Formarea comisiilor de experți: titluri și poziții versus performanță și integritate

Până în prezent, comisiile de experți ale Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA) se formau din experții propuși de instituțiile de cercetare și universități. Această abordare a asigurat „verticala” intregului proces de evaluare a tezelor de doctorat de la catedră / laborator pana la aprobarea finală de către CNAA, ceea ce uneori a dus la trafic de influență și blocarea celor incomozi, indiferent de valoarea lucrării. 

În contextul procesului de formare a unor noi comisii de experți CNAA propun ca selectarea membrilor acestora să se facă în baza a 3 criterii:

• Performanța/competența științifică (prioritar publicaţii recunoscute internaţional, antrenare ca expert şi stagii peste hotare, participare în proiecte internaţionale);
• Integritatea profesională (reputaţie, respectarea practicilor de bună conduită);
• Asigurarea unui echilibru între diferite specialități științifice și instituții (acoperirea unei game largi de interese ştiinţifice şi evitarea conflictelor de interese);

Performanța/competența științifică:

• ar trebui să fie stabilită în primul rând în baza publicaţiilor (şi a citărilor) recunoscute internaţional (SCOPUS, ISI, ediţiile ştiinţifice recunoscute în România pentru ramurile / specialităţile ştiinţifice cu profil naţional). Includerea în comisiile de experți a persoanelor care au lucrari în bazele de date ISI și SCOPUS este important mai ales in domeniile unde sunt puține persoane cu astfel de lucrari si care trebuie promovate (ramuri ale stiintelor sociale si economice, umaniste, medicale etc.);
• cred că ar trebui excluse criteriile care nu întotdeauna arată performanța (ex., numărul doctorilor pregătiți, care poate fi la noi rezultatul poziției/funcției ocupate de persoană și nu a competenței științifice). În aceeaşi listă includ şi titlurile, gradele, participarea în Comisiile de experţi sau în Consiliile Ştiințifice Specializate (CȘS) (pot fi aduse exemple de persoane care au publicaţii SCOPUS, dar nu au fost incluse în nici un CŞS, iar pe de altă parte – persoane cu lucrări în mare parte plagiate, dar cu titluri de profesori și doctori habilitați, incluși anual în câte 3-5 CŞS);
• nu cred că ar trebui să existe criterii ridicate doar pentru ca o persoană să devină membru sau președinte a unei comisii de experți. Ce facem în caz că ele nu sunt îndeplinite de nimeni: trecem peste neîndeplinirea lor sau nu creăm comisia respectivă (dar cine evaluează tezele atunci?). Eu propun să fie selectați cei mai performanți, dar fără a indica criterii minime, adică să nu fim nevoiţi să încălcăm criteriile indicate. La fel nu cred că e benefic să acceptăm în comisii doar persoane care cândva au fost evaluatori ai CNAA, deoarece noi astfel stimulăm pe cei care au mai fost și punem bariere forțelor proaspete, adică favorizăm persoanele care și acum decid totul.

Integritatea profesională nu poate fi stabilită totdeauna uşor şi cantitativ, dar există mai multe posibilităţi de evaluare a integrităţii potenţialilor evaluatori şi de stabilire a persoanelor certate cu etica ştiinţifică:

• reputaţia în comunitatea ştiinţifică (încălcarea deontologiei profesionale este greu de o ascuns de colegi);
• monitorizarea de către consultanţii CNAA a comportamentului persoanelor în cazul dacă au fost anterior membri ai Comisiilor de experţi (spre ex., eu mi-am făcut opinii, bazate pe dovezi, despre onestitatea fiecărui membru al Comisiilor de experți cu care am lucrat). Desigur că opinia consultantului CNAA trebuie să fie bine argumentată la luarea deciziei;
• monitorizarea comportamentului persoanelor în CȘS sau în alte comisii. Spre exemplu, sunt cazuri când referenţii oficiali au dat un aviz pozitiv, aproape fără obiecţii, iar apoi s-a constatat că lucrarea e slabă sau există şi plagiat. E suficient să spun de o teza în economie de anul trecut, fraudată (nu doar plagiat, dar şi lipsă de corespondenţă între titlu, conţinut şi concluzii etc.) care a primit avize pozitive la toate etapele de susţinere. În opinia mea, în acest caz toţi membrii CŞS, referenţii, dar şi experţii care au evaluat teza în seminar nu au ce căuta în Comisia de experţi a CNAA. Şi acesta este doar un caz din multele pe care le cunosc. Dar consultanţii CNAA ar trebui să ducă evidenţa acestor cazuri, astfel încât să poată spune despre fiecare candidat în evaluatori dacă nu este în „lista neagră”;
• existenţa/semnalarea anterioară a plagiatului în lucrările potenţialului evaluator sau în lucrările doctoranzilor lui şi altele.

Asigurarea unui echilibru între diferite specialități științifice și instituții:

• la asigurarea unui echilibru între diferite specialități/ramuri ar trebui să se ţină seama şi de numărul dosarelor recepţionate de CNAA pe diferite ramuri / specialităţi;
• asigurarea unui echilibru între instituții nu este unul primordial; se va încerca respectarea echilibrului doar atunci când există persoane cu performanțe comparabile în diferite instituții; dacă într-o instituție de profil performanțele angajaților sunt semnificativ mai joase decât în alte instituții (sau nu dau dovadă de integritate) nu ar trebui selectat nici un expert din această instituție;

Evitarea conflictelor de interese cred că poate fi făcută și prin includerea persoanelor originare din Republica Moldova care activeaza peste hotare, acest lucru fiind important mai ales in domeniile in care stim ca se comit multe fraude si acolo unde sunt putini experti si e greu sa asiguram lipsa conflictelor de interese. Aceste persoane cred ca pot fi identificate pentru fiecare domeniu al științei, prin diferite instrumente, inclusiv:

– consultarea paginii Diasporei stiintfice a R.Moldova sau discutarea directa cu Centrul de Proiecte Internationale, mai ales ca au fost reprezentanti ai Diasporei care au facut stagii de revenire;

– consultarea paginii „Gala studentilor” la rubrica Doctorat, mai ales pe castigatorii din 2013 si 2014 deja au obtinut doctoratul. Astfel, eu la castigatorii din 2013 am remarcat-o pe Corina Cojocaru – Doctor în Drept Constituțional al Universității Paris I Sorbona, cu mențiunea “Très honorable”, cercetătoare post-doctorală a Universității din Geneva, Corina este unul din puținii experți ai Moldovei în drept constituțional comparat și unul dintre cei mai versați analiști politici pe spațiul Europei Centrale și de Sud-Est. Cred ca am avea nevoie de asa persoane (daca nu in Comisiile de experti, atunci macar ca experti confidentiali in dosarele „cu probleme”).

Totodată, consider că în Comisiile de experți ale CNAA nu ar trebui să se regăsească conducerea instituțiilor de cercetare și a universităților. Lăsând la o parte faptul că ei pot examina teza, dacă doresc, la etapele de susținere din instituțiile proprii și că la CNAA ar trebui ca lucrarea să fie văzută și de un “alt ochi”, e greu de înțeles cum fizic își pot găsi mulți din ei timp pentru o evaluare calitativă a unei lucrări de circa 150-200 pagini, având în paralel responsabilități manageriale, conducerea unor proiecte de cercetare, deplasări, coordonarea doctoranzilor, reprezentarea instituției în relațiile cu alți actori sociali și alte activități specifice unui șef de la noi, obișnuit să concentreze activitatea instituției în jurul său.

Am propus o astfel de abordare în ideea de a schimba modul actual de conservare a unor structuri, în primul rând, mintale, care duc la distrugerea brumei de ştiinţă care mai există la noi şi fiind conştient că în unele ramuri ştiinţifice nu există o masă critică care să vrea să existe o evaluare obiectivă. Dacă noi lăsăm abordarea care a fost până acum (componenţă propusă de conducerea instituţiilor), în unele ramuri se vor selecta persoane care în cel mai bun caz vor închide ochii la lucrări slabe, trafic de influenţă şi alte fraude. În consecinţă numărul persoanelor cu grade în aceste ramuri va creşte mai repede, iar numărul persoanelor care vor să existe un sistem obiectiv de evaluare se va diminua şi va fi din ce în ce mai rău. Dar oare nu este deja prea târziu în unele ramuri științifice?

Publicitate