanță pentru directorul și echipa de proiect. Pentru directorul de proiect aceste criterii ar putea fi un număr minim de publicații în cele mai importante două baze de date internaționale – Web of Science (WoS) și Scopus și o valoare minimă a H-index în aceste baze de date. Pentru echipa de proiect aceste criterii ar putea fi o pondere minimă a cercetătorilor prezenți în WoS și Scopus și un număr minim de cercetători din proiecte cu o valoare anumită al H-index din aceste baze de date. În opinia noastră, indicatorii bibliometrici din WoS și Scopus nu sunt doar indicatori „cantitativi”, având în vederea procedura de peer review a articolelor înaintate de a fi publicate, care poate implica experți mult mai pregătiți și procedura să fie mult mai riguroasă decât evaluarea propunerii de proiect de către experții naționali. Publicarea în aceste baze de date asigură prezența rezultatelor științifice în fluxul principal al științei la nivel internațional. Desigur că valorile minime ale publicațiilor și H-indexului din cele 2 baze de date vor trebui să țină seama de specificul cercetărilor și să fie diferite pentru prioritățile / domeniile concursului. Acest model este cel mai aplicabil științelor naturii și științelor exacte. Pentru științele socioumane criteriile minime ar putea include și indicatori bibliometrici din Instrumentul Bibliometric Național, iar pentru cercetările cu specific local (de ex., limbă, istorie etc.) articolele în reviste și cărțile de specialitate publicate în edițiile științifice din România. Această evaluare ar trebui să fie făcută în baza informației conținute în bazele de date recunoscute de autoritatea care desfășoară concursul. Datele acestei evaluări ar trebui să fie făcute publice astfel încât oricine să poată verifica corectitudinea procedurii pentru fiecare director și echipă de proiect. Această etapă ar trebui să se finalizeze cu publicarea listelor propunerilor de proiecte care îndeplinesc criteriile minime, pe priorități / domenii, adică a celora care se califică pentru etapa a 2-a. În efectuarea acestei proceduri trebuie respectate regulile/principiile de utilizare a datelor bibliometrice în evaluarea cercetării, inclusiv cele din Manifestul de la Leiden: să se țină cont de variabilitatea între domenii în privința practicilor de publicare și de citare; natura misiunii de cercetare a instituției/grupului/cercetătorului trebuie să fie punctul de referință; procesul de analiză și colectare a datelor trebuie să fie deschis, transparent și simplu; cei evaluați trebuie să aibă ocazia de a verifica datele și analizele; trebuie să fie protejată excelența în cercetarea de relevanță locală.

2) Tragerea la sorți: ar trebui să fie deschisă și publică. La fiecare prioritate / domeniu se pun într-un vas atâtea bile numerotate câte propuneri de proiecte s-au calificat pentru etapa a 2-a. Fiecare director de proiect extrage o bilă cu un număr, care va constitui numărul de ordine a propunerii de proiecte respectiv. În același scop ar putea fi folosit programul Excel cu funcția de randomizare, dar ținând seama că procedura se va desfășura în condițiile Republicii Moldova este preferabilă prima variantă. Astfel, toate propunerile de proiecte vor fi ierarhizate conform tragerii la sorți. Vor fi finanțate propunerile în ordinea ierarhizării, începând cu numărul cel mai mic, până se epuizează fondurile destinate respectivei priorități / domeniu, după o expertiză financiară a propunerilor de proiecte acceptate spre finanțare și, eventual, o negociere a volumului finanțării. Propunerile de proiecte care rămân în afara pragului de finanțare nu se resping, dar vor putea participa direct la tragerea la sorți într-un nou concurs.

Ar putea fi și alte variațiuni ale acestui model de selectare a proiectelor finanțate, cum ar fi:

  1. din lista proiectelor calificate pentru etapa a 2-a, primele 10 sau 20% de propuneri de proiecte după valoarea criteriilor de performanță să fie finanțate (în acest caz va fi necesar de elaborat o listă a propunerilor de proiecte ierarhizată după valoarea indicatorilor bibliometrici utilizați), iar restul propunerilor de proiecte de la fiecare prioritate / domeniu să participe la tragerea la sorți; sau
  2. din lista proiectelor calificate pentru etapa a 2-a, primele 10 sau 20% de propuneri de proiecte după punctajul oferit de către experți să fie finanțate (în acest caz va fi necesar ca toate propunerile de proiecte calificate în etapa a 2-a să fie expertizate și să fie elaborată o listă a propunerilor de proiecte ierarhizată după punctajul acordat de către experți), iar restul propunerilor de proiecte de la fiecare prioritate / domeniu să participe la tragerea la sorți. În acest caz sunt luate în considerare ambele perspective asupra propunerii de proiect: bibliometric și de expert. Totuși, această variantă ar putea fi utilizată doar atunci când se asigură procesul cu experți competenți și obiectivi.

Utilizarea acestei metode de repartizare a fondurilor pentru cercetare este argumentată printr-un șir de avantaje:

  • ar elimina conflictele de interese și ar crește încrederea în procesul de repartizare a fondurilor publice pentru cercetare, prin reducerea rolului factorului uman;
  • ar crește transparența desfășurării concursurilor propunerilor de proiecte de cercetare;
  • propunerile de proiecte merituoase, dar care nu au fost acoperite prin fondurile alocate, nu ar fi respinse, ci ar putea fi finanțate pe viitor (inclusiv din sursele altor finanțatori);
  • ar arăta câți cercetători și propuneri de proiecte se califică pentru etapa a 2-a, furnizând o diagnosticare a stării științei, utilă pentru instituții, societate și factorii de decizie, respectiv pentru acțiunile de politică a științei;
  • ar putea demonstra autorităților că, cercetători și proiecte merituoase sunt mult mai multe decât se finanțează și că este rușinos să aloci cea mai mică finanțare relativă din Europa în condițiile în care mai există resursă umană calificată în Republica Moldova;
  • nefinanțarea propunerii de proiect ar fi mai ușor de acceptat de către echipa proiectului întrucât nu ar fi motivată prin lipsa valorii proiectului, ci prin ghinionul orb;
  • ar reduce costurile desfășurării concursului, cu eventuala redistribuire a fondurilor economisite pentru efectuarea cercetărilor științifice.

Propunerea de alocare a finanţării prin acest model nu este o glumă, este argumentată prin cercetările efectuate și practicile internaționale existente. Sunt la etapa de finalizare a unui articol științific în care voi aduce mai multe argumente în acest sens.

Cred că utilizarea acestui model ar putea contribui la asanarea sistemului de cercetare național, prin eliminarea conflictelor de interese și înlăturarea surselor care compromit selecția celor mai buni.

P.S. Având în vedere unele comentarii apărute la această postare, vin cu următoarea precizare: În mod normal, finanțarea în bază de competiție ar trebui să constituie nu mai mult de 30-35% din finanțarea cercetării (așa este în majoritatea statelor europene) și anume aceasta (sau o parte din aceasta) propun să fie repartizată utilizând loteria. Cea mai mare parte din finanțare ar trebui să fie alocată ca finanțare instituțională. Finanțarea instituțională nu se alocă prin concursuri de proiecte (are la bază evaluarea instituțiilor) și ea asigură sustenabilitatea instituțiilor de cercetare și asigurarea unui salariu stabil cercetătorilor, indiferent dacă au câștigat proiecte sau nu. Acesta este mecanismul care se folosește în țările europene, dar la noi este totul distorsionat (finanțarea instituțională este mizeră și se alocă în funcție de rezultatele concursului!).

Publicitate

0 Răspunsuri to “Loteria este mai bună decât incompetența și frauda!”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s




Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii


%d blogeri au apreciat: