Clasamentele internaţionale ale universităţilor au devenit un instrument în competiţia pentru atragerea studenţilor, fondurilor şi partenerilor de cooperare. În acest context, într-un studiu recent, am incercat să văd cum se fac clasamentele internaţionale, dacă sunt prezente şi pe ce locuri universităţile din Republica Moldova şi din regiune, ce le lipseşte universităţilor noastre să fie mai bine apreciate la nivel internaţional.
Iată câteva concluzii:
1) Universităţile din Republica Moldova lipsesc din majoritatea clasamentelor internaţionale , cu excepţia Webometrics, care include un număr mare de instituţii (22 mii) şi care se bazează mai mult pe prezenţa instituţiilor în spaţiul virtual, cele mai bine clasate universităţi de la noi, conform ultimei editii a acestui clasament, fiind USM (locul 2914), UTM (3557) şi ASEM (5379);
2) Principalele decalaje fata de universităţile de top şi ceea ce le lipseşte universităţilor noastre să fie apreciate mai bine ţin de următoarele aspecte:
a) cercetarea performantă: universităţile din Republica Moldova raportează anual un volum relativ mare de producţie ştiinţifică, însă aceasta este în principal publicată în revistele autohtone şi culegerile conferinţelor organizate la nivel local. Având în vedere vizibilitatea redusă şi neincluderea majorităţii publicaţiilor locale în baze de date internaţionale, această producţie nu este recunoscută la nivel mondial şi, deci, nu este validată de comunitatea ştiinţifică internaţională, chiar dacă la nivel local în baza acesteia se acordă premii naţionale, titluri onorifice sau se pretinde că au fost dezvoltate şcoli ştiinţifice şi direcţii noi de cercetare;
b) doctoratul ca element central al studiilor universitare. În Republica Moldova universităţile au tins până în prezent să aibă cât mai mulţi studenţi la primele două cicluri, deoarece aşa era mai uşor de atras fonduri pentru dezvoltarea instituţională, iar doctoratul a rămas o „cenuşăreasă”.
c) deschidere şi parteneriate dezvoltate pe plan intern şi extern. Chiar dacă în ultima perioadă lucrurile s-au schimbat în bine în domeniul cooperării internaţionale, sistemul naţional al învăţământului superior este încă slab internaţionalizat. Numărul studenţilor străini şi mai ales al profesorilor de peste hotare este redus. Şi mai defavorabilă este situaţia privind cooperarea pe plan intern în condiţiile când nu există un sistem naţional de inovare eficient. Cooperarea cu mediul de afaceri este limitată din cauza interesului scăzut al antreprenorilor pentru elaborările ştiinţifice locale şi a profilului economiei naţionale, iar cea cu instituţiile de cercetare-dezvoltare – din cauza perpetuării modelului sovietic de separare a învăţământului şi cercetării.
3) Actiunile universităţilor din Republica Moldova pentru a accede / îmbunătăţi poziţia în clasamentele internaţionale ar putea include:
a) pe termen scurt: optimizarea utilizării capacităţilor actuale, punerea în valoare a acestora pentru a obţine o valoare maximă a punctajului conform indicatorilor utilizaţi în clasamentele internaţionale ale universităţilor. În acest scop este utilă efectuarea de către universităţi a unei analize a indicatorilor utilizaţi în clasamente versus capacităţile universităţilor de a obţine punctaj, cu evidenţierea direcţiilor pe care se poate obţine un scor bun pe termen scurt;
b) pe termen mediu şi lung: dezvoltarea cercetării universitare, utilizând oportunităţile interne şi mai ales cele externe, inclusiv stimularea cercetătorilor care publică articole ştiinţifi ce în ediţii incluse în bazele de date ISI-Thomson şi Scopus, precum şi celor care aplică cereri de brevete la Oficiul European de Brevetare; susţinerea revistelor editate pentru accederea în baze de date internaţionale prestigioase şi publicarea materialelor şi în limba engleză; avantajarea cercetătorilor cu cooperări ştiinţifice importante la promovări şi stimularea mobilităţii angajaţilor; încurajarea interdisciplinarităţii, a multidisciplinarităţii şi a altor tendinţe din ştiinţa modernă ş.a
c) reducerea numărului universităţilor în Republica Moldova, deoarece 32 de instituţii de învăţământ superior este prea mult pentru 99 de mii studenţi (!) şi 2,8 mii personal didactic cu grad ştiinţific, mai ales din perspectiva tendinţelor demografice şi dacă comparăm cu universităţile de peste hotare. Astfel, cea mai bună instituţie, conform câtorva clasamente internaţionale, Universitatea din Harvard (SUA) – are circa 21 de mii studenţi, 2,4 mii profesori în facultăţi şi peste 10 mii personal academic în spitalele afiliate. Şi mai mare este diferenţa în asigurarea cu resurse financiare, Universitatea din Harvard având în 2013 un buget de peste 50 de ori mai mare decât toate universităţile din Republica Moldova.
Studiul complet a fost publicat în articolul „CLASAMENTELE INTERNAŢIONALE ALE UNIVERSITĂŢILOR: ESTE LOC ŞI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA?” şi poate fi citit / descărcat din revista „Akademos”, nr.4, 2014, pp.55-65.
1 Răspuns to “Ce le lipseste universităţilor din Republica Moldova să fie în clasamentele internaţionale?”