Asociația Ad Astra din România a publicat Metarankingul Universitar-2017 – o clasificare a universităţilor româneşti în funcţie de rezultatele combinării performanţelor lor individuale, așa cum au fost acestea menționate în clasamentele academice internaţionale ale universităţilor.
Raportul menționează că “o universitate modernă se ocupă de cunoaştere. Altfel spus, o universitate se ocupă de generarea cunoaşterii prin cercetare, de diseminarea cunoaşterii prin educaţie (predare/învăţare) şi de utilizarea cunoaşterii prin servicii către societate. Este un fapt evident că elementul cheie într-o universitate este educaţia, prin aceasta universităţile deosebindu-se de unităţile de cercetare (ex. institute de cercetare) şi de unităţile care oferă servicii către societate (ex. societăţile comerciale). Unele universităţi rămân focalizate mai ales pe componenta de educaţie, transmiţând cunoaşterea existentă, având astfel un profil academic focalizat pe studiile universitare de licenţă (similar colegiilor americane), adesea cu anvergură locală/regional. Alte universităţi, alături de educaţie, îşi dezvoltă şi componenta de servicii către comunitate (relaţia cu societatea/mediul socioeconomic), devenind astfel universităţi antreprenoriale, având însă, de regulă, tot o anvergură locală/regională. În fine, urmând modelul humboldtian, unele universităţi nu doar că generează prin cercetare cunoaştere nouă, dar pun cercetarea atât la baza educaţiei (studenţii devenind astfel nu doar asimilatori/utilizatori, ci şi creatori de cunoaştere, mai performanţi şi mai bine integraţi pe piaţa muncii în societate), cât şi a serviciilor către comunitate (care devin astfel inovative/cu avantaj competitiv); în acest fel universitățile humboldtiene dobândesc un profil academic focalizat pe studii universitare de licenţa/master/doctorat, cu anvergură naţională şi internaţională (unele din acestea, prin rezultatele de excepţie, devenind world-class).”
Clasamentul a fost întocmit în baza analizei prezenței universităților din România în următoarele clasamente internaționale:
1) Academic Ranking of World Universities / RWU (educație și cercetare);
2) Center for World University Rankings / WUR (educație și cercetare);
3) Leiden Ranking / CWTS (cercetare);
4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities / NTU (cercetare);
5) QS-Top Universities Ranking / QS (educație și cercetare) ;
6) Scimago Institutions Ranking / Scimago (dominant cercetare);
7) Times Higher Education–World University Rankings / THE (educație și cercetare) ;
8) University Ranking by Academic Performance / URAP (cercetare);
9) World’s Best Universities Rankings / US-News.
Rezultatele Metarankingului Universitar-2017 sunt următoarele: din cele 92 de universităţi româneşti (55 publice şi 37 private), doar 23 de universităţi, toate publice, au o prezenţă internaţională (adică sunt prezente în cele 9 clasamente de mai sus).
Am fost curios să văd dacă universitățile din Republica Moldova ar intra în acest Metaranking. Așa că, în conformitate cu metodologia acestui studiu, am căutat în cele 9 clasamente prezențe basarabene. Din păcate, din Republica Moldova nicio universitate nu se găsește în aceste clasamente, doar Academia de Științe a Moldovei fiind inclusă în clasamentul Scimago (care clasifică instituții din diferite sectoare) pe poziția 665.
Aceste rezultate arată că problemele universităților noastre, dar și soluțiile pentru a fi recunoscute la nivel internaționale, rămân aceleași pe care le semnalam acum 3 ani. Nu ne ramâne decât să credem că și pentru universităţile din Republica Moldova este valabilă afirmația din raportul „Metarankingul Universitar-2017. Clasamentul universităţilor din România” precum că „asta nu implică însă faptul că restul universităților româneşti nu ar avea o funcție socială importantă, dar aceasta, când există, este probabil relevantă şi are impact la nivel local/regional”.
0 Răspunsuri to “Metarankingul Universitar-2017: ar intra și universitățile din Republica Moldova?”