Și totuși, ce nu a fost bine în organizarea concursului propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023”?

Împreună cu câțiva colegi am sintetizat principalele probleme în organizarea concursului propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023”, redate în articolul „Concursul propunerilor de proiecte „Program de stat 2020-2023” – un nou pas spre disoluția științei din Republica Moldova?”

Am revenit la acest subiect, în principal, din două motive:

1) concursul „Program de Stat 2020-2023” este instrumentul decisiv care determină peisajul științific al Republicii Moldova pentru următorii 4 ani, și, prin urmare, perspectivele de dezvoltare a cercetării științifice de la noi pentru o perioadă îndelungată, deoarece prin acest concurs au fost alocate peste 98% din finanțarea în bază de concurs prevăzută în Programul Național de Cercetare și Inovare, iar rezultatele acestui concurs influențează decisiv însă și cealaltă parte a finanțării publice – cea instituțională, întrucât în Metodologia de finanțare instituțională, aprobată în 2020, primul criteriu enunțat pentru acordarea acestei finanțări este realizarea proiectelor de cercetare și inovare câștigate în urma concursurilor. Totodată, finanțarea cercetării din alte surse decât bugetul public este redusă, constituind circa 11% din total;

2) a trecut jumătate de an de la acel concurs și astfel am putut analiza unele aspecte mai detașat și având mai multă informație.

Analiza modului de organizare și desfășurare a concursului „Program de stat 2020-2023” a scos în evidență multiple deficiențe, care ne permit să afirmăm că, după ce anterior, prin reducerea finanțării cercetării, a fost developată atitudinea autorităților Republicii Moldova față de știință, prin acest concurs a fost transmis un mesaj clar către reprezentanții acestui domeniu, și anume că pentru selectarea spre finanțare nu contează performanțele echipei și calitatea propunerii de proiect.

Iată doar un fragment din analiza noastră pe care se bazează aceste concluzii:

„Din rezultatele evaluării propunerilor de proiecte prezentate de către ANCD pe 16.12.2019, care pun sub semnul întrebării buna desfășurare a procesului de expertiză, se evidențiază diferența mare de punctaj pusă de diferiți experți la aceeași propunere de proiect și acordarea punctajului maxim de către unii experți.

Este interesant de remarcat că în majoritatea cazurilor punctajele deosebite vin de la expertul nr.3 (așa cum este indicat în rezultatele prezentate de către ANCD), fie punctaje mult mai mici decât ale celorlalți doi experți, fie punctaje maxime sau aproape de maximum. Se vehiculează că acesta ar fi expertul economic/financiar din Republica Moldova (deși conținutul unor astfel de fișe arată lipsa cunoștințelor elementare în domeniul financiar și axarea pe evaluarea altor aspecte ale proiectului), dar ANCD nu a prezentat nicio informație oficială în acest sens.

Diferențele mari de punctaj provoacă întrebări ce țin de modul de desemnare a experților, dar și de modul de informare a evaluatorilor de către organizatori, inclusiv dacă acestora li s-au explicat responsabilităţile pe care le au, obiectivele programului și procedura de evaluare.

Am încercat să vedem dacă acest decalaj la punctare este determinat de performanțele directorilor de proiecte și am comparat valorile indicatorilor bibliometrici ale acestora din cadrul celor 3 direcții cu cele mai multe diferențe de punctaj acordat:

După cum observăm, dezavantajarea unor directori de proiecte, prin acordarea unor punctaje mici, nu este justificată prin valorile indicatorilor bibliometrici ai acestora. Mai mult decât atât, media indicatorilor bibliometrici ai unor directori de proiecte cu diferențe mari de punctaj este mai mare decât a celorlalți directori în cazul articolelor din IBN (prioritățile I și IV), citărilor și indicelui Hirsh atât din Scopus, cât și din Web of Science (prioritatea V), referințelor, indicilor H și I10 din Google Scholar (prioritatea V).

Analiza integrală poate fi citită AICI.

Publicitate