Opinia unui expert german: între corectitudine şi diplomaţie

Ce spune dr. Heinrich Pingel-Rollmann după ce timp de doi ani a fost expert integrat la Academia de Ştiinţe a Moldovei, consilierul preşedintelui AŞM?

Am fost curios  să aflu ce părere are expertul german, care a cunoscut din interior sistemul național de cercetare-dezvoltare, despre administrarea ştiinţei din Republica Moldova şi schimbările ce ar trebui făcute pentru modernizarea acesteia. Mai ales că se pare că nici preşedintele AŞM nu pune la îndoială obiectivitatea acestui expert, după cum s-a văzut la prezentarea finală a activităţii acestuia: „Germanii sunt foarte pedanţi. Ei nu spun minciuni… “.

Publicarea în revista „Akademos”, nr.3, 2015 a articolului expertului „Analiza ştiinţei din Moldova: structura, rezultate, integrare europeană, provocări şi recomandări” mi-a dat posibilitatea să cunosc mai bine poziţia şi ideile acestuia. Iată câteva din ele, care mi s-au părut mai interesante:

„…sistemul moldovenesc de management al ştiinţei, birocratic şi conservator, în contradicție cu alte foste state membre ale Uniunii Sovietice cum ar fi Estonia sau Letonia, nu a suferit modificări esenţiale. Structurile ierarhice, autoritare și ineficiente sunt anacronice și reprezintă obstacole, la fel ca şi finanțarea bugetară nu întotdeauna transparentă”.

“Potrivit reprezentanților și observatorilor internaționali, de exemplu a nou-numitului ambasador american, problema numărul 1 cu care se confruntă Moldova este corupția… Donatorii internaționali cer Guvernului Republicii Moldova și autorităților publice de a implementa reforme reale în loc să elaboreze numeroase strategii și planuri de acțiune. În scopul de a îmbunătăți credibilitatea publică, precum și eficiența în cheltuirea banilor publici, Academia de Științe a Moldovei, ca parte a sistemului de autoritate publică trebuie să fie de asemenea analizată pe acest fundal. În 2011, de exemplu, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a efectuat 10 vizite și au fost solicitate informații de la 91 de persoane.”

„Mai mult, sunt convins că organismele care se ocupă de finanțarea proiectelor, evaluarea proiectelor, evaluarea și atestarea institutelor de cercetare și promovarea activităților internaționale ar trebui să devină într-adevăr independente de Academia de Științe și să fie conectate direct la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.”

Recomandări:

“În primul rând, situaţia actuală în domeniul ştiinţei moldoveneşti ar trebui să fie analizată cu atenţie şi spirit critic. Toate grupurile reprezentate în procesul ştiinţific de lucru ar trebui să fie integrate în procesul de discuţii, oameni de ştiinţă remarcabili cu experienţă, precum şi tineri cercetători. Cu toate acestea, analizele şi recomandările în sine nu sunt suficiente, sunt necesare schimbări reale şi măsuri concrete. “

“▪ Conducere și stil de management de cooperare la toate nivelurile. Reducerea abordării de sus în jos și de eliminare a comportamentului autoritar. Delegarea puterii de decizie. Tratamentul respectuos faţă de oamenii de știință și de angajați. Respectarea valorilor etice academice și a reglementărilor de stat pentru funcționarii publici.”

“▪ Autonomia şi independența administrativă și financiară a CCE și CFCFA în scopul de a garanta selectarea independentă a celor mai bune propuneri de proiecte. Creșterea și îmbunătățirea calitativă a proceselor de evaluare. Bază publică de date care ar include proiectele de cercetare în desfăşurare şi finalizate, inclusiv rezumate în limba engleză și rezultate (site-uri etc.).”

“▪ Crearea unei unități de audit intern total independente, susținută de evaluatori independenţi naționali și internaționali. Publicarea bugetului anual detaliat pe site-ul ASM. Creșterea transparenței în ceea ce privește transferul de spații ale AȘM.”

“▪ Creșterea rolului Asambleii Generale ca cel mai mare organism democratic prin crearea sub-comitetelor, în scopul de a sprijini și de a controla conducerea AȘM în activitățile sale.”

“▪ Creşterea substanţială a salariilor cercetătorilor ştiinţifici şi a administraţiei. Reducerea rolului vechimii în muncă şi creșterea rolului indicatorilor calităţii științifice (de ex., Indexul Hirsch).”

Concluzia după ce am citit aceste propuneri este că expertul german … se pare că nu vrea medalia AŞM (vezi min. 3 pentru clarificări). Sau poate, totuşi, el speră că va ajunge şi la mintea celor vizaţi îndemnul făcut de el în timpul prezentării: “Nu priviţi discuţiile critice ca pe o ameninţare, ci ca pe o posibilitate de a îmbunătăţi situaţia nesatisfăcătoare din sistem”. Rămâne de văzut.

Publicitate