Recent a fost publicat Raportul UNESCO privind știința („UNESCO Science Report: towards 2030”). El este publicat o dată la 5 ani şi analizează principalele tendinţe în ştiinţa mondială. Concluzia principală a raportului din 2015 este: mai multă cercetare – o mai bună dezvoltare! Analiza evoluţiei ştiinţei arată că majoritatea ţărilor au conştientizat că cercetarea și inovarea sunt cel mai important factor de creștere economică și durabilitate.
Principalele tendinţe globale evidenţiate în raport sunt creşterea investiţiilor în ştiinţă şi tehnologii, creşterea numărului proiectelor ştiinţifice mari, mobilitatea înaltă a cercetătorilor, orientarea spre dezvoltare durabilă şi energetică, sporirea numărului publicaţiilor ştiinţifice. Din păcate, după mulţi indicatori Republica Moldova nu se încadrează în tendinţele globale. Ne demonstrează în primul rând principalii indicatori de resurse investite şi rezultate obţinute. Astfel, cheltuielile globale în cercetare-dezvoltare au crescut cu 31% între 2007 şi 2013, ajungând până la 1478 miliarde dolari SUA, în timp ce în Republica Moldova, conform raportului, ele s-au redus în preţuri curente cu circa 10% din 2009 până în 2013. Numărul oamenilor de ştiinţă a crescut cu 20% faţă de anul 2007, constituind 7,8 milioane (2013). Pentru Republica Moldova din nou este caracteristică o tendinţă inversă, numărul cercetătorilor reducându-se în 2009-2013 cu 1,2%. Creşterea investiţiilor în cercetare a rezultat într-o explozie a numărului de publicații științifice: numărul lor a crescut cu 23% faţă de 2008, ajungând la 1,27 milioane publicaţii, în 2014. În pofida reducerii în resursele investite, a crescut numărul publicaţiilor ştiinţifice şi a cercetătorilor din Republica Moldova, chiar dacă cu o valoare mai mică, cu 8,8%.
Cum este explicată evoluţia ştiinţei şi altor domenii adiacente în Republica Moldova şi ce soluţii se propun în raportul UNESCO? Autorii studiului consideră că existenţa unui teritoriu separatist, necontrolat de autorităţi, şi ratele înalte ale emigrării se constituie în obstacole în concentrarea pe probleme de dezvoltare pe termen lung. Însă asocierea la UE poate fortifica dezvoltarea ştiinţei. Un avantaj pentru dezvoltarea noastră sunt considerate, de asemenea, investiţiile în învăţământ (8,39% din PIB) – cele mai mari din grupul ţărilor din regiunea Mării Negre, în cadrul cărora este analizată Republica Moldova. Cu toate acestea, Republica Moldova ocupă ultimul loc din regiunea după numărul de cercetători la 1 milion de locuitori (932), iar după numărul de publicaţii la 1 milion de locuitori (72) întrecem doar Azerbaidjanul.
Experţii consideră că Republica Moldova, alături de celelalte ţări din regiune, au încă un drum lung de parcurs pentru a ajunge la nivelul ţărilor dinamice medii în ceea ce priveşte politica ştiinţei şi tehnologiilor, investiţiile în capitalul uman, cercetarea-dezvoltarea şi infrastructura tehnologiilor informaţionale. Este necesară o reorientare puternică spre ştiinţă şi tehnologii în sistemul educaţional şi în mediul de afaceri. Unele vestigii ale acestei orientări pot fi încă găsite în numărul relativ mare de absolvenţi cu calificări tehnice şi predominarea publicaţiilor în fizică şi inginerie. Cu politici şi stimulente adecvate, reorientarea acestor ţări spre dezvoltare tehnologică intensivă ar fi mai puţin dificilă decât a ţărilor agrare tradiţionale. Pentru a înlocui remitenţele ca motor de creştere economică şi a trece la economia bazată pe inovare, Republica Moldova nu are o altă cale decât efectuarea unor reforme fundamentale şi o creştere substanţială a finanţării cercetării-dezvoltării. Mai mult decât atât, pentru a schimba semnificativ lucrurile în cercetare-dezvoltare, sunt necesare stimulente mai puternice pentru sectorul de afaceri ca acesta să investească în cercetare. Aceste stimulente ar trebui să creeze un mediu prielnic afacerilor care să conducă la o economie de piaţă prosperă, nu în ultimul rând prin combaterea corupţiei şi a structurilor oligarhice. Nicio iniţiativă tradiţională de politică a ştiinţei şi inovării nu va avea impact asupra cercetării-dezvoltării private dacă mediul de afaceri rămâne ostil faţă de apariţia de noi întreprinderi şi de provocări ale pieţei la adresa relaţiilor stabilite.
Pentru Republica Moldova, ca şi pentru alte ţări din regiune, o provocare rămâne şi necesitatea de a dezvolta diferite componente ale peisajului naţional de inovare ca un sistem integru şi nu ca părţi incoerente, menținând în același timp o flexibilitate suficientă. În acest sens este necesar de fortificat cultura evaluării politicilor ştiinţei şi inovării, ceea ce ar permite stabilirea şi urmărirea unor obiective și ținte mai realiste în acest domeniu.
Raportul UNESCO privind ştiinţa este pregătit de către un grup de experţi internaţionali. El include analize despre ştiinţa din practic toate ţările lumii, care se bazează pe o multitudine de date cantitative şi calitative. Raportul integral poate fi accesat aici.
Gheorghe Cuciureanu 
Bravo Gheorghe Cuciureanu!!!