Ce denumiri poate avea o teză de doctorat?

Întrebarea din titlu îmi apare aproape la fiecare şedinţă a Comisiei de Atestare a CNAA, după ce constat că majoritatea timpului alocat examinării şi aprobării consiliilor de susţinere a tezelor de doctorat este dedicat analizei denumirii tezelor.  Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat indică că „Tema tezei se formulează laconic, reflectă ideea, sensul principal al investigaţiilor. Nu se recomandă repetarea cuvintelor în denumirea tezei, folosirea sintagmelor de tipul „contribuţii la…”, „cercetări referitoare la…”, „studiu privind…” etc.”. La rândul lor, membrii Comisiei de Atestare au diferite cerinţe faţă de denumirea tezei: să fie indicat rezultatul, nu procesul; să aibă o anumită structură standard; să fie formulată ştiinţific etc.

Aşa că am decis să văd cum se pun denumirile tezelor în altă parte, „prin Evropa”. Am ales Olanda, întrucât am găsit o bază de date foarte bună – NARCIS, care conţine aproape 80 mii de teze de doctorat (din care peste 70 mii în Acces deschis) din ultimii peste 100 de ani,  care pot fi uşor selectate după diferite criterii şi accesate. M-am axat în special pe tezele susţinute în anul 2015, iar pentru alţi ani am căutat doar teze cu anumite cuvinte-cheie. Iată ce am observat (denumirea originală este un link ce duce spre textul tezei, iar traducerea este neoficială):

1) Cele mai multe denumiri întâlnite au următoarea construcţie – o frază sau o sintagmă, două puncte şi desfăşurarea acesteia (prima parte poate fi aria de interes a cercetării, iar a doua – componentele metodologice sau rezultatul studiului; prima parte poate fi aria largă de interes a cercetării, iar a doua – focusarea concretă a tezei etc.):

– „Capturing the imaginary: Students and other tribes in Amsterdam” (Surprinderea imaginarului: studenţii şi alte grupuri în Amsterdam);

– „The Foundation of Early Modern Science: Metaphysics, Logic and Theology (Temelia Științei Moderne Timpurii: Metafizica, Logica și Teologia);

– „The force of irony: studying the everyday life of tomato workers in Western Mexico” (Forța ironiei: studierea vieții cotidiene a lucrătorilor la tomate din vestul Mexicului);

– „Cooperation, networks and emotions: Three essays in behavioral economics” (Cooperarea, rețelele și emoțiile: Trei eseuri în economia comportamentală).

2) Teze cu denumiri foarte scurte:

– „℞eForm” (ReForm);

– „Enhanced coinduction”(Co-inducţia îmbunătăţită);

– „Tips for TIPS”(Sugestii pentru TIPS);

– „Playgrounds”(Locuri de joacă);

– „The Higgs boson” (Bosonul Higgs);

– „Freedom in Action” (Libertatea în acţiune);

– „Nanoreactors in Catalysis” (Nanoreactoare în cataliză);

3) Teze cu denumiri foarte lungi:

– „The FOX and the mutants in mature human B cells and DLBCL: The role of FOXP1 in mature human B cell biology and lymphomagenesis & prevalence of oncogenic MyD88 and CD79B mutations in diffuse large B cell lymphoma” (FOX și mutanţii în celulele mature umane B și DLBCL: Rolul FOXP1 în biologia celulelor umane B și limfomogeneza & prevalența MyD88 oncogene și mutații CD79B în limfomul celulelor difuze mari B);

– „The governance of complementary global regimes and the pursuit of human security : the interaction between the United Nations and the International Criminal Court” (Guvernarea regimurilor globale complementare și urmărirea securității umane: interacțiunea dintre Națiunile Unite și Curtea Penală Internațională);

The single-track reporting approach: The development of financial and prudential reporting requirements and their impact on the reporting practices of Dutch insurance companies in the period 1880-2005 (Abordarea unei singuri linii de raportare: Elaborarea cerințelor de raportare financiară și prudențială și impactul acestora asupra practicilor de raportare ale companiilor de asigurări olandeze în perioada 1880-2005);

– „A computer-based group discussion support tool for achieving consensus and culture change using the organisational culture assessment instrument (OCAI): an action design research study” (Un instrument de sprijin pentru o discuție de grup bazată pe calculator pentru obținerea consensului și schimbării culturii, folosind instrumentul de evaluare a culturii organizaționale (OCAI): un studiu de cercetare a design-ului acțiunii).

4) Denumiri de teze care includ cuvintele „studii”, „investigaţii”, „analize” etc.:

– „Investigations in Hermeneutic Bioethics” (Investigaţii în Bioetica hermeneutică);

– „Sentiment Analysis of Text Guided by Semantics and Structure” (Analiza sentimentelor (tonalităţii) textului ghidată de Semantică și Structură);

– „Clinical issues in the surgical treatment of colon cancer” (Aspecte clinice în tratamentul chirurgical al cancerului de colon);

– „A commentary on Silius Italicus Punica 13”(Un comentariu privind Silius Italicus’ Punica 13);

– „The kid, the clerk, and the gambler: Critical studies in statistics and cognitive science” (Copilul, funcționarul și jucătorul: studii critice în statistică și științele cognitive).

5) Denumiri care încep cu cuvintele „Despre”, „Către”, „O perspectivă”,  „Câteva” etc.:

– „On Robustness of Power Grids” (Despre Robusteţea Reţelelor Electrice);

– „Towards Elucidating the Fanconi Anemia Network Through Genomic and Proteomic Approaches” (Către elucidarea Reţelei Fanconi Anemia prin Abordări Genomice şi Proteomice);

– „An eccentric perspective on brain networks” (O perspectivă excentrică asupra rețelelor creierului);

– „Several topics in complex variables” (Câteva subiecte în variabile complexe);

– „Into the depths of spatial attention and multisensory integration” (În adâncurile atenției spațiale și integrarea multisenzorială);

– „On local panel distortions due to hot-curing adhesives” (Cu privire la distorsiunile panourilor locale din cauza adezivilor cu activare la cald).

6) Deseori denumirea sau o parte a ei este interogativă:

– „Where?”(Unde?);

– „Who am I?” (Cine sunt eu?);

– „Are Your Talking to Me? : Addressing Consumers in a Globalised World” (Vorbeşti cu mine?: Abordarea consumatorilor dintr-o lume globalizată);

– „Tell me… why do you drink? : a study of drinking motives in adolescence” (Spune-mi … de ce bei?: un studiu privind motivele băutului la adolescenţi);

– „Love, Freedom, and Evil: Does Authentic Love Require Free Will?”(Dragostea, Libertatea şi Răul: Are nevoie dragostea autentică de un Liber Arbitru?);

„What do you think I should do?”: Understanding intercultural medical communication in general practice” (Ce crezi că ar trebui să fac?: Înțelegerea comunicării medicale interculturale în practica generală);

– „Falling: should one blame the heart?” (Căderea: trebuie să blamăm inima?);

– „Quartz!? A randomized controlled quartz exposure intervention in the construction industry (2015)” (Cuarţ!? O intervenție controlată randomizat de expunere de cuarț în industria construcțiilor);

– „Eating addiction? The nerves and fibers that control food intake” (Dependenţa de mâncare? Nervii si fibrele care controleaza consumul alimentar).

7) Denumiri care includ referiri la metode, instrumente:

– „Instruments to Evaluate and Improve IT Architecture Work” (Instrumente pentru evaluarea și îmbunătățirea Arhitecturii de lucru IT);

– „The RT-18 : A new instrument to assess adolescent and young adult risk-taking behavior”(RT-18: Un nou instrument pentru evaluarea comportamentului  de asumare a riscului de către adolescenți şi tinerii adulţi);

– „Methods for Modelling Response Styles”(Metode pentru stiluri de modelare a răspunsului).

8) Denumiri care arată procesul /acţiunea – a face, a dezvolta, a găsi, a îmbunătăţi etc.:

– „Finding people, papers, and posts: Vertical search algorithms and evaluation”(Găsirea oamenilor, paginilor și posturilor: algoritmuri de căutare pe verticală și evaluare);

– „Probing the darkness: the link between baryons and dark matter” (Sondarea întunericului: legătura dintre barioni și materia întunecată);

– „Having, Giving, Taking: Understanding China’s Development Cooperation in Africa” (Având, dând, luând: Înțelegerea cooperării pentru dezvoltare a Chinei în Africa);

– „To keep a balance in disease specific intestinal insufficiency: Diagnostics and practical nutritional aspects”( menţinem un echilibru în boala specifică  de insuficienţă intestinală: Diagnosticare și aspecte nutriționale practice);

„Development of International Classification of Functioning, Disability, and Health (ICF) Core Sets for Lymphedema” (Dezvoltarea Clasificării internaționale (seturi de bază) a funcționării, disabilităţii şi sănătăţii pentru Limfedem);

– „Degradation of CIGS solar cells” (Degradarea celulelor solare CIGS);

– „From Human Nature to Moral Judgments : Reframing Debates about Disability and Enhancement”(De la natura umană la judecăți morale: restructurarea dezbaterilor despre dizabilitate și caracteristici superioare);

– „Assessment of Cardiovascular Disease after Hypertensive Pregnancy Disorders” (Evaluarea bolilor cardiovasculare dupa tulburari hipertensive de sarcină).

9) Denumiri simple care indică exact ce s-a cercetat, chiar dacă nu sunt formulate „ştiinţific”:

– „Place-making around high-speed railway stations in China” (Amenajarea teritoriului în jurul stațiilor de cale ferată de mare viteză în China);

– „How to present online information to older cancer patients”(Cum să transmiţi online informaţii pacienţilor cu cancer de vârstă înaintată);

– „Stress Among Dental Students” (Stresul printre studenţii stomatologi).

10) Denumiri ce indică numele şi ocupaţia unei persoane:

– „Geert van Oorschot, uitgever” (Geert van Oorschot, editor);

– „Hugh Maaskant: architect van de vooruitgang” (Hugh Maaskant: arhitectul progresului).

11) Denumiri „statice, constatatoare”:

– „Churches, chaplains and the Great War” (Bisericile, capelanii și Marele război);

– „Complicated Pancreatitis” (Pancreatitele complicate);

– „Transcendental Morality and Organizational Leadership” (Moralitatea transcendentală și Leadership-ul organizațional);

– „Nutrition & Pancreatic Surgery” (Nutriția și chirurgia pancreatică);

– „Ambient Learning Displays” (Monitoare de învățare ambientală);

– „Geosocial recommender systems” (Sisteme de recomandari geosociale)

– „Type 2 Diabetes in the Real World” (Diabetul zaharat de tip 2 în Lumea Reală).

12) Deseori în denumiri sunt indicaţi anii, perioada care este studiată:

– „How we do things here : moral communities, Integration, and toleration in the Netherlands: competing interpretations of liberalism in parliamentary practice, 2000-2013” (Cum facem lucrurile aici: comunități morale, integrare și toleranţă în Olanda: interpretări concurente ale liberalismului în practica parlamentară, 2000-2013);

– „Globalization and the Colonial Origins of the Great Divergence : Intercontinental Trade and Living Standards in the Dutch East India Company’s Commercial Empire, c. 1600-1800” (Globalizarea și originile coloniale ale Marii Divergențe: Comerţul intercontinental și Standardele de viață în Imperiul comercial olandez East India Company,  a.1600-1800);

– „A Historical Perspective on Gender Inequality and Development in the World Economy, c. 1850-2000(O perspectivă istorică asupra Inegalităţii de gen și dezvoltării în economia mondială, a. 1850-2000);

– „Lone mothers and welfare policies in Albania : Conditions, experiences, expectations, 1944-2013” (Mamele singure și politicile de protecție socială din Albania: Condiții, experiențe, așteptări, 1944-2013);

– „Colonial Agro-Industrialism : Science, Industry and the State in the Dutch Golden Alkaloid Age, 1850-1950” (Agro-Industrialismul Colonial: Ştiinţa, Industria și Statul în Era Alcaloidă Olandeză de Aur, 1850-1950).

… şi această listă, cu caracteristicile denumirilor tezelor din Olanda ar putea continua, dar mă mai opresc doar la alte câteva teze.. care mi-au atras atenţia prin denumire:

– „Your emotion moves into my motor system” (Emoția ta se mută în sistemul meu motor piramidal);

– „Toothbrushing efficacy” (Eficacitatea spălării pe dinţi);

– „Moving the mountain: Renovating medical education in a changing Vietnam” (Mișcând muntele: Renovarea învățământului medical în Vietnamul din schimbare);

– „You can’t always get what you want! : consequences of success and failure to attain unconscious goals” (Nu puteți obține întotdeauna ceea ce vreţi!: Consecințele succesului și eșecului de a atinge obiectivele inconștiente);

– „What women want: individual preferences, heterogeneous patterns? : Women’s labour market participation patterns in comparative welfare state perspective” (Ce-şi doresc femeile: preferințe individuale, modele eterogene? : Modele de participare pe piața muncii a femeilor în perspectiva comparativă a statului bunăstării);

– „Darwin’s invisible hand” (Mâna invizibilă a lui Darvin);

– „Altruism, Conformism, and Incentives in the Workplace” (Altruism, conformism și stimulente pentru Locul de muncă);

– „There is no doubt. Muslim scholarship and society in 17th-century Central Sudanic Africa” (Nu există nici o îndoială. Învăţătura și societatea musulmană în Africa Centrală Sudanică din secolul 17);

– „Fabry or not Fabry: From genetics to diagnosis” (Fabry sau nu Fabry: De la genetică la diagnostic);

– „Don’t pay attention to high-calorie foods for a healthy weight: attention bias for food and the desire to eat” (Nu acordaţi atenție la alimentele bogate in calorii pentru o greutate sănătoasă: prejudecăţi pentru alimente și dorința de a mânca);

– „Sex in the brain. Gender differences in the human hypothalamus and adjacent areas. Relationship to transsexualism, sexual orientation, sex hormone receptors and endocrine status” (Sexul in creier. Diferențele de gen în hipotalamusul uman și în zonele adiacente. Relația cu transsexualitatea, orientarea sexuală, receptorii hormonului sexual și statusul endocrin).

Concluzia privind denumirile tezelor din Olanda? O diversitate foarte mare a modalităţilor de formulare a denumirilor; lipsa unor şabloane de redactare a titlurilor chiar şi în cadrul unei specialităţi înguste;  creativitate debordantă în enunţarea concisă a ideilor din teză; tendinţa pentru denumiri provocatoare, care ar trezi interesul cititorului sau care ar exprima individualitatea doctorandului etc. Evident că toate acestea se acceptă cu o condiţie – titlul să corespundă conţinutului lucrării.

Şi ca să ne dăm seama că olandezii „nu sar calul” – câteva cifre comparative privind resursele şi performanţele ştiinţifice în Olanda şi Republica Moldova:

Indicatorul Olanda Republica Moldova
Cheltuieli în cercetare-dezvoltare pe cap de locuitor, 2015, Euro

777

6

Grade ştiinţifice conferite la 1000 locuitori de vârsta 25-34 ani, 2014

2,2

0,5

Articole ştiinţifice la 1000 locuitori (conform SCOPUS), 1996-2015

40,4

1,7

Indexul H (conform SCOPUS), 1996-2015

752

(locul 8 în lume)

80

(locul 104 în lume)

Cifra de afaceri din inovare ca % din cifra totală de afaceri, 2012

11,8

?

Publicitate

3 Răspunsuri to “Ce denumiri poate avea o teză de doctorat?”


  1. 1 Orlov Maria 15 februarie 2017 la 17:37

    Un răspuns foarte bine argumentat, chiar dacă titlul publicației pare a fi o banală întrebare în situația în care suntem incorsetați în reglementări și standarde obligatori de elaborare a tezelor de doctorat.
    Năravul sovietic al Statului de a dirija (a ține sub control) cu tot ce se întâmplă în lumea interioară și exterioară a individului încă se mai păstrează, sau poate chiar și s-a amplificat pe alocuri. Avem un cadru normativ stufos și sofisticat, rupt în întregime de realitate și de relațiilor sociale existente.
    Aș sugera o tema de cercetare, în acest sens, – Inflația legislativă: raportul dintre numărul reglementărilor normative și și eficiența aplicării și respectării acestora de către autoritățile publice și membrii societății
    Poate am afla printr-o asemenea cercetare si cate reguli (norme) avem pe cap de locuitor, câte sunt pentru toți și câte cu dedicații personale, câte pentru a reglementa probleme sociale generale și câte pentru a rezolva probleme personale etc.
    Eu aș coordona cu plăcere o asemenea cercetare, chiar dacă nu se va încununa cu un titlu de doctor în drept, totuși, publicarea unui asemenea Studiu va tempera elanul creativității legislative pentru urmatoarele generații de parlamentari și să-i determine să înceapă să plivească acest câmp legislativ crescut, mai mult cu „neghină”, decât cu „grâu roditor”:


  1. 1 Provocări pentru studiile doctorale din Republica Moldova | Gheorghe Cuciureanu Trackback pe 20 martie 2018 la 12:13

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s




Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.19):

Oricine are dreptul la opinie şi la exprimare deschisă. Acest drept include libertatea de a promova o opinie fără niciun fel de îngrădire şi de a căuta, a primi şi a comunica informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără niciun fel de constrângere.

Introduceti adresa Dvs. de email pentru a primi notificari despre noile postari

Categorii


%d blogeri au apreciat: