Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare

Să edificăm ţara de care să fim mândri cu toţii!

Felicitarea academicianului Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, preşedintele Societăţii Fizicienilor din Moldova

Sărbătoarea noastră profesională – Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare – o marcăm deja al treilea an, de rând cu cercetătorii din întreaga lume. În acest sens, Cabinetul de miniştri a adoptat o hotărîre (anterior noi sărbătoream Ziua Ştiinţei în ultima duminică a lunii mai). Intenţia organizatorilor acestei sărbători – UNESCO şi a unor structuri ştiinţifice internaţionale – este de a sensibiliza opinia publică în vederea integrării ştiinţei, ca parte componentă, în cultura mondială, să demonstreze că cercetarea şi tehnologia au o latură preponderent umană. Un alt obiectiv declarat este de a deschide larg porţile ştiinţei pentru tineri, dat fiind că cercetarea şi tehnologia joaca un rol-cheie în economia şi societatea globală, în timp ce tinerii fug de cariere ştiinţifice. E un paradox!

Iată de ce comunitatea statelor europene în următorii 8 ani îşi propune aproape de a dubla numărul de cercetători de pe continent de la 1,5 milioane la 2.5 milioane. E o sarcină extraordinară! În contextul dat, vom menţiona că în Republica Moldova, conform datelor Băncii Mondiale, activează în prezent în sfera ştiinţei şi inovării circa 2680 de cercetători (794 la 1 mln de locuitori), un indicator comparabil cu cel european din sectorul guvernamental, fără de universităţi. Însă avem un indicator scăzut la capitolul pregătirii cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare. De exemplu, în Germania anual susţin tezele de doctorat 31,7 persoane la 100 mii de locuitori, în Suedia – 27, în Austria – 25,6, în Federaţia Rusă – 23,3, în Finlanda – 22,7, iar în Republica Moldova – 5,3 persoane. Pentru a dubla numărul de doctori în ştiinţe din ţară de la 200 la 400 anual (sau de la 5,3 la 10,6 la 100 mii de locuitori) e necesar de triplat numărul de doctoranzi, respectiv şi cheltuielile. Nu ştim cât e de real să abordăm subiectul respectiv în situaţia reducerii finanţării ştiinţei pentru anul 2013 cu 50 mln lei faţă de anul curent. Prin urmare, sărbătoarea noastră profesională este însoţită şi de un gust de amărăciune, ţinând cont şi de reducerea menţionată a finanţării cercetării pentru anul viitor.

Şi totuşi astăzi, de Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare, să ne bucurăm de realizările strălucite ale savanţilor de pe Terra din anul 2012, comunitate din care facem parte şi noi. Ca fizician, sunt mândru de descoperirea ştiinţifică senzaţională a colegilor noştri în cadrul Acceleratorului Extins de Hadroni (LHC – Large Hadron Collider) de la CERN de lângă Geneva. E vorba de identificarea particulei, bozonul Higgs, prezisă cu o jumătate de secol în urmă de fizicianul scoţian Peter Higgs de la Universitatea din Edinburgh. Descoperirea particulei menţionate, cunoscută şi ca particula lui Dumnezeu, reprezintă un salt extraordinar în fizica modernă şi constituie rezultatul unui efort consolidat al savanţilor din mai multe state ale lumii.

O altă descoperire extraordionară ţine de informatica cuantică: la Universitatea din California, SUA, a fost creat primul prototip al calculatorului cuantic care va revoluţiona domeniul tehnologiilor informaţionale. Următoarea elaborare ştiinţifică a savanţilor americani este cea de la NASA – marsomobilul– un robot (laborator mobil), în care au fost asamblate 20 de instalaţii, inclusiv una de identificare a structurii rocilor, care se deplasează pe această misterioasă pentru om, Planeta Martie, face diverse investigaţii, fiind ghidat de pe Pământ.

Mă voi referi şi la o noutate recentă care confirmă importanţa cunoştinţelor şi a gândirii ştiinţifice pentru politicieni. Asociaţia Internaţională a Cercetătorilor, cu sediul la Londra, a realizat un sondaj prin intermediul Facebook poll cu privire la interrelaţia dintre politic şi ştiinţă. Rezultatele sunt destul de curioase: politicienii de succes sunt oamenii care în trecut au avut şi o experienţă de muncă în ştiinţă. Aceştea-s actualii sau ex-prim-miniştrii din următoarele ţări: Angela Merkel (Germania, doctor în fizică), Margaret Thatcher (Marea Britanie, doctor în chimie), Yikio Hatoyama (Japonia, doctor în inginerie), Abdul Kalam (India, doctor în fizică), Lucas Papademos (Grecia, doctor în fizică).

Prin urmare, e de datoria noastră să schimbăm mentalitatea societăţii noastre, care să conştientizeze că dezvoltarea durabilă a unui stat nu poate avea loc fără cunoaştere, fără educaţie, fără dezvoltarea cercetării şi inovării, implemetarea rezultatelor ştiinţifice în economia naţională, pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare, iar aceste componente trebuie să se dezvolte durabil, mai ales, în ţările în curs de dezvoltare ca, bunăoară, Republica Moldova. Doar aplicând aceste pârghii, investind în prezentul şi viitorul ţării şi nu imitând procesele respective, vom reuşi să realizăm reforme, să dezvoltăm economia, infrastructura, să ne integrăm, pas cu pas, în marea familie a statelor europene. Avem şi un prim rezultat în acest sens: la începutul anului curent Republica Moldova s-a asociat la Programul Cadru 7 de cercetare al UE.

Stimaţi colegi, cercetători şi universitari, vă aduc sincere felicitări cu ocazia Zilei Internaţionale a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare, dorindu-vă multă sănătate, inspiraţie în activitatea dvs. de creaţie, să cunoaşteţi bucuria împlinirilor şi să fiţi apreciaţi! Îmi doresc şi vă doresc şi dvs. să avem o ţară prosperă, de care să fim mândri cu toţii.

Sursa: http://www.cnaa.md

Publicitate